Revista Art-emis
Patrimoniul imaterial f?r?erot, moscopolean ?i meglenoroman (2) PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Adina Berciu-Dr?ghicescu & Dr. Virgil Coman   
Sâmbătă, 07 Aprilie 2012 05:19
Prof. Univ. Dr. Adina BerciuCercetare de teren 2010-2012

La scurt timp de la stabilirea în Cerna, meglenoromânii, al?turi de confra?ii nord-dun?reni ?i reprezentan?i ai unor etnii din Dobrogea au urcat pe scena c?minului cultural interpretând individual sau în grup ?i cântece din repertoriul meglenoromân. Spre exemplu, în anii '70 ai secolului trecut, forma?ia acestei localit??i avea 31 de instrumenti?ti, cei mai mul?i fiind de origine meglenoromân?. Sigur, nici horele din sat nu lipseau. Din p?cate, ast?zi mai cânt? doar unul dintre ei, la fluier, dar nu este de origine meglenoromân?, el provenind dintr-o familie mixt? de români nord-dun?reni ?i bulgari.
În anul 1997, în cadrul unui program de cultivare ?i promovare a tradi?iilor locale, dar mai cu seam? cele meglenoromâne, a luat fiinta pe lâng? Biblioteca comunal? ,,Dumitru Cerna", în colaborare cu ?coala din localitate ?i cu sprijinul autorit??ilor locale, Forma?ia artistic? „Altona", coordonat? de bibliotecara Dumitra Petric?. Membrii acesteia au vârste cuprinse între 8 ?i 17 ani ?i sunt elevi la ?coala din localitate sau la licee din municipiile Tulcea ?i Constan?a. Înc? din primii ani de la înfiin?are, aceast? forma?ie artistic? a participat la unele festivaluri din ?ar?, iar în anul 2011 a ajuns pân? în Belarus unde s-a bucurat de un real succes.
Legat de mo?tenirea me?te?ugurilor tradi?ionale, dup? 1940 în Cerna î?i desf??urau activitatea ?i o serie de meseria?i de origine meglenoromân?, respectiv fierari, dogari, zidari, croitori, tâmplari ?.a. ?esutul la r?zboi era practicat, la rândul s?u ?i de meglenoromânce. Cu timpul, îns?, aceste ocupa?ii au fost abandonate, în mare m?sur?. Unele se practic? într-o form? evoluat? de c?tre urma?ii celor care s-au stabilit în centrele urbane. Exist? ?i meseria?i care au ales s? munceasc? în state din Uniunea European? precum Grecia, Italia, Spania ?.a.
Având în vedere ?i faptul c? principala îndeletnicire a meglenoromânilor a fost agricultura, ast?zi cei mai mul?i dintre ei lucreaz? tot în acest domeniu, individual sau în cadrul unor asocia?ii agricole. Viticultura, pomicultura, apicultura, cre?terea animalelor ?i prelucratul laptelui reprezint? alte ocupa?ii ale meglenoromânilor. La exploatarea importantelor resurse de granit de pe teritoriul comunei Cerna, particip? ?i lucr?tori de origine meglenoromân?. Nici comer?ul nu este neglijat. Sigur, în rândurile acestei comunit??i mai exist? ?i finan?i?ti, medici, profesori, juri?ti ?.a. În ultimii ani au exista preocup?ri privind reînvierea ?i perpetuarea unor s?rbatori ?i obiceiuri tradi?ionale cât ?i a me?te?ugurilor practicate de înainta?i. Al?turi de activit?tile organizate de Forma?ia artistic? „Altona", în anul 2007, la Cerna, timp de cinci luni s-a derulat proiectul Me?te?ugurile – punte de leg?tur? între nord ?i sud, trecut ?i viitor, coordonat de Anamaria Cazacu, având ca obiectiv reînvierea ?esutului ?i cusutului, printre participante num?rându-se ?i eleve de origine meglenoromân?. Între propunerile privind m?surile ce ar trebui întreprinse pentru perpetuarea s?rb?torilor ?i obiceiurilor mo?tenite de la înainta?i, respectiv a me?te?ugurilor tradi?ionale, f?r? îndoial?, ca ?i în cazul aromânilor, cel mai important rol revin familiei. Totodat?, opin?m c? ar fi benefic s? fie organizate o serie de cursuri op?ionale pentru mai buna cunoa?tere a culturii ?i tradi?iilor meglenoromâne, cât ?i introducerea unor cursuri practice astfel încât elevii s? cunoasc? ?i s? deprind? unele îndeletniciri tradi?ionale (?esutul la r?zboi, împletitul ?.a.). În acela?i timp, se impune elaborarea unor proiecte cu tematic? referitoare la comunitatea meglenoromânilor pentru atragerea de fonduri guvernamentale ?i europene.

Principalele concluzii rezultate în urma cercet?rii de teren la meglenoromânii din Grecia ?i Republica Macedonia
Cu ocazia cercet?rilor de teren efectuate în perioada 27 iulie - 9 august 2011 la meglenoromânii din Grecia ?i Republica Macedonia am constatat c? în mare m?sur? s?rb?torile ?i obiceiurile tradi?ionale din ciclul familial ?i calendaristic au fost adaptate stilului de via?? din zilele noastre. Altele au fost împrumutate de popula?ia majoritar? a statelor în care tr?iesc. Spre exemplu, atât meglenoromânii din Grecia cât ?i cei din Republica Macedonia au preluat colindele din patrimoniul imaterial existent la aceste popoare, fenomen întâlnit ?i în situa?ia celor din România. Unele au fost, îns?, perpetuate, focul ritual din Ajunul Cr?ciunului practicându-se înc? în Grecia la Arhaggelos (O?ani) ?i Perikleea (Berislav). Nici turta cu ban nu lipse?te de pe masa din seara de Ajun.
În Republica Macedonia, la Huma, de peste un deceniu a fost reluat un vechi obicei, acela al sacrific?rii de berbeci (mgl. curbane) ?i prepararea lor dup? o re?et? tradi?ional?, cu ocazia hramului bisericii, la finalul slujbei religioase to?i cei prezen?i fiind servi?i cu aceste bucate. Din dorin?a de a reînvia obiceiurile practicate la nunt? ?i botez, primarul „neoficial" din Huma a organizat fiului s?u în mod tradi?ional nunta, dar ?i botezul nepo?ilor, în biserica din aceast? localitate. Interesant de semnalat este ?i faptul c? la Gevgelja a existat pân? în anul 1998, pentru mai bine de ?ase ani, o emisiune în dialectul meglenoromân, la un post regional de radio, realizat? de profesorul Min?ev Du?e care a promovat cultura ?i tradi?iile meglenoromâne. Din p?cate, cântecele ?i jocurile tradi?ionale mai sunt cunoscute ast?zi doar de cei în vârst? ?i interpretate foarte rar. Dac? în Grecia nu exist? niciun ansamblu folcloric, în Republica Macedonia, în ultimele aproape dou? decenii a existat unul, la Gevgelja, dar în prezent acesta nu mai este activ.

În ceea ce prive?te mo?tenirea de la înainta?i a me?te?ugurilor tradi?ionale, treptat, dup? al Doilea R?zboi Mondial, cele mai multe au fost abandonate. Unele se practic? într-o form? evoluat? de c?tre urma?ii celor care s-au stabilit în centrele urbane (trusturi de constructii, fabrici de mobil? ?.a.). Cei mai mul?i practic?, în continuare agricultura, dar ?i pomicultura, viticultura, legumicultura ?i într-o mai mic? m?sur? cre?terea animalelor. Nu este îns? mai pu?in adev?rat faptul c? tinerii meglenoromâni din centrele urbane lucreaz? în mai toate domeniile de activitate, asemenea celor din România. În urma discu?iilor purtate cu cei intervieva?i s-au desprins o serie de propuneri privind m?surile ce ar trebui întreprinse pentru perpetuarea s?rb?torilor ?i obiceiurilor mo?tenite de la înainta?i, a cântecelor, jocurilor ?i a me?te?ugurilor tradi?ionale. Principalul rol revine, în opinia noastr?, în continuare, educa?iei din familie dar nici ?coala ?i biserica nu trebuiesc neglijate. Din p?cate, popula?ie tân?r? mai exist? doar la Arhaggelos, Karpi ?i Perikleea, iar în Republica Macedonia la Gevgelja unde s-au stabilit, dup? al Doilea R?zboi Mondial, cei mai mul?i dintre meglenoromânii din Huma.

Organizarea unor cursuri op?ionale în ?colile frecventate de copiii de origine meglenoromân?, sus?inerea unor ansambluri folclorice, amenajarea unor centre culturale multifunc?ionale care s? g?zduiasc? întrunirile ocazionale ale membrilor comunit??ii din localitatea respectiv?, dar ?i înfiin?area unor Institute Culturale Române la Skopje ?i Salonic consider?m c? ar fi la fel de benefice. Principalele concluzii rezultate în urma cercet?rii de teren la fâr?ero?ii ?i moscopolenii din Albania. Cu ocazia cercet?rilor de teren efectuate între 27iulie -10 august 2011 la aromânii din Albania am constatat c? ace?tia au mo?tenit de la bunici ?i p?rin?i atât s?rb?torile ?i obiceiurile din ciclul familial cât ?i cele din ciclul calendaristic. Din p?cate, datorit? restric?iilor impuse de regimul comunist albanez caracterizat printr-un ateism greu de imaginat, în care biserica ?i slujitorii ei nu au mai jucat niciun rol, practicile ?i ritualurile religioase au disp?rut efectiv din anul 1966, când au fost emise o serie de documente cu caracter legislativ menite a le interzice. Prin urmare, majoritatea bisericilor construite ?i între?inute în special cu sprijinul statului român au fost distruse, aceea?i soart? având-o, îns?, ?i celelalte edificii religioase indiferent de cult. Comparativ cu aromânii din restul statelor sud-est europene, cei din Albania au avut cel mai mult de suferit, tocmai datorit? interzicerii oric?rui serviciu religios oficial. Au existat, îns?, ?i unele excep?ii, care au reu?it s? treac? peste aceste bariere. Spre exemplu, botezul s-a s?vâr?it, în multe cazuri, în cas?, f?r? preot, de regul? de c?tre cel mai în vârst? membru al familiei. Cât? nevoie aveau de serviciile religioase se poate observa ?i din faptul c?, dup? c?derea regimului comunist, mul?i tineri de origine aromân?, bursieri ai statului român s-au botezat în bisericile din România. Ast?zi, tradi?ia botezului la biseric? a reînviat, tinerele familii botezându-?i copiii la Biserica româneasc? „Schimbarea la fa??" din Corcea sau la bisericile ortodoxe reconstruite în special în centrele urbane, dar ?i în unele sate.

Referitor la obiceiurile practicate la nunt?, în bun? m?sur? acestea nu au mai fost practicate, în special în cadrul familiilor mixte în care so?ia era de origine aromân?, deoarece avea întâietate mo?tenirea cultural? din partea so?ului. Situa?ia este asem?n?toare cu ceaa familiilor mixte din România. Au existat ?i familii în care tradi?iile ?i obiceiurile mo?tenite de la înainta?i au fost perpetuate, în unele situa?ii, într-o form? pu?in evoluat?, firesc, tocmai datorit? moderniz?rii. Treptat, dup? 1990, tinerele familii au început a se cununa religios în biserici, un rol important în acest sens jucându-l, ini?ial Paraclisul „Sf. Sotir" amenajat în fosta ?coal? româneasc?, iar în ultimii ani Biserca româneasc? „Schimbarea la fa??" din Corcea. Aceasta a fost reconstruit? din temelii dup? 1990, cu fonduri primite de la statul român (peste 2 miliarde de lei), iar paroh al bisericii este preotul Dumitrache Veriga.
Dac? în mod tradi?ional nun?ile se desf??urau sâmb?t? ?i duminic?, ast?zi exist? situa?ii în care ele se organizeaz? ?i în zilele de miercuri ?i joi. Explica?ia const? în faptul c? unele familii de aromâni lucreaz? în special în state din Uniunea European? ca: Italia, Spania, Fran?a, Germania, Grecia ?.a., iar luna august este dedicat? concediilor de odihn?, astfel încât revin acas? în Albania ?i se c?s?toresc civil ?i religios. Practic, se evit? posibilitatea suprapunerii lor ?i implicit se ofer? invita?ilor condi?iile particip?rii la mai multe astfel de evenimente.
Au existat ?i situa?ii în care unii bursieri ai statului român s-au cununat religios în România prin întemeierea de familii mixte între aromâni ?i români nord-dun?reni, dar ?i cazuri în care au întemeiat familii de aromâni prin c?s?torie cu tineri ?i tinere de origine aromân? proveni?i din familii care s-au stabilit în România în perioada interbelic?, ini?ial în jude?ele Caliacra ?i Durostor, iar în urma aplic?rii prevederilor Tratatului de la Craiova din 7 septembrie 1940, în jude?ele Constan?a ?i Tulcea (dar ?i în Bucure?ti sau în jude?ele Ialomi?a, C?l?ra?i, Timi? ?.a).
În ceea ce prive?te obiceiurile practicate la înmormântare, în mare m?sur? acestea au fost perpetuate cu excep?ia interzicerii serviciului religios dup? 1966. ?i în aceast? situa?ie, dup? 1990, treptat, familiile de aromâni au început s?-?i înmormânteze defunc?ii cu preo?i, iar ast?zi cele mai multe dintre acestea apeleaz? la serviciile preo?ilor. Exist? ?i unele excep?ii în cazul familiilor nevoia?e sau necredincioase, în special cele mixte.
Legat de obiceiurile cu dat? fix? (Cr?ciunul, Anul Nou ?.a.) ?i cele cu dat? mobil? (Pa?tele ?.a.) în ciuda restric?iilor, acestea s-au practicat într-o oarecare m?sur?, în special în mediul rural, dar ?i în familiile tradi?ionaliste din mediul urban, chiar ?i înro?itul ou?lelor, care îns?, se realiza în tain?, pentru a nu avea probleme cu autorit??ile. Ast?zi situa?ia este mult schimbat? în bine, comparativ cu perioada comunist?, ele fiind practicate atât de c?tre persoanele în vârst? (60-80 de ani), de cele mature (30-59 de ani) dar ?i de cei tineri (16-29 de ani) ?i copii. Sigur, în mare m?sur?, acestea s-au adaptat unor condi?ii impuse de societate ?i de urbanizare.

O alt? problematic? asupra c?reia am st?ruit a fost aceea a cântecelor ?i jocurilor tradi?ionale. Multe dintre ele, unele specifice numai regiunii din care provin, sunt cunoscute nu numai de aromânii în vârst?, ci ?i de cei maturi, care cânt? atât singuri, cât ?i al?turi de cei în vârst?. Cei tineri ?i copiii, cunosc numai câteva cântece ?i jocuri înv??ate în familie sau în cadru organizat (cei care freventeaz? ?coala Aromân? din Divjaka ?i cei care sunt membri ai ansamblurilor folclorice). În general acestea sunt interpretate la nun?i ?i botezuri, s?rb?tori, petreceri organizate cu prilejul anivers?rii zilei de na?tere sau onomastice, cu prilejul unor vizite la rude sau prieteni, dar ?i în cadru organizat, la serb?ri ?colare sau festivaluri de folclor. Despre existen?a în trecut a unor ansambluri folclorice subiec?ii intervieva?i nu aveau cuno?tint?, îns?, în prezent, în localit??ile care au f?cut obiectul cercet?rii noastre am primit informa?ii potrivit c?rora exist? ast?zi ansambluri folclorice la: a) Pograde?, fondat în 2001, care num?r? 15 membri; b) Divjaka, fondat în 1996, care num?r? 25 de membri; c) Permet, fondat în 1994, care num?r? 12 membri; d) Fier, a existat dup? 1990 un ansamblu folcloric dar în prezent nu mai activeaz?. În ceea ce prive?te mo?tenirea de la înainta?i a me?te?ugurilor tradi?ionale am constatat c? cele mai multe se practic?, îns?, unele într-o form? evoluat?. Urma?ii aromânilor constructori de alt? dat? conduc ast?zi importante trusturi de construc?ii în numeroase centre urbane din Albania. Tâmpl?ria ?i sculptura sunt practicate cu pasiune de Ziso Musha ?i fiul s?u Mario Musha din localitatea Fier (i-am cunoscut cu ocazia cercet?rilor noastre). Acesta din urm? este absolvent al Academiei de Art? din Tirana. ?esutul la r?zboi este practicat, în mod tradi?ional, de Maria Simaku, în varsta de 72 de ani, din Divjaka, o parte din produsele sale decorând cu gust interiorul casei în care locuie?te.

În localitatea Andon Poçi func?ioneaz? ast?zi câteva ferme de p?s?ri ?i animale, ateliere de tâmpl?rie, societ??i de construc?ii ?i chiar o fabric? de îmbuteliat ap?. Din dorin?a de a-?i promova cultura ?i tradi?iile, dar ?i pentru a introduce în circuitul agro-turistic aceast? a?ezare, în ultimii ani a fost amenajat un mic muzeu etnografic unde sunt expuse piese originale ce au apar?inut unor familii de aromâni stabili?i în Andon Poçi. Al?turi de practicarea acestor me?te?uguri, am constatat c? aromânii din Albania desf??oar? o serie de îndeletniciri tradi?ionale ca: oieritul - mult sub nivelul de alt? dat?, asemenea celor din jude?ul Constan?a, agricultura, legumicultura, altele în form? evoluat?, dar ?i unele noi. Prelucrarea laptelui, spre exemplu, se realizeaz? ast?zi prin intermediul tehnologiei de ultim? genera?ie cum este cazul fra?ilor Bakalli din Saranda, microîntreprinderea de industrializare a laptelui având-o chiar în satul natal Skala, pe care am vizitat-o cu ocazia cercet?rilor noastre. Vestitelor hanuri de alt? dat? întâlnite de-a lungul sau la întret?ierea marilor drumuri comerciale ce str?b?teau Peninsula Balcanic? le-au luat locul restaurantele ?i hotelurile ale c?ror patroni sunt ?i aromâni. Între ace?tia, am remarcat ospitalitatea ?i profesionalismul de care a dat dovad? Llambi Busho din Pograde?. Viticultura este ast?zi practicat? cu succes de familia Kokoneshi din Divjaka. Ne-a re?inut aten?ia, în mod deosebit ?i Thoma Musha din Fier, inginer chimist, care împreun? cu familia sa se ocup? de fabricarea berii. Ca ?i în cazul celor din jude?ul Constan?a, unii tineri aromâni sunt renumi?i contabili sau finan?i?ti, angaja?i ai unor b?nci sau companii, apoi medici, profesori, juri?ti ?.a. Îmbucur?tor este faptul c? o parte din ace?tia au fost bursieri ai statului român ?i s-au întors în ?ara natal?, unde î?i fac datoria cu succes.

În urma discu?iilor purtate cu cei intervieva?i s-au desprins o serie de propuneri privind m?surile ce ar trebui întreprinse pentru perpetuarea s?rb?torilor ?i obiceiurilor mo?tenite de la înainta?i, a cântecelor, jocurilor ?i a me?te?ugurilor tradi?ionale. Accentul a fost pus pe cre?terea num?rului de ?coli de genul celei de la Divjaka, refacerea bisericilor construite la finele secolului XIX ?i primele decenii ale secolului XX, cu sprijinul statului român sau, dup? caz, construirea de biserici noi. Nu în ultimul rând, ne-a re?inut aten?ia problematica amenaj?rii unor muzee de art? popular? cu specific aromânesc în Tirana sau în ora?ele cu poten?ial turistic, precum: Pograde?, Corcea, Saranda, Elbasan, Divjaka, Moscopole. Principalul rol revine, în opinia noastr?, în continuare, educa?iei din familie dar nici ?coala ?i biserica nu trebuiesc neglijate. Totodat?, consider?m c?, în lipsa ?colilor, pe termen scurt, s-ar putea adopta modelul din România, prin introducerea unor cursuri op?ionale de cultur? ?i tradi?ii aromâne, în ?colile albaneze frecventate de elevii de origine aromân?, iar în func?ie de posibilit??ile financiare ?i resursele umane, acolo unde se dore?te în mod expres, deschiderea unor ?coli cum este cea din Divjaka.
În ceea ce prive?te refacerea vechilor biserici sau construirea unor biserici noi, rolul cel mai important ar trebui s? revin?, în primul rând enoria?ilor, sigur, neexcluzându-se ?i ajutorul din partea confra?ilor care tr?iesc ast?zi în afara Albaniei. Lipsa de preo?i constituie, îns?, o problem? care ar putea fi rezolvat? prin oferirea unor burse de c?tre România aromânilor care ar dori s? urmeze cursurile facult??ilor de teologie ?i apoi s? fie hirotoni?i.
Cercet?rile de teren ne-au oferit posibilitatea s? cunoa?tem ?i care sunt posibilit??ile de amenajare a unui muzeu de art? popular?, mai exact dac? exist? inventarul necesar. În aceast? privin?? am constatat c? numeroase familii de aromâni p?streaz? piese care, adunate în colec?ii, ar putea constitui baza inventarului unor muzee de acest gen. Mai mult, acestea sunt ?i dispuse s? le ofere pentru un astfel de scop nobil. M?surilor propuse de cei intervieva?i, li se pot ad?uga altele. Una ar fi aceea a cre?rii unor centre culturale multifunc?ionale, care s? g?zduiasc? întrunirile ocazionale ale aromânilor din localitatea respectiv?. Ele ar trebui s? cuprind? s?li de clas? pentru cursurile op?ionale, sau cursuri practice pentru deprinderea unor me?te?uguri tradi?ionale, spa?ii expozi?ionale pentru amenajarea unor expozi?ii de art? popular? cu caracter permanent ?i, nu în ultimul rând, câte o bibliotec?. Pentru sus?inerea activit??ilor cultural-?tiin?ifice ale aromânilor, ar fi oportun s? se pun? bazele unui Institut Cultural Român la Tirana dar ?i redeschiderea Institutului Român de la Saranda.
Sigur, toate acestea nu se pot realiza decât numai la solicitarea comunit??ilor de aromâni din Albania, cu sprijinul autorit??ilor de la Tirana, al celor de la Bucure?ti, al confra?ilor cu posibilit??i financiare din regiunile în care tr?iesc ?i al celor din diaspora. .

Volumul de studii ( 600 de pagini) realizat în urma document?rii ?i deplas?rii noastre la aromânii ?i meglenoromânii din Albania, Republica Macedonia ?i Grecia ?i la cei originari din Albania dar stabili?i în România va fi publicat dar va fi ?i plasat în format pdf pe Portalul pe care-l vom construi.
Beneficiarii direc?i ai Proiectului sunt:
1. Comunit??ile în care s-au derulat investiga?iile de teren: în România, aromânii originari din Albania care s-au stabilit în Constan?a, Palazu Mare, Ovidiu ?i Nisipari, precum ?i megleni?ii din Cerna dar cu iradiere ?i mai departe spre celelalte zone locuite de ace?tia. În Albania: f?r?ero?ii ?i moscopolenii din Pograde?, Librazhd, Elbasan, Golem, Divjaka, Fier, Saranda/Skala Gjirokaster, Andon Poci,Permet, Corcea, Moscopole, dar cu iradiere ?i în celelate zone locuite de ace?tia.Iar în Republica Macedonia ?i Grecia comunit??ile de megleni?i din localit??ile:Skoplije,Ghevghelia,Huma,Bitolia,Krushevo,Salonic,Kalambaka,Glykomilia,Hrisomilia,Perivoli,Axiopolis.
2. Publicul fâr?erot moscopolean ?i meglenit participant la discu?iile/interviurile ?i la anchetele de teren.
3. Publicul specializat, comunitatea ?tiin?ific? din România ,Republica Macedonia, Albania ?i Grecia
Comunit??ile men?ionate, consider?m c? sunt principalele beneficiare ale cercet?rii noastre, contribuind la cre?terea gradului de con?tientizare a necesit??ii prezerv?rii patrimoniului lor cultural,imaterial în mod special, condi?ie esen?ial? în men?inerea identit??ii lor culturale ?i lingvistice. Nici nu se putea altfel, tema Proiectului având acest caracter de pluridisciplinaritate. Domeniile sunt variate dar conexe tematicii alese.
Cercetarea noastra ,Portalul si volumul publicat are drept grup ?int?, si publicul românesc ?i european interesat de comunitatea aromânilor(fâr?ero?ii ?i moscopolenii) din Albania, albanezii din Albania precum ?i de comunitatea meglenoromânilor din Republica Macedonia ?i Grecia ?i mai larg, are drept ?int? de asemenea, comunitatea aromânilor din Peninsula Balcanic? ?i din România. Studiul/cartea ?i CD-urile realizate, vor fi transmise asocia?iilor aromânilor,meglenoromânilor, consulatelor, ambasadelor ?i institutelor culturale ale României din Peninsula Balcanic?, bibliotecilor, institutelor de cercetare ?i universit??ilor din statele balcanice.

Materialul va putea fi utilizat pentru promovarea politicilor culturale ale statului român la Consiliul Europei - în problematica comunit??ii aromâne din Balcani ?i, în general, pentru sus?inerea politicilor privind „românii din afara
Echipa a constatat c?, în ciuda vicisitudinilor istoriei ?i a transform?rilor profunde, determinate în primul rând de progresul tehnologic, f?r?ero?ii ?i moscopolenii, meglenoromânii deopotriv?,au continuat s? î?i p?streze limba,religia,tradi?iile, obiceiurile ?i me?te?ugurile mo?tenite de la înainta?i. Nu este îns? mai pu?in adev?rat faptul c?, ei sunt hot?râ?i s? fac? acela?i lucru ?i în viitor, înl?turând orice bariere politice sau de alt? natur?.

footer