Revista Art-emis
Care dureri articulare sunt reumatism PDF Imprimare Email
Claudiu Popescu, Dr. ├«n ┼×tiin┼úe Medicale   
Duminic─â, 29 Aprilie 2018 11:57

Claudiu Popescu, Dr. ´┐Żn ?tiin?e medicale ´┐Żn Rom´┐Żnia sunt peste 600.000 de persoane care sufer? de boli reumatice, dintre care cele mai frecvente sunt poliartrita reumatoid?, spondilita anchilozant?, artroza, fibromialgia, lupusul ?i guta. Medicii militeaz? pentru un diagnostic precoce al acestor afec?iuni, pentru c? doar a?a tratamentul le poate ?ine eficient sub control. Afl?m cum le depist?m din timp de la reumatologul Claudiu Popescu.

Andrada Floria: C´┐Żt de frecvente sunt aceste boli reumatice?

Dr. Claudiu Popescu: Num?rul de 600.000 este o aproximare, din p?cate. ´┐Żn Rom´┐Żnia, ´┐Żnc? nu avem studii de prevalen??. Noi aplic?m eviden?e pe care al?ii le-au aplicat ´┐Żn alte ??ri europene. ´┐Żn afar? s-a g?sit aceast? statistic? - cam 1-2% din popula?ie sufer? de reumatism. Ce ´┐Żnseamn? de fapt reumatism? Aici trebuie s? facem o distinc?ie ´┐Żn termeni accesibili. E vorba de dou? procese care se ´┐Żnt´┐Żmpl? ´┐Żn corpul unui pacient: exist? un proces degenerativ care apare odat? cu v´┐Żrsta, acesta fiind reumatismul de v´┐Żrst? care afecteaz? pacien?ii de peste 50 de ani - termenul medical este de artroz? primar?, care nu are alt? cauz? ´┐Żn spate dec´┐Żt trecerea prin timp. Am putea spune c? este pre?ul trecerii prin timp a unei structuri articulare.

Unul dintre elementele principale ale procesului patologic din interiorul articula?iei e distrugerea cartilajului articular. C´┐Żnd articula?ia vede c? acest cartilaj se distruge ´┐Żncearc? s? repare ceva, ´┐Żns? acest proces de reparare este foarte dezordonat ?i practic produce ni?te os unde n-ar trebui. ?i vedem la pacien?i mai ´┐Żn v´┐Żrst? cum au ´┐Żncheieturile de la m´┐Żini deformate. Sunt mai mari dec´┐Żt ar trebui ?i sunt osoase. Este afec?iunea care r?spunde la factorul de mediu foarte mult.

A.F.: Unul din miturile cele mai vehiculate este c? bolile reumatice sunt meteodependente

C.P.: Majoritatea pacien?ilor cu artroz? au aceast? meteosensibilitate. Totul se leag? de presiunea atmosferic?, nu ´┐Żn?elegem exact cum se ´┐Żnt´┐Żmpl? lucrul acesta. Lucru care nu e neap?rat valabil la restul afec?iunilor reumatice. Al doilea proces care se ´┐Żnt´┐Żmpl? ´┐Żn corp ?i care duce la un reumatism inflamator face parte din categoria bolilor autoimune. ´┐Żn momentul ´┐Żn care, din diverse motive, celulele imunitare ale corpului atac? structurile articula?iilor, acestea pot avea meteosensibilitate c´┐Żnd au o durat? lung? de timp. Un pacient care dezvolt? una dintre aceste boli autoimune - de exemplu poliartrita reumatoid? - dup? ani de zile dezvolt? ?i artroz?, de data aceasta secundar? (apare c´┐Żnd o alt? boal? inflamatoare distruge ´┐Żncheietura). Practic, a doua categorie de boli reumatice este cea a bolilor inflamatoare, autoimune. ?i aceasta afecteaz? ?i tinerii.

A.F.: Care ar fi portretul robot al pacientului cu boli reumatismale autoimune?

C.P.: Vorbim de poliartrita reumatoid? ?i de spondilita anchilozant?, denumit? ´┐Żn stadiile ei incipiente spondilartrit?. Pentru aceasta din urm? portretul este al unui b?rbat t´┐Żn?r, de 20-30 de ani, care dezvolt? o durere de spate cu anumite caracteristici. E important s? ´┐Żn?elegem c? exist? dou? tipuri de durere: durerea inflamatoare ?i durerea mecanic?. Durerea inflamatoare la pacien?ii cu spondilit? este o durere care apare ´┐Żn repaus, noaptea ?i este at´┐Żt de puternic? ´┐Żnc´┐Żt treze?te pacientul din somn. Se amelioreaz? cu efortul fizic. C´┐Żnd pacientul simte aceast? durere, simte nevoia s? se mi?te. C´┐Żnd se mi?c?, durerea seInterviu Adevarul amelioreaz? semnificativ. El se treze?te ´┐Żn fiecare diminea?? cu o anumit? redoare, ´┐Żn?epeneal?, care dureaz? mai mult de o jum?tate de or?. Durerea de tip mecanic e cumva la antipod. Este o durere care apare la efort ?i care noaptea ´┐Żl las? ´┐Żn pace pe pacient. Medicii de familie sunt o poart? c?tre serviciile medicale.

Ca s? faci diferen?a ´┐Żntre o durere de tip inflamator ?i una mecanic? ´┐Ż?i ia circa 40 de secunde. Din p?cate, pacien?ii cu dureri de tip inflamator ajung mai degrab? la ortopezi, neurologi sau la medici de recuperare. Ei trebuie s? ajung? la reumatologi. Am avut pacien?i care au ajuns la consult sau la spital ´┐Żn ultimul stadiu. Stadiul patru. Durerea e aceea?i ´┐Żn toate cele patru stadii, ´┐Żns? modific?rile radiografice difer?. Practic, o articula?ie care apare la ?old - se nume?te sacroiliac?, dispare. Se osific? ?i aceste osific?ri ale ei au aceste patru stadii. Pacientul va remarca faptul c? i se limiteaz? foarte mult mobilitatea. ?i pacien?ii ajung incapabili s? mai ridice capul s? vad? cerul. Pentru c? ´┐Żn aceast? boal? apar ni?te pun?i ´┐Żntre vertebre ?i se limiteaz? foarte mult mobilitatea. Apare ´┐Żpozi?ia de schior", de coco?are. Tratamentul precoce poate preveni acest lucru. Un diagnostic precoce la un b?rbat t´┐Żn?r i-ar prezerva calitatea vie?ii, ar r?m´┐Żne membru activ al societ??ii.

A.F.: Cam c´┐Ż?i ani trec p´┐Żn? s? se ajung? ´┐Żntr-un astfel de stadiu?

C.P.: E greu de r?spuns, e vorba de statistic? aici. ?i de persoan?. Nu exist? boli, ci oameni. Sunt oameni care nu ajung niciodat? s? aib? limit?ri, dar durerea exist?. ?i sunt oameni care ´┐Żntr-un an de zile pierd foarte mult din mobilitate. Dar, statistic vorbind, majoritatea oamenilor, dac? nu se trateaz?, ´┐Żn 2-3 ani ajung ´┐Żn aceast? situa?ie.

A.F.: Unde au ajuns cel mai frecvent pacien?ii cu reumatism? La ortopezi, sau la medicii de recuperare?

C.P.: Au efectuat tratamente care nu i-au ajutat. C?ldura, r?ceala aplicat? local ´┐Żn bolile inflamatoare au indica?ii limitate, poate chiar nu sunt indicate. Pot s? fac? mai mult r?u. ´┐Żn momentul ´┐Żn care o boal? inflamatoare este activ? ?i noi vedem dincolo de durerea invocat? de pacient, vedem ´┐Żn analize - de exemplu, o vitez? a s´┐Żngelui care e m?rit? - procedurile de fizioterapie nu sunt indicate. Reducerea durerii e foarte mic? ?i exist? posibilitatea s? influen?eze procesul patogenic. S?-l accelereze. ´┐Żn schimb kinetoterapia, exerci?iile medicale sunt salutare. Am v?zut pacien?i tineri care au urmat cu con?tiinciozitate programe de kinetoterapie 1-2 ani ?i nu au mai avut probleme. A sc?zut ?i necesarul de medicamente. Un reumatolog nu poarte rezolva tot ce ?ine de un pacient. Reumatologia e o ramur? care deriv? din medicin? intern?. Bolile inflamatoare nu afecteaz? doar ´┐Żncheieturile ?i aici e problema. C? durerea nu-l omoar? pe pacient, ci inima, sau rinichiul. Sau pl?m´┐Żnul. Sunt boli care afecteaz? ?i organele interne.

Managementul bolii trebuie s? fie interdisciplinar. Dac? un pacient cu boal? inflamatoare dezvolt? o boal? de inim?, aceasta e principala cauz? de mortalitate ´┐Żn bolile inflamatoare. Pacien?ilor cu reumatism autoimun li se scurteaz? via?a din cauza acestor elemente de boal? cardiovascular?. Inflama?ia distruge vasele de s´┐Żnge. De aceea e foarte important pentru ei s? aib? un stil de via?? s?n?tos, s? nu fumeze, nici m?car pasiv, s?-?i trateze colesterolul mare dac? ´┐Żl au, s? m?n´┐Żnce fructe ?i legume proaspete, pline de antioxidan?i ?i ´┐Żn sezon ?i ´┐Żn extrasezon. S? elimine factorul de risc cardiovascular, iar reumatologul s?-l trateze pentru durere. Exist? pacien?i care la 20-30 de ani se ´┐Żmboln?vesc de spondilit?, iar la 50 fac infarct. Ceea ce nu e acceptabil. Dac? ?i-ar fi schimbat stilul de via?? mai devreme, ar fi tr?it 80.

A.F.: S? vorbim pu?in ?i despre poliartrita reumatoid?

C.P.: Este autoimun? ?i afecteaz? ´┐Żn special femeile de 30-40 de ani, dar exist? ?i cazuri atipice c´┐Żnd boala debuteaz? mai devreme sau mai t´┐Żrziu. ?i afecteaz? ´┐Żn special articula?iile mici de la m´┐Żini. ´┐Żn special cele de la mijlocul degetelor ?i articula?iile de la pumn. Exist? ?i o entitate numit? artrita idiopatic? juvenil?. Este o form? de poliartrit? care apare la tineri. Printre primele simptome pe care le simt pacientele este redoarea matinal?. Structura corpului care sufer? ´┐Żn poliartrita reumatoid? este sinoviala. Ce este aceasta? Este, practic, c?ptu?eala ´┐Żncheieturii. ´┐Żncheietura e o cavitate ´┐Żn care se ´┐Żnt´┐Żlnesc dou? oase. Aceast? cavitate are un ´┐Żnveli?. C?ptu?eala acestui ´┐Żnveli? se nume?te sinovial?. ?i ea se ´┐Żngroa?? ´┐Żn poliartrit?, cap?t? foarte multe vase de s´┐Żnge ?i devine agresiv?. ´┐Żncepe s? mu?te din os. Leziunile produse astfel se numesc eroziuni. ´┐Żn momentul ´┐Żn care apar aceste eroziuni, mobilitatea ´┐Żncheieturii scade foarte mult. Iar simptomele cresc ´┐Żn intensitate. Apare durere, dar ?i limitarea func?ionalit??ii. Pacien?ii sunt incapabili s?-?i deschid? o sticl? de lapte. Pacientele ar trebui s? vad? un reumatolog ?i s? fac? analize de s´┐Żnge specifice - de exemplu factorul reumatoid, care ne spune c? e posibil s? avem boala.

Am v?zut la cabinet pacien?i care aveau factor reumatoid pozitiv din diverse alte cauze. De exemplu, fumatul. Investiga?iile ´┐Żn poliartrita reumatoid? trebuie continuate cu analize de autoimunitate. Analizele sunt decontate de stat, cu trimitere de la medicul de familie. Exist? ?i investiga?ii problematice din punct de vedere al costului, de exemplu un R.M.N.. ?i unele din acestea sunt decontate de Cas?, ´┐Żns? dureaz? foarte mult. Exist? ?i boli reumatice care debuteaz? ´┐Żn sarcin? sau dup?. Lupusul eritematos sistemic, sclerodermia, dermatomiozita. Dar ?i poliartrita. Odat? declan?ate, ele vor exista pe tot parcursul vie?ii. Bolile reumatice nu se vindec?. Putem ob?ine doar o perioad? de remisiune. Nu recomand foile de varz? ´┐Żn bolile inflamatoare, ci un consult medical. Antiinflamatoarele sunt o parte important? a tratamentului bolilor reumatice. Ele cresc riscul cardiovascular ?i riscul de gastrit? ?i ulcer, dar ele sunt foarte importante pentru tratamentul durerii. Cremele nu trec prin piele. Dac? ar trece, am face o baie ?i ne-am infecta. Pielea e f?cut? s? ?in? lucrurile afar?. Cremele pot ameliora durerea local p?c?lind nervii. Dar dup? 1-2 ore durerea reapare. Cremele sunt un tratament adjuvant.

A.F.: Care sunt investiga?iile indicate ´┐Żn spondilit??

C.P.: Analize uzuale de s´┐Żnge - o hemoleucogram?, ni?te probe hepatice ´┐Ż transaminaze, o evaluare a func?iei rinichiului - o creatinin?, ?i probe care evalueaz? inflama?ia: viteza de sedimentare a s´┐Żngelui - V.S.H. - ?i proteina C reactiv?, de preferat prin metoda cantitativ? (rezultatul s? fie un num?r). ´┐Żn plus, o radiografie de bazin ?i o testare a terenului genetic.

A.F.: Despre gut?...

C.P.: Rela?ia dintre gut? ?i carne e stabilit?. Metabolizarea produselor animale produce ´┐Żn corp o substan?? numit? acid uric. Nu are treab? cu urina. Acidul uric ´┐Żn cantitate mare se depune ´┐Żn ´┐Żncheietur?. B?rba?ii sunt mai afecta?i, mai ales cei care consum? alcool, fumeaz? ?i au al?i factori de risc cardiovascular - hipertensiune (mai ales dac? iau tratament cu diuretice), obezitate, colesterol mare. De obicei, ei vin la reumatolog pentru c? articula?ia degetului mare de la picior devine foarte dureroas?, tegumentul se ´┐Żnro?e?te ?i se descuameaz?. Durerea e foarte mare ?i debuteaz? brusc. Tratamentul indicat este antiinflamator. ?i schimbarea stilului de via??. De exemplu sc?derea aportului de carne ?i de dulciuri. Zah?rul rafinat este principalul criminal din lume. Ucide la fel de mult ca fumatul.

A.F.: Cu tratamentul din momentul actual putem ?ine boala ´┐Żn fr´┐Żu?

C.P.: Absolut. Exist? dou? tipuri de tratament pentru bolile inflamatoare. Unul simptomatic ?i altul modificator de boal?, remisiv. Poate s-a auzit de metotrexat, ´┐Żn doze foarte mici. Rom´┐Żnia ofer? aproape toate tratamentele moderne. Medicamente biologice. Care au ?i efecte secundare, pacien?ii trebuie informa?i. Nu recomand preparate veterinare la oameni, de exemplu gelul antiinflamator folosit pentru cai ?i c´┐Żini. Acesta con?ine printre altele ?i camfor ´┐Żn concentra?ie mare ?i provoac? reac?ii adverse importante. Este toxic[1].

Boala care afecteaz? mul?i rom´┐Żni ?i capacitatea lor de munc?

50% din absenteismul de la locul de munc? ?i aproximativ 60% din rata incapacit??ii permanente de munc? vin de la o singur? boal?. Pare, a?a, o boal? a b?tr´┐Żne?ii, dar de fapt ne afecteaz? pe mul?i dintre noi, ba chiar ?i pe copii.
Semnele care ar trebui s? ne ´┐Żngrijoreze, c´┐Żnd ar trebui s? mergem la medic:
- Dureri care ne sup?r? diminea?a. Este un semn foarte important de boal? reumatic?, cea cu component? genetic?, autoimun?;
- Sunt tineri p´┐Żn? ´┐Żn 18 ani, cu dureri de spate, se trezesc ´┐Żn?epeni?i. Boala se continu? ´┐Żn perioada adult?;
Interviu A3- Durerile de cre?tere care apar la copii sunt fire?ti, p´┐Żn? spune un medic. Dac? un copil are ni?te simptome, e bine s? ob?ine?i un consult de pediatrie;
- Poate ap?rea reumatismul articular acut, dar din fericire este o boal? extrem de rar? acum, datorit? folosirii antibioticelor;
- ´┐Żn momentul ´┐Żn care ´┐Żncheietura e solicitat? mai mult dec´┐Żt poate duce, o s? dea un junghi, o durere. Cei care sunt la risc, aici preven?ia ?ine mai mult de stilul de via??. Un stil de via?? s?n?tos nu elimin? riscul, dar ´┐Żl scade. ´┐Żn primul r´┐Żnd trebuie s? se renun?e la fumat, chiar ?i pasiv;
- Fumatul creeaz? un mediu ´┐Żn care se dezvolt? radicalii liberi. Tind s? distrug? ´┐Żncheietura. Totul se afl? sub for?a entropiei, lucrurile tind s? se destrame. Dac? noi nu ajut?m ´┐Żncheietura... Nu discut?m de boli cardio-vasculare, cancer. Risc?m s? facem ?i boli reumatice;
- Treizeci de minute de activitate fizic? zilnic? se spune c? sunt musai necesare. Eu nu cred c? sunt suficiente. Cei care lucreaz? la birou ar trebui s? fac? lucruri simple. S? coboare pe sc?ri c´┐Żnd ´┐Ż?i cump?r? ap?. Principalele cauze legate de absenteism sunt legate de dureri reumatice. Pacien?ii nu pot s? ´┐Ż?i ´┐Żndeplineasc? meseria ?i apeleaz? la concediul medical. Pe bun? dreptate. Numai c? ei ar putea s? previn? lucrurile acestea;
- Dac? nu reu?im s? prevenim boala reumatic?, m?car s? o diagnostic?m devreme;
- Pentru bolile profesionale legate de durerile articulare, preventiv nu sunt prea multe lucruri de f?cut. Stil de via?? s?n?tos ?i s? r?m´┐Żn? activ ´┐Żn cadrul profesiei. La bolile inflamatoare, trebuie s? ajungem imediat la medic ´┐Żn caz de dureri atipice;
- Un t´┐Żn?r de 34-35 de ani ´┐Ż?i cunoa?te durerea de spate cauzat? de sedentarism. Dac? se schimb? ceva, ar trebui s? se prezinte la reumatolog;
- Din p?cate, trecerea prin timp nu poate fi prevenit?. Trebuie s? ne preg?tim psihologic de o deteriorare progresiv? a ´┐Żncheieturilor. Este ireversibil? ?i inevitabil?. Procesul de ´┐Żmb?tr´┐Żnire este necru??tor. Pentru a preveni, pot lua leg?tura cu medicii de recuperare ?i s? beneficieze de tehnici de fizioterapie, kinetoterapie. Acest lucru, f?cut de 2 ori pe an, poate ´┐Żncetini sau poate cre?te calitatea vie?ii pacien?ilor;
- Dac? b?ile sunt calde, c?ldura ajut?, nu apa ´┐Żn sine. Leacurile din popor func?ioneaz? pe baza principiilor fizice din spatele lor. Beneficiile pe care le simte pacientul sunt legate de legile fizice. Aceste tehnici sunt utile;
- Semnul principal al artrozei este durerea articular? de tip mecanic. Apare pe parcursul zilei, la efort fizic, trece ´┐Żn repaus. Exist? o form? de artroz? care afecteaz? degetul mare de la m´┐Żn?: rizartroz?. Pacien?ii cu rizartroz? pierd din capacitatea func?ional? a m´┐Żinii. Al doilea simptom este pierderea capacit??ii de a ´┐Żndeplini func?iile zilnice. Apar ?i modific?ri vizibile cu ochiul liber. ´┐Żncheieturile str´┐Żmbe, deviate. Artroza este caracterizat? de produc?ie de os unde nu ar trebui s? existe;
- ´┐Żncheieturile sc´┐Żr?´┐Żie din cauza tendoanelor care se freac? de articula?ie. E bine c´┐Żnd sc´┐Żr?´┐Żie, ´┐Żnseamn? c? func?ioneaz?. C´┐Żnd nu mai sc´┐Żr?´┐Żie, avem o problem?. Sc´┐Żr?´┐Żitul lor nu este un motiv real de ´┐Żngrijorare [2].

----------------------------------------------
[1] Interviul ´┐Żn format video: http://adevarul.ro/sanatate/medicina/care-dureri-articulare-reumatism--8_5ad71c40df52022f75f73a23/index.html Andrada Floria - 18 aprilie 2018

[2]https://www.antena3.ro/actualitate/sanatate/antena3-ro-live-despre-boala-care-afecteaza-multi-romani-si-capacitatea-lor-de-munca-joi-de-la-ora-466520.html

footer