Revista Art-emis
Care dureri articulare sunt reumatism PDF Imprimare Email
Claudiu Popescu, Dr. în Ştiinţe Medicale   
Duminică, 29 Aprilie 2018 11:57

Claudiu Popescu, Dr. în ştiinţe medicale În România sunt peste 600.000 de persoane care suferă de boli reumatice, dintre care cele mai frecvente sunt poliartrita reumatoidă, spondilita anchilozantă, artroza, fibromialgia, lupusul şi guta. Medicii militează pentru un diagnostic precoce al acestor afecţiuni, pentru că doar aşa tratamentul le poate ţine eficient sub control. Aflăm cum le depistăm din timp de la reumatologul Claudiu Popescu.

Andrada Floria: Cât de frecvente sunt aceste boli reumatice?

Dr. Claudiu Popescu: Numărul de 600.000 este o aproximare, din păcate. În România, încă nu avem studii de prevalenţă. Noi aplicăm evidenţe pe care alţii le-au aplicat în alte ţări europene. În afară s-a găsit această statistică - cam 1-2% din populaţie suferă de reumatism. Ce înseamnă de fapt reumatism? Aici trebuie să facem o distincţie în termeni accesibili. E vorba de două procese care se întâmplă în corpul unui pacient: există un proces degenerativ care apare odată cu vârsta, acesta fiind reumatismul de vârstă care afectează pacienţii de peste 50 de ani - termenul medical este de artroză primară, care nu are altă cauză în spate decât trecerea prin timp. Am putea spune că este preţul trecerii prin timp a unei structuri articulare.

Unul dintre elementele principale ale procesului patologic din interiorul articulaţiei e distrugerea cartilajului articular. Când articulaţia vede că acest cartilaj se distruge încearcă să repare ceva, însă acest proces de reparare este foarte dezordonat şi practic produce nişte os unde n-ar trebui. Şi vedem la pacienţi mai în vârstă cum au încheieturile de la mâini deformate. Sunt mai mari decât ar trebui şi sunt osoase. Este afecţiunea care răspunde la factorul de mediu foarte mult.

A.F.: Unul din miturile cele mai vehiculate este că bolile reumatice sunt meteodependente

C.P.: Majoritatea pacienţilor cu artroză au această meteosensibilitate. Totul se leagă de presiunea atmosferică, nu înţelegem exact cum se întâmplă lucrul acesta. Lucru care nu e neapărat valabil la restul afecţiunilor reumatice. Al doilea proces care se întâmplă în corp şi care duce la un reumatism inflamator face parte din categoria bolilor autoimune. În momentul în care, din diverse motive, celulele imunitare ale corpului atacă structurile articulaţiilor, acestea pot avea meteosensibilitate când au o durată lungă de timp. Un pacient care dezvoltă una dintre aceste boli autoimune - de exemplu poliartrita reumatoidă - după ani de zile dezvoltă și artroză, de data aceasta secundară (apare când o altă boală inflamatoare distruge încheietura). Practic, a doua categorie de boli reumatice este cea a bolilor inflamatoare, autoimune. Şi aceasta afectează şi tinerii.

A.F.: Care ar fi portretul robot al pacientului cu boli reumatismale autoimune?

C.P.: Vorbim de poliartrita reumatoidă şi de spondilita anchilozantă, denumită în stadiile ei incipiente spondilartrită. Pentru aceasta din urmă portretul este al unui bărbat tânăr, de 20-30 de ani, care dezvoltă o durere de spate cu anumite caracteristici. E important să înţelegem că există două tipuri de durere: durerea inflamatoare şi durerea mecanică. Durerea inflamatoare la pacienţii cu spondilită este o durere care apare în repaus, noaptea şi este atât de puternică încât trezeşte pacientul din somn. Se ameliorează cu efortul fizic. Când pacientul simte această durere, simte nevoia să se mişte. Când se mişcă, durerea seInterviu Adevarul ameliorează semnificativ. El se trezeşte în fiecare dimineaţă cu o anumită redoare, înţepeneală, care durează mai mult de o jumătate de oră. Durerea de tip mecanic e cumva la antipod. Este o durere care apare la efort şi care noaptea îl lasă în pace pe pacient. Medicii de familie sunt o poartă către serviciile medicale.

Ca să faci diferenţa între o durere de tip inflamator şi una mecanică îţi ia circa 40 de secunde. Din păcate, pacienţii cu dureri de tip inflamator ajung mai degrabă la ortopezi, neurologi sau la medici de recuperare. Ei trebuie să ajungă la reumatologi. Am avut pacienţi care au ajuns la consult sau la spital în ultimul stadiu. Stadiul patru. Durerea e aceeaşi în toate cele patru stadii, însă modificările radiografice diferă. Practic, o articulaţie care apare la şold - se numeşte sacroiliacă, dispare. Se osifică şi aceste osificări ale ei au aceste patru stadii. Pacientul va remarca faptul că i se limitează foarte mult mobilitatea. Şi pacienţii ajung incapabili să mai ridice capul să vadă cerul. Pentru că în această boală apar nişte punţi între vertebre şi se limitează foarte mult mobilitatea. Apare „poziţia de schior", de cocoşare. Tratamentul precoce poate preveni acest lucru. Un diagnostic precoce la un bărbat tânăr i-ar prezerva calitatea vieţii, ar rămâne membru activ al societăţii.

A.F.: Cam câţi ani trec până să se ajungă într-un astfel de stadiu?

C.P.: E greu de răspuns, e vorba de statistică aici. Şi de persoană. Nu există boli, ci oameni. Sunt oameni care nu ajung niciodată să aibă limitări, dar durerea există. Şi sunt oameni care într-un an de zile pierd foarte mult din mobilitate. Dar, statistic vorbind, majoritatea oamenilor, dacă nu se tratează, în 2-3 ani ajung în această situaţie.

A.F.: Unde au ajuns cel mai frecvent pacienţii cu reumatism? La ortopezi, sau la medicii de recuperare?

C.P.: Au efectuat tratamente care nu i-au ajutat. Căldura, răceala aplicată local în bolile inflamatoare au indicaţii limitate, poate chiar nu sunt indicate. Pot să facă mai mult rău. În momentul în care o boală inflamatoare este activă şi noi vedem dincolo de durerea invocată de pacient, vedem în analize - de exemplu, o viteză a sângelui care e mărită - procedurile de fizioterapie nu sunt indicate. Reducerea durerii e foarte mică şi există posibilitatea să influenţeze procesul patogenic. Să-l accelereze. În schimb kinetoterapia, exerciţiile medicale sunt salutare. Am văzut pacienţi tineri care au urmat cu conştiinciozitate programe de kinetoterapie 1-2 ani şi nu au mai avut probleme. A scăzut şi necesarul de medicamente. Un reumatolog nu poarte rezolva tot ce ţine de un pacient. Reumatologia e o ramură care derivă din medicină internă. Bolile inflamatoare nu afectează doar încheieturile şi aici e problema. Că durerea nu-l omoară pe pacient, ci inima, sau rinichiul. Sau plămânul. Sunt boli care afectează şi organele interne.

Managementul bolii trebuie să fie interdisciplinar. Dacă un pacient cu boală inflamatoare dezvoltă o boală de inimă, aceasta e principala cauză de mortalitate în bolile inflamatoare. Pacienţilor cu reumatism autoimun li se scurtează viaţa din cauza acestor elemente de boală cardiovasculară. Inflamaţia distruge vasele de sânge. De aceea e foarte important pentru ei să aibă un stil de viaţă sănătos, să nu fumeze, nici măcar pasiv, să-şi trateze colesterolul mare dacă îl au, să mănânce fructe şi legume proaspete, pline de antioxidanţi şi în sezon şi în extrasezon. Să elimine factorul de risc cardiovascular, iar reumatologul să-l trateze pentru durere. Există pacienţi care la 20-30 de ani se îmbolnăvesc de spondilită, iar la 50 fac infarct. Ceea ce nu e acceptabil. Dacă şi-ar fi schimbat stilul de viaţă mai devreme, ar fi trăit 80.

A.F.: Să vorbim puţin şi despre poliartrita reumatoidă

C.P.: Este autoimună şi afectează în special femeile de 30-40 de ani, dar există şi cazuri atipice când boala debutează mai devreme sau mai târziu. Şi afectează în special articulaţiile mici de la mâini. În special cele de la mijlocul degetelor şi articulaţiile de la pumn. Există şi o entitate numită artrita idiopatică juvenilă. Este o formă de poliartrită care apare la tineri. Printre primele simptome pe care le simt pacientele este redoarea matinală. Structura corpului care suferă în poliartrita reumatoidă este sinoviala. Ce este aceasta? Este, practic, căptuşeala încheieturii. Încheietura e o cavitate în care se întâlnesc două oase. Această cavitate are un înveliş. Căptuşeala acestui înveliş se numeşte sinovială. Şi ea se îngroaşă în poliartrită, capătă foarte multe vase de sânge şi devine agresivă. Începe să muşte din os. Leziunile produse astfel se numesc eroziuni. În momentul în care apar aceste eroziuni, mobilitatea încheieturii scade foarte mult. Iar simptomele cresc în intensitate. Apare durere, dar şi limitarea funcţionalităţii. Pacienţii sunt incapabili să-şi deschidă o sticlă de lapte. Pacientele ar trebui să vadă un reumatolog şi să facă analize de sânge specifice - de exemplu factorul reumatoid, care ne spune că e posibil să avem boala.

Am văzut la cabinet pacienţi care aveau factor reumatoid pozitiv din diverse alte cauze. De exemplu, fumatul. Investigaţiile în poliartrita reumatoidă trebuie continuate cu analize de autoimunitate. Analizele sunt decontate de stat, cu trimitere de la medicul de familie. Există şi investigaţii problematice din punct de vedere al costului, de exemplu un R.M.N.. Şi unele din acestea sunt decontate de Casă, însă durează foarte mult. Există şi boli reumatice care debutează în sarcină sau după. Lupusul eritematos sistemic, sclerodermia, dermatomiozita. Dar şi poliartrita. Odată declanşate, ele vor exista pe tot parcursul vieţii. Bolile reumatice nu se vindecă. Putem obţine doar o perioadă de remisiune. Nu recomand foile de varză în bolile inflamatoare, ci un consult medical. Antiinflamatoarele sunt o parte importantă a tratamentului bolilor reumatice. Ele cresc riscul cardiovascular şi riscul de gastrită şi ulcer, dar ele sunt foarte importante pentru tratamentul durerii. Cremele nu trec prin piele. Dacă ar trece, am face o baie şi ne-am infecta. Pielea e făcută să ţină lucrurile afară. Cremele pot ameliora durerea local păcălind nervii. Dar după 1-2 ore durerea reapare. Cremele sunt un tratament adjuvant.

A.F.: Care sunt investigaţiile indicate în spondilită?

C.P.: Analize uzuale de sânge - o hemoleucogramă, nişte probe hepatice – transaminaze, o evaluare a funcţiei rinichiului - o creatinină, şi probe care evaluează inflamaţia: viteza de sedimentare a sângelui - V.S.H. - şi proteina C reactivă, de preferat prin metoda cantitativă (rezultatul să fie un număr). În plus, o radiografie de bazin şi o testare a terenului genetic.

A.F.: Despre gută...

C.P.: Relaţia dintre gută şi carne e stabilită. Metabolizarea produselor animale produce în corp o substanţă numită acid uric. Nu are treabă cu urina. Acidul uric în cantitate mare se depune în încheietură. Bărbaţii sunt mai afectaţi, mai ales cei care consumă alcool, fumează şi au alţi factori de risc cardiovascular - hipertensiune (mai ales dacă iau tratament cu diuretice), obezitate, colesterol mare. De obicei, ei vin la reumatolog pentru că articulaţia degetului mare de la picior devine foarte dureroasă, tegumentul se înroşeşte şi se descuamează. Durerea e foarte mare şi debutează brusc. Tratamentul indicat este antiinflamator. Şi schimbarea stilului de viaţă. De exemplu scăderea aportului de carne și de dulciuri. Zahărul rafinat este principalul criminal din lume. Ucide la fel de mult ca fumatul.

A.F.: Cu tratamentul din momentul actual putem ţine boala în frâu?

C.P.: Absolut. Există două tipuri de tratament pentru bolile inflamatoare. Unul simptomatic şi altul modificator de boală, remisiv. Poate s-a auzit de metotrexat, în doze foarte mici. România oferă aproape toate tratamentele moderne. Medicamente biologice. Care au şi efecte secundare, pacienţii trebuie informaţi. Nu recomand preparate veterinare la oameni, de exemplu gelul antiinflamator folosit pentru cai şi câini. Acesta conţine printre altele şi camfor în concentraţie mare şi provoacă reacţii adverse importante. Este toxic[1].

Boala care afectează mulți români și capacitatea lor de muncă

50% din absenteismul de la locul de muncă și aproximativ 60% din rata incapacităţii permanente de muncă vin de la o singură boală. Pare, așa, o boală a bătrâneții, dar de fapt ne afectează pe mulți dintre noi, ba chiar și pe copii.
Semnele care ar trebui să ne îngrijoreze, când ar trebui să mergem la medic:
- Dureri care ne supără dimineața. Este un semn foarte important de boală reumatică, cea cu componentă genetică, autoimună;
- Sunt tineri până în 18 ani, cu dureri de spate, se trezesc înțepeniți. Boala se continuă în perioada adultă;
Interviu A3- Durerile de creștere care apar la copii sunt firești, până spune un medic. Dacă un copil are niște simptome, e bine să obțineți un consult de pediatrie;
- Poate apărea reumatismul articular acut, dar din fericire este o boală extrem de rară acum, datorită folosirii antibioticelor;
- În momentul în care încheietura e solicitată mai mult decât poate duce, o să dea un junghi, o durere. Cei care sunt la risc, aici prevenția ține mai mult de stilul de viață. Un stil de viață sănătos nu elimină riscul, dar îl scade. În primul rând trebuie să se renunțe la fumat, chiar și pasiv;
- Fumatul creează un mediu în care se dezvoltă radicalii liberi. Tind să distrugă încheietura. Totul se află sub forța entropiei, lucrurile tind să se destrame. Dacă noi nu ajutăm încheietura... Nu discutăm de boli cardio-vasculare, cancer. Riscăm să facem și boli reumatice;
- Treizeci de minute de activitate fizică zilnică se spune că sunt musai necesare. Eu nu cred că sunt suficiente. Cei care lucrează la birou ar trebui să facă lucruri simple. Să coboare pe scări când își cumpără apă. Principalele cauze legate de absenteism sunt legate de dureri reumatice. Pacienții nu pot să își îndeplinească meseria și apelează la concediul medical. Pe bună dreptate. Numai că ei ar putea să prevină lucrurile acestea;
- Dacă nu reușim să prevenim boala reumatică, măcar să o diagnosticăm devreme;
- Pentru bolile profesionale legate de durerile articulare, preventiv nu sunt prea multe lucruri de făcut. Stil de viață sănătos și să rămână activ în cadrul profesiei. La bolile inflamatoare, trebuie să ajungem imediat la medic în caz de dureri atipice;
- Un tânăr de 34-35 de ani își cunoaște durerea de spate cauzată de sedentarism. Dacă se schimbă ceva, ar trebui să se prezinte la reumatolog;
- Din păcate, trecerea prin timp nu poate fi prevenită. Trebuie să ne pregătim psihologic de o deteriorare progresivă a încheieturilor. Este ireversibilă și inevitabilă. Procesul de îmbătrânire este necruțător. Pentru a preveni, pot lua legătura cu medicii de recuperare și să beneficieze de tehnici de fizioterapie, kinetoterapie. Acest lucru, făcut de 2 ori pe an, poate încetini sau poate crește calitatea vieții pacienților;
- Dacă băile sunt calde, căldura ajută, nu apa în sine. Leacurile din popor funcționează pe baza principiilor fizice din spatele lor. Beneficiile pe care le simte pacientul sunt legate de legile fizice. Aceste tehnici sunt utile;
- Semnul principal al artrozei este durerea articulară de tip mecanic. Apare pe parcursul zilei, la efort fizic, trece în repaus. Există o formă de artroză care afectează degetul mare de la mână: rizartroză. Pacienții cu rizartroză pierd din capacitatea funcțională a mâinii. Al doilea simptom este pierderea capacității de a îndeplini funcțiile zilnice. Apar și modificări vizibile cu ochiul liber. Încheieturile strâmbe, deviate. Artroza este caracterizată de producție de os unde nu ar trebui să existe;
- Încheieturile scârțâie din cauza tendoanelor care se freacă de articulație. E bine când scârțâie, înseamnă că funcționează. Când nu mai scârțâie, avem o problemă. Scârțâitul lor nu este un motiv real de îngrijorare [2].

----------------------------------------------
[1] Interviul în format video: http://adevarul.ro/sanatate/medicina/care-dureri-articulare-reumatism--8_5ad71c40df52022f75f73a23/index.html Andrada Floria - 18 aprilie 2018

[2]https://www.antena3.ro/actualitate/sanatate/antena3-ro-live-despre-boala-care-afecteaza-multi-romani-si-capacitatea-lor-de-munca-joi-de-la-ora-466520.html

footer