Revista Art-emis
Academia Oamenilor de Știință din România (2) PDF Imprimare Email
General (r) Prof. univ. dr. Vasile Cândea, Președinte de Onoare al A.O.Ş.R.   
Miercuri, 14 Septembrie 2016 14:24

A.O.Ş.R.În ziua de 24 septembrie 1938, Adunarea Generală a Academiei de Științe din România a luat act de decretul-lege din 8 iulie și a decis ca acesta să-și schimbe titulatura în Institutul de Ştiinţer al României. Avocatul Dumitru Popescu, „lucrând în numele și pentru Academia de Științe din România", a depus la Tribunalul Ilfov, secția Notariat, declarația prin care Academia de Științe din România „își ia denumirea de Institutul de Științe al României".

Revenirea la denumirea inițială

Preluând conducerea statului la 6 septembrie 1940, generalul Ion Antonescu a procedat la anularea legilor și instituțiilor întemeiate de Carol al II-lea: Partidul Națiunii, Straja Țării, ținuturile, breslele etc. Conducătorul statului a analizat și situația care a dus la interzicerea denumirii de „academie", prin decretul lege din 8 iulie 1940. În calitate de membru al Academiei de Științe din România, generalul Antonescu știa că decretul lege din 8 iulie 1938 era rodul ambițiilor câtorva persoane, care-l convinseseră pe Carol al II-lea să impună un adevărat monopol al Academiei Române asupra cuvântului „academie". Ca urmare, a decis revenirea la denumirea inițială, din martie 1935. Decretul semnat la 6 noiembrie 1940, și publicat a doua zi, 7 noiembrie 1940, avea următorul conținut:

DECRET-LEGE GENERAL ION ANTONESCU

Conducătorul Statului Român și Președintele Consiliului de Miniștri,
Având în vedere raportul d-lui Ministru Secretar de Stat la Departamentul Justiției cu Nr. 155.667 din 6 Noemvrie 1940;
În baza dispozițiunilor decretelor-legi Nr. 3.052 din 5 Septemvrie și Nr. 3.072 din 7 Septemvrie 1940.
Am decretat și decretăm:
DECRET-LEGE
referitor la „Academia de Științe din România"
Art. I. - „Institutul de Științe al României", persoană juridică, cu sediul în București, reia denumirea de „Academia de Științe din România".
Art. II. - Orice autor român al unei publicațiuni de specialitate, care privesc Academia de Științe, este obligat a depune la biblioteca Academiei de Științe, un exemplar. Pentru publicațiunile imprimate în țară, această obligativitate privește tipografia la care lucrarea este imprimată.
Dat în București la 6 Noemvrie 1940.
Conducătorul Statului Român și Președintele Consiliului de Miniștri
General Ion Antonescu
Ministrul Justiției,
Mihai A. Antonescu
Nr. 3714

Prin acest decret-lege din 6 noiembrie 1940 nu numai că se revenea la denumirea inițială, din 1935, a acestei instituții, dar i se acorda și dreptul de a primi, cu titlu gratuit, câte un exemplar din toate publicațiile de specialitate care priveau Academia de Științe din România.

Academia de Ştiinţe din România - activități şi realizări notabile

În zilele 1-3 iunie 1941 a avut loc Adunarea Generală a Academiei de Științe din România. Documentele consemnează faptul că la lucrări a asistat „un numeros auditoriu". Cuvântul de deschidere a fost rostit de dr. Constantin Angelescu, care s-a referit la activitatea Academiei de Științe și la rezultatele recente, prezentând numerele din „Comptes-rendus" și „Buletin". A subliniat faptul că Institutul a desfășurat o activitate consistentă, iar membrii săi s-au implicat în problematica recentă a vieții sociale, cu un larg impact în conștiința publică. A dat exemplu secțiile reunite de Fizică și de Geologie-Geografie care au organizat o sesiune specială consacrată cercetărilor privind cutremurul de pământ din 10 noiembrie 1940, fiind prezentate comunicări realizate de cinci specialiști de la Universitatea și de la Politehnica din București. Academia de Științe a acordat Premiul „Dr. P. Pitulescu" la două lucrări:
1. Contribuțiuni la studiul chronaxiei sistemului nervos, de dr. Marin Tudor și dr. Gheorghe Constantinescu.
2. Contribuțiuni la studiul faunei munților Bucegi, de dr. Mihail Ionescu și dr. Constantin Bogcescu.
Numărul comunicărilor prezentate în „Comptes-rendus", apărut în limbi străine (franceză, germană, engleză, italiană) se cifra la 555, iar alte circa 40 se aflau în curs de tipărire.

Academia de Științe s-a implicat în probleme de strictă actualitate, cercetând fenomene complexe înregistrate în România. Astfel, în anul științific 1940-1941 au fost organizate trei ședințe speciale, cu secțiunile combinate, în care s-au prezentat cinci comunicări privind cutremurul de pământ din 10 noiembrie 1940, privit din punct de vedere geologic, fizic, geografic, tectonic și istoric. După cum se observă, a fost abordată o tematică largă, bazată pe cercetări recente și de un real interes. Este semnificativ faptul că Academia de Științe din România a ținut să evidențieze personalitatea lui Virgil Madgearu și a lui Nicolae Iorga, asasinați de legionari în noiembrie 1940. În cadrul „ședinței administrative", prof. dr. C. Michăilescu a prezentat raportul Comisiei de Cenzori, iar prof. Alexandru Ionescu-Matiu a dat citire proiectului de buget pe anul 1941-1942, ambele documente fiind aprobate în unanimitate. Constantin Kirițescu a solicitat încuviințarea Adunării Generale pentru acceptarea donației oferite de moștenitorii defunctului membru al Academiei, Mihail Haret, constând în „câteva sute de volume științifice". Adunarea Generală a aprobat „cu mulțumiri" această valoroasă donație. La această Adunare Generală au fost stabilite premiile și temele de lucrări pentru anul 1942, după cum urmează:

Premiul „Dr. Pitulescu" în valoare de 8.000 lei pentru o lucrare cu subiectul: „Metabolismul bazal și relațiile sale cu diverși factori biologici".
Premiul „Elvira și dr. I. State" în valoare de 10.000 lei pentru o lucrare cu tema: „Cercetări asupra fenomenelor bio-electrice ale sângelui".
Premiul „Dr. D. Paulian" în valoare de 10.000 lei pentru cea mai bună lucrare despre: „Terapeutica biologică".
Lucrările urmau a fi prezentate în manuscris dactilografiat, în două exemplare, până la 1 mai 1942, la Secretariatul Academiei de Științe, str. Raymond Poincaré, nr. 14, București. Vicepreședintele Constantin Kirițescu a supus Adunării Generale spre ratificare propunerile de alegere a noi membri: de onoare, titulari și corespondenți făcute de secțiunile Academiei. Adunarea a aprobat toate propunerile prezentate. În „Buletinul" Academiei de Științe din România, nr. 9, 1942, a fost publicată lista acestora după cum urmează:

I. Secțiunea MATEMATICĂ ȘI ASTRONOMIE

a) Membri titulari:
Profesor Grigore C. Moisil, Facultatea de Științe din Iași.
Profesor Gheorghe Demetrescu, directorul Observatorului Astronomic București,
foști membri corespondenți.
b) Membru corespondent
Dr. Caius Iacob, asistent la Facultatea de Științe București.

II. Secțiunea FIZICĂ

a) Membri titulari:
Profesor Horia Hulubei, de la Facultatea de Științe din București,
Profesor Ioan Gheorghe Popescu, de la Facultatea de Științe București,
foști membri corespondenți.
b) Membru corespondent
Dr. Teodorescu, asistent, Școala Politehnică București.

III. Secțiunea CHIMIE
a) Membri titulari:
Profesor Eugen Chirnoagă, de la Școala Politehnica București.
Profesor Constantin Gheorghiu, de la Universitatea din Iași.
Profesor Nicolae Maxim, de la Universitatea din București.
foști membri corespondenți.
b) Membri corespondenți
Dr. Dumitru Moţoc (transferat de la secția „Biologie aplicată"),
D-ra Dr. Aristia Dâmboviceanu, asistentă la Institutul Cantacuzino.

IV. Secțiunea ZOOLOGIE, BOTANICĂ, FIZIOLOGIE

a) Membru de onoare:
Profesor Fritz Knoll, Rectorul Universității din Viena.
b) Membru titular
Profesor Stan Ionescu, de la Universitatea din București,
fost membru corespondent.
c) Membri corespondenți:
Profesor Gheorghe Finţescu, profesor de liceu Iași (transferat de la Secția Biologia Aplicată),
Profesor I. Constantin Antonescu, profesor de liceu București (transferat de la Secția Biologia Aplicată),
Dr. Mihail Băcescu, asistent Facultatea de Științe București.

V. Secțiunea BIOLOGIA APLICATĂ

a) Membri de onoare:
Profesor Dr. P. Capparoni, Președintele Academiei de Istoria și Artele Sanitare - Roma,
Profesor Dr. Giordano, Senator al Italiei – Veneția,
Profesor Dr. Walter von Brunn, Directorul Institutului de Istoria Medicinei - Leipzig (Südhoff),
Profesor Dr. Paul Diepgen, Directorul Institutului de Istoria Medicinei - Berlin,
Profesor Dr. Sigerist, Directorul Institutului de Istoria Medicinei - Baltimore,
Profesor Dr. Emile Sergent - Profesor onorar Facultatea de Medicină - Paris.
b) Membri corespondenți:
Dr. Constantin Andreoiu, chirurg primar - Abrud,
Docent, Dr. Victor Dimitriu, chirurg primar - Brăila,
Dr. Marcel Chiliman - medic neurolog Spitalul Central, București,
Dr. Sava Lăzărescu - medic neurolog Spitalul Central, București,
Dr. Dumitru I. Vasiliu - docent de nas, gât, urechi, Facultatea de Medicină București.

VI. Secțiunea GEOLOGIE, MINERALOGIE, GEOGRAFIE

a) Membri de onoare:
Profesor Paul Fourmarier, de la Universitatea din Liège,
A. Sieberg, Directorul Institutului Seismologic din Iena.
b) Membri titulari:
Profesor Mircea Savul, de la Universitatea din Iași, fost membru corespondent,
Profesor Ion Atanasiu, de la Universitatea din București.
c) Membri corespondenți:
N. Alexandru Rădulescu, Conferențiar, Facultatea de Științe, București,
Emil Protopopescu-Pache, Conferențiar Școala Politehnica - București,
Dr. Theodor Kräutner, geolog șef, Institutul Geologic al României.

VII. Secțiunea ISTORIA ȘI FILOSOFIA ȘTIINȚEI

a) Membru de onoare:
Profesor Dr. Ernest Gamillscheg, Directorul Institutului de Studii Germane în România.
b) Membri corespondenți:
Dr. Constantin Calavrezo, asistent la Academia de Educație Fizică.
Dr. Iacob Mihăilă, asistent la Academia de Educație Fizică.

VIII. Secțiunea TEHNICĂ

a) Membri titulari:
Profesor Ing. Aurel Beleş, Profesor la Școala Politehnică București, fost membru corespondent,
Profesor Ing. Ion Cantuniari, Profesor la Școala Politehnica București,
Profesor Ing. Ion S. Gheorghiu, Profesor la Școala Politehnica București.
b) Membri corespondenți:
Ing. Mihail Konteschwellweller,
Ing. Gheorghe Petrescu, Director de Studii, Școala Politehnica, București,
Dr. Ing. Șerban Solacolu, Conferențiar, Școala Politehnica, București,
Dr. Ing. Tudor Tănăsescu, Conferențiar, Școala Politehnica, București.

IX. Secțiunea ȘTIINȚE SOCIALE

a) Membri de onoare:
Profesor Gheorghe Gh. Mironescu, fost prim-ministru, Președintele Academiei de Științe Morale,
Mircea Cancicov, fost ministru,
Mitiţă Constantinescu, fost ministru,
Oscar Kiriacescu, fost ministru.
b) Membri titulari:
Sabin Mănuilă, Directorul Institutului Statistic, fost membru corespondent la Secția Biologia Aplicată,
Ion Miclescu, Inginer, (transferat de la Secția Tehnică),
Profesor Gheorghe Leon, de la Universitatea din București.
c) Membri corespondenți:
Dr. Mitu Georgescu, Secretar General Institutul Statistic,
Florin Oromolu, Șeful Serviciilor de Studii B.N.R,
I. Radu Pascal, Asistent universitar.

A fost cea mai amplă primire de noi membri, de toate categoriile. Au devenit titulari 11 membri corespondenți, iar alți 5 au fost aleși direct titulari. Totodată au fost aleși 20 membri și de corespondenți, și 14 membri de onoare dintre care 4 din țară și 10 din străinătate (Viena, Roma, Veneția, Leipzig, Berlin, Baltimore, Paris, Liège, Iena). Astfel, Academia de Științe din România a devenit cea mai cuprinzătoare și selectă instituție științifică din domeniile științei, în sensul ei foarte larg (matematică, astronomie, fizică, geologie, mineralogie, geografie, istoria și filosofia științei, științe sociale, tehnică). Este semnificativ faptul că s-au înscris și au fost acceptați în Academia de Științe din România mai mulți membri ai Academiei Române. Acest fapt a contribuit la ameliorarea relațiilor dintre cele două instituții, spre binele științei și culturii românești și universale.
România a intrat, la 22 iunie 1941, în războiul pentru eliberarea Basarabiei și Bucovinei de Nord, împotriva Uniunii Sovietice, alături de Germania. Mulți membri ai Academiei de Științe au fost mobilizați, unii fiind trimiși pe front, alții mobilizați „pe loc".
- Va urma -

footer