Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Pr. Marius Costache   
Sâmbătă, 07 Aprilie 2012 04:57
Întâmpinarea DomnuluiÎntâmpinarea Domnului a fost a?ezat? ca s?rb?toare de c?tre Iustinian împ?ratul în secolul al ?aselea, dup? ce, cinstind cre?tinii închinarea Pruncului în templu, a încetat cumplita epidemie de cium? din Bizan?. Cultul ortodox p?streaz? închinarea pruncilor la patru zeci de zile de la na?tere, ca o amintire a episodului din via?a Mântuitorului. Tradi?ia bisericeasc? ofer? detalii în plus fa?? de Sf. Ap. Luca: dreptul Simion era unul din cei ?aptezeci de traduc?tori ai c?r?ilor lui Moise din ebraic? în greac?, la porunca regelui Ptolemeu al II-lea al Egiptului. Ajungând cu traducerea la pasajul de la Isaia 7, 14 („Iat? Fecioara va lua în pântece ?i va na?te fiu"), Simion a tradus cuvântul „fecioar?" prin „femeie", din cauz? c? nu putea s? admit? o astfel de minune. Greu reu?ea mintea ancorat? în litera legii s? în?eleag? duhul cuvântului. Tocmai ca s? cread? c? Fecioara va na?te, Dumnezeu i-a dat s? tr?iasc? pân? ce se va convinge. Înc? din pruncie, Mântuitorul adevere?te cele spuse la vârsta prorociei: „S? nu socoti?i c? am venit s? stric Legea sau proorocii; n-am venit s? stric, ci s? împlinesc" (Matei 5, 17). Monahul de la Rohia observa c? verbul „a împlini" are dou? sensuri: unul, a se conforma unei norme, ceea ce, în cazul de fa??, este o mare tain?, anume felul în care Dumnezeu, F?c?torul tuturor, se smere?te pe Sine, nu se scârbe?te de f?ptura sa, ci Se întrupeaz? ?i îi arat? calea cea dreapt?; al doilea, a des?vâr?i o norm?, sens care presupune pe primul, c?ci Hristos, coborându-Se ca om, aduce o nou? lege, înlocuie?te dreptatea Vechiului

Testament cu dragostea -  Noul Testament

O alt? dovad? de smerenie ?i o alt? pild? de în?elepciune vine de la Maica Domnului, care, potrivit credin?elor iudaice, se cur??ea prin aducerea la templu a unei jertfe, ilustrat? iconografic de perechea de turturele pe care o ?ine dreptul Iosif (nu miel, cum aduceau iudeii boga?i). Sfânta Fecioar? nu avea nevoie de cur??ire, pentru c? n?scuse mai presus de fire, f?r? întin?ciune ?i f?r? durere. Ca dovad?, tot tradi?ia ne istorise?te c? Zaharia, tat?l Înainte-merg?torului, a a?ezat-o pe Maica Domnului în locul din templu rezervat fecioarelor, nu so?iilor. Accentul ortodox al s?rb?torii cade pe persoana Mântuitorului ?i pe cuvintele profetice ale dreptului Simion. Sfântul Vasile cel Mare scria în Cuvânt?rile sale c? profetul îl nume?te pe Iisus „mântuire" pentru a nu l?sa niciun dubiu asupra planului ce avea s? se lucreze prin Prunc, iar „semnul" nu este altceva decât felul prin care se va pecetlui aceast? lucrare dumnezeiasc? - Crucea Domnului. Cre?tinii din veacurile cele din urm? sunt mai ferici?i decât dreptul Simion. Au ?i ei aceea?i grij? ?i tânjire pentru via?a de dup? moartea trupului, rugându-se odat? cu profetul s? fie slobozi?i, desc?tu?a?i c?tre Împ?r??ia ve?nic? dup? L-au cunoscut pe Dumnezeu, dar au ceva mai mult: Simion Îl ia pe Hristos în bra?e pentru câteva momente; cre?tinul, din marea mil? a Domnului, Îl ia în suflet, prin credin??, în inim?, prin pomenirea numelui S?u atotputernic, ?i în trup, în toate m?dularele sale, prin Împ?rt??ania cu sfintele Sale Taine. Nu exist? dovad? mai puternic? de dragoste: Împ?ratul se jertfe?te pentru rob, Creatorul se smere?te pentru creatur?. Simion a a?teptat sute de ani s? vad? o asemenea minune, unii o mai a?teapt?, unii o ignor?, unii nu ?tiu c? exist?, iar cre?tinul a?teapt? câteva ore la Liturghie. Îns?, pentru c? mult ni s-a dat, mult ni se va cere, fiind vorba despre ve?nicia noastr?, adic? unde alegem s? o petrecem: cu drep?ii în lumin? sau cu orbii în întuneric. footer