Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Ion Maldarescu   
Joi, 21 Octombrie 2010 06:08
Arhiepiscopia RâmniculuiArhiepiscopia Eparhiei Râmnicului este nu numai cea dintâi episcopie din ?ar?, cum o numesc istoricii[1] ?i cum o rânduiesc legiuirile biserice?ti[2], dar ?i cea mai veche episcopie româneasc?, începutul ei datând din anul 1370, ca mitropolie a ??rii Muntene?ti spre Severin[3].Între starea social-politic? a unui popor ?i starea lui religioas? exist? o leg?tur? indisolubil?, aceasta manifestându-se în mod special la românii din dreapta Oltului, din Oltenia, „...cuibul neamului românesc, unde se g?sesc urme ale vechii organiz?ri sociale înc? din veacul al XI-lea", dup? cum observ? un istoric: „Mai fericita Oltenie, situat? între imperiile bizantinilor, ungurilor ?i pecenegilor, dar neapar?inând niciunuia dintre ei, a fost, atât prin a?ezarea geografic? cât ?i prin condi?iile etnografice ?i politice, ca menit? de la soart? s? fie cetate a românismului".[4] Dup? ce voievozii ??rii Române?ti au ob?inut Banatul ?i fiindc? peste ora?ul Severin în regiunea bogat? a Banatului, nu erau înc? st?pâni a fost înfiin?at Noul Severin, astfel încât Râmnicul a luat ?i denumirea de Noul Severin.
arhiepiscopiaExist? ipoteza conform c?reia Episcopia Râmnicului ar fi fost întemeiat? de Tutomir Basarab, domnul ??rii Române?ti, în anul 1304, adic? mult înaintea întemeierii mitropoliei Severinului ?i chiar a Ungro-Vlahiei[5], îns? afirma?iile nu au putut fi confirmate. Este posibil ca ipoteza de mai sus s?-?i aib? sursa într-un document datând din vremea ocupa?iei austriece, unde se afirm? ca Episcopia Râmnicului ar fi fost intemeiat? de „Bogdan Voievod cel B?trân", prin anul 6812 (1304) ?i c? acest Bogdan Voievod ar fi fost fratele lui Mircea cel B?trân[6].

Documentul men?ionat r?mâne îns? sub semnul îndoielii, existând neconcordan?e, atât prin faptul c? istoriografia româneasc? nu men?ioneaz? numele unui astfel de voievod ?i cu atât mai pu?in faptul ca voievodul men?ionat ar fi fost fratele domnitorului Mircea cel 1906 Biserica bolnita Arhiepiscopia RamniculuiB?trândar ?i prin necunoa?terea temeinic? a istoriei locului de c?tre austrieci. Mai credibil? este posibilitatea conform c?reia ctitorul bisericii episcopale - nu al Episcopiei Râmnicului - s? fi fost ?tefan Vod? (1591-1592), poreclit „surdul". Rezult? c? Episcopia Râmnicului a fost o continuare a Mitropoliei de la Severin, din 1370, în sprijinul acestei afirma?ii venind numeroase argumente ?i informa?ii l?muritoare abia dup? accesarea, respectiv cunoa?terea documentelor de la Patriarhia Constaninopolului. În anul 1847, în urma incendiului devastator din Râmnic, au afectate cl?dirile Episcopiei ?i biserica episcopal?. Ca urmare, re?edin?a Episcopiei Râmnicului a fost mutat? la Craiova pân? în anul 1856. Între timp, toate cl?dirile avariate au fost fie reparate, fie rezidite, astfel încât dup? nou? ani, re?edin?a Episcopiei s-a reîntors la Râmnic[7].

[1] Fotino, „Istoria General? a Daciei" Bucure?ti, 1859, Tom.III, part.V, pag.173
[2] Legea Organic? din 1872, art. 18, al.2, bucure?ti, 1875
[3] „Pravila Târgovi?tean?" Bucure?ti, pag.. 428, Hurmuzaci, Doc. VI, pag 339
[4] Onciul „originile Principatelor Române", Bucure?ti, 1899, pag.20
[5] ?incai, Hronica spune: „Cetatea Aquas a fost d?râmat? de avari odat? cu Vidinul, în anul 587. Cetatea a l?sat urme adânci în rândul locuitorilor din împrejurimile Severinului..." Arhimandritul Ghenadie En?ceanu, „Cre?tinismul ?i dacii",Bucure?ti, 1875, pag.223
[6] Documentul este un „Raport Oficial" întocmit de administra?ia austriac?, la 26 ianuarie 1731 (Vezi Hurmuzaki Documente, VI, P.430
[7] August Pessiacov, „Istoria Craiovei", p.7 footer