Revista Art-emis
Prietenia cu Dumnezeu ?i cu oamenii, bucuria comuniunii PDF Imprimare Email
P. S. Emilian Lovisteanul   
Duminică, 25 Martie 2012 01:11
P. S. Emilian Lovi?teanul, Episcop Vicar al Râmnicului
I. Prietenia cu Dumnezeu

În lumina Sfintelor S?rb?tori care se apropie, dorim s? a?ternem în sufletul cititorilor câteva cuvinte despre prietenia lui Dumnezeu cu noi ?i a noastr? cu EL, precum ?i prietenia dintre noi, oamenii. Dorim s? scriem despre aceast? tr?s?tur? fiin?ial? divino-uman?, acum când se simte în lume o lips? profund? a prieteniei adev?rate; a prieteniei în plan vertical, cu Dumnezeu, dar ?i a prieteniei în plan orizontal, între oameni. Prin crearea omului, Dumnezeu a dorit s? aib? un prieten sau mai mul?i, de aceea a a?ezat în fiin?a uman? chipul ?i asem?narea Sa[1]. Nu fiindc? s-ar fi plictisit, l-a creat Dumnezeu pe om (pentru c? Dumnezeu este Treime: Tat?l, Fiul ?i Duhul Sfânt ?i este comuniune de iubire între Persoane), ci pentru a-?i exprima iubirea dumnezeiasc?, intratrinitar? ?i prietenia fa?? de om[2]. A?adar, prietenia noastr? cu Dumnezeu se întemeiaz? pe dragoste, credin?? ?i n?dejde, cele trei mari virtu?i teologice. Prietenia cu Dumnezeu se bazeaz? pe rug?ciune, pe dialog, pe comunicare. Prin rug?ciune vorbim cu Dumnezeu, iar atunci când încet?m s? mai comunic?m cu El, leg?tura sl?be?te ?i cu timpul se rupe.

În Vechiul Testament, prietenia cu Dumnezeu ?i oamenii este cultivat? de Avraam[3], de Moise[4], de Iacob[5], de Iosif[6], de David[7] ?.a., drept pentru care ace?tia au în?eles rostul vie?ii, al dragostei fa?? de Creator ?i de om, ca r?spuns la prietenia ar?tat? lor de Domnul Dumnezeu. Cu privire la prietenie, Regele Solomon spune: „Sunt prieteni aduc?tori de nenorocire; dar este ?i câte un prieten mai apropiat decât un frate"[8]; iar Isus Sirah zice: „Nu p?r?si un prieten vechi, c?ci cel nou nu este asemenea lui. Prieten nou, vin nou; las?-l s? se învecheasc? ?i-l bea cu pl?cere" (...). Stai de vorb? cu oameni în?elep?i ?i tot cuvântul t?u s? fie despre legea Celui Preaînalt"[9].

În Noul Testament vedem în mod deplin prietenia ar?tat? omului de Dumnezeu. Prin Întruparea Fiului lui Dumnezeu din Fecioara Maria, prin T?ierea Împrejur, Botez, P?timiri, Moarte, Înviere, În?l?are la Ceruri ?i Pogorârea Duhului Sfânt, beneficiem de Prietenia Preasfintei Treimi. Prietenia Mântuitorului Iisus Hristos exprimat? în mod liber, pentru c? Dumnezeu este libertate, aduce omului lumin?, vindecare, via?? ve?nic? (nemurire). El, Hristos Domnul a fost ?i este: Prietenul p?c?to?ilor ?i al vame?ilor[10]), Prietenul s?racilor[11], Prietenul bolnavilor[12], Prietenul tuturor celor care împlinesc voia Tat?lui din Ceruri[13]. Îns? cel mai de pre? lucru este c? Domnul Hristos a ar?tat dragoste ?i prietenie fa?? de prigonitorii S?i[14] ?i fa?? de cei care L-au r?stignit, mijlocind pentru ei: „Iar Iisus zicea: P?rinte iart?-le lor, c? nu ?tiu ce fac... "[15] Este interesant? ?i plin? de sens duhovnicesc atitudinea Mântuitorului Hristos fa?? de Iuda, cel care l-a vândut: „?i îndat?, apropiindu-se (Iuda n.n.) de Iisus, a zis: Bucur?-Te, Înv???torule! ?i L-a s?rutat. Iar Iisus i-a zis: prietene, pentru ce ai venit? Atunci ei, apropiindu-se, au pus mâinile pe Iisus ?i L-au prins"[16].

Domnul Hristos arat? ce înseamn? dragostea pentru vr??ma?i ?i prieteni, ?i cum îi consider? pe ucenicii S?i, Sfin?ii Apostoli, prietenii lui Dumnezeu: „Mai mare dragoste decât aceasta nimeni nu are, ca sufletul lui s? ?i-l pun? pentru prietenii s?i. Voi sunte?i prietenii Mei, dac? face?i ceea ce v? poruncesc. De acum nu v? mai zic slugi, c? sluga nu ?tie ce face st?pânul s?u, ci v-am numit pe voi prieteni, pentru c? toate câte am auzit de la Tat?l Meu vi le-am f?cut cunoscute "[17].

Dragostea fa?? de oameni ?i-o arat? Mântuitorul Hristos ?i în prietenia pe care i-o poart? lui Laz?r: „(...) Laz?r, prietenul nostru, a adormit; M? duc s?-l trezesc"[18]. La toat? dragostea ?i prietenia lui Dumnezeu ar?tat? fa?? de noi, oamenii, r?spunsul Sfântului Apostol Pavel este m?re? ?i plin de demnitate ?i recuno?tin??: „Cine ne va desp?r?i pe noi de iubirea lui Hristos? Necazul, sau strâmtorarea, sau prigoana, sau foametea, sau lipsa de îmbr?c?minte, sau primejdia, sau sabia? (...). Nici în?l?imea, nici adâncul, nici o alt? f?ptur? nu va putea s? ne despart? pe noi de dragostea lui Dumnezeu, cea întru Hristos Iisus, Domnul nostru"[19].

S? nu uit?m c? sfin?ii sunt prietenii ?i casnicii lui Dumnezeu[20], dup? cum spune Mântuitorul Hristos[21] ?i David psalmistul: „Iar eu am cinstit foarte pe prietenii T?i, Dumnezeule, ?i foarte s-a înt?rit st?pânirea lor"[22]. Deci, dac? vrem s? fim prietenii Domnului, trebuie s?-i imit?m pe sfin?i, sau s? devenim oameni cu via?? sfânt?. Întrebarea care se poate pune acum este: De ce s? fim prietenii lui Dumnezeu? Multe sunt motivele care ne îndeamn? s?-L iubim pe Dumnezeu. Ele se cuprind în urm?toarele dou?:
- „Negr?ita dragoste a lui Dumnezeu pentru noi;
- Marile binefaceri pe care Tat?l Ceresc binevoie?te s? le reverse în fiecare zi asupra noastr?"[23].

II. Prietenia cu oamenii

„Cu adev?rat prietenul este mai dorit decât îns??i lumina", spune Sfântul Ioan Gur? de Aur. „Prietenia este una din alesele virtu?i ale omului. Elementele care o alc?tuiesc par s? fie în num?r de trei ?i anume: dragostea, asem?narea de structur? interioar? ?i unitatea de n?zuin?e (...). Iubind omul din fratele t?u înseamn? c?-l ai pe Dumnezeu aproape, înseamn? c? umbli pe c?ile ve?niciei. Prietenia este ordine nou? în lumea ren?scut? a lui Iisus"[24]. În?elegem astfel cum omul nu poate s? tr?iasc? singur, izolat, ci trebuie s? se întâlneasc? cu o alt? fiin?? uman?, cu un alt om spre a se împlini ?i a da sens vie?ii în Dumnezeu. Prieteniile spirituale sunt leg?turi adev?rate, pline de frumuse?e, de bucurie, de roade ?i tr?inicie dep??ind efemerul, materialismul ?i interesul limitat. Adev?rata prietenie cu Dumnezeu ?i cu oamenii se dobânde?te cu mult? osteneal?, r?bdare, smerenie, credincio?ie ?i dragoste, dup? cum ne înva?? ?i Sfântul Apostol Pavel în Imnul Dragostei: „Dragostea îndelung rabd?; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuie?te, nu se laud?, nu se trufe?te. Dragostea nu se poart? cu necuviin??, nu caut? ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gânde?te r?ul. Nu se bucur? de nedreptate, ci se bucur? de adev?r. Toate le sufer?, toate le crede, toate le n?d?jduie?te, toate le rabd?. Dragostea nu cade niciodat?"[25]. Astfel, Rastignirea pe cruceprietenia înseamn? libertate, comoar? de mare pre?, via??, bucurie ?i frumuse?e netrec?toare. Sfântul Ioan Gur? de Aur arat? în scrierile sale c? prietenia poate fi facilitat? de factori fizici, sociali ?i revela?i. Factorii fizici arat? c? oamenii au fost crea?i din aceea?i materie ?i c? între ei exist? înrudirea natural?, spiritual? ?i leg?turile matrimoniale. Acestea impulsioneaz? neamul omenesc spre unire, spre dragoste ?i prietenie. Factorii sociali prilejuiesc de asemenea întemeierea unor prietenii: prieteniile mo?tenite, prieteniile n?scute cu ocazia meselor comune, prieteniile întemeiate în urma unor binefaceri, a unor împreun?-c?l?torii, prieteniile dintre vecini, dintre cei ce lucreaz? în aceea?i institu?ie, prieteniile dintre locuitorii aceleia?i localit??i ?i dintre oameni care vorbesc aceea?i limb?. Dumnezeu ne descoper? faptul c? vrea ca to?i oamenii s? fie uni?i ?i de aceea a l?sat interesul propriu al fiec?ruia s? depind? de al altora. Faptul c? avem nevoie unii de al?ii este un lucru folositor, rânduit spre a noastr? apropiere de oameni ?i de Dumnezeu. Cu toate acestea, adeseori prieteniile dintre membrii aceleia?i profesii sunt pândite ?i de multe ori dizolvate de invidie ?i r?utate.

Prietenia se cultiv? prin virtu?ile amintite mai sus: dragoste, bun?tate, credin??, omenie, r?bdare, n?dejde, exprimate prin fapte ?i cuvinte ?.a., în?elegând c? ea nu se inspir? din interese trec?toare, petreceri ?i servicii reciproce. Roadele prieteniei sunt deosebit de importante: lini?tea, bucuria, comuniunea, ajutor în caz de nevoie, sf?tuire bun?, mil?, compasiune, solidaritate, mângâiere sufleteasc?[26]). G?sim îns? ?i motive pentru desfacerea sau îndep?rtarea prieteniilor ?i anume: s?r?cia ?i bog??ia („S?racul este dispre?uit chiar ?i de prietenul lui, pe când prietenii celui bogat sunt f?r? de num?r")[27], boala ?i necazurile, minciuna ?i viclenia, l?comia ?i f???rnicia.

Sfânta Scriptur? ne ofer? multe înv???turi cu privire la prietenie, dar ?i la paza fa?? de prieteni, fiindc? ei se pot ridica uneori împotriva noastr? din motive diverse. Pe de alt? parte, observ?m în via?a Bisericii Cre?tine, numeroase exemple de prietenii ale sfin?ilor, adev?rate modele pentru noi, dintre care redau aici doar câteva: prietenia dintre Sfântul Ioan Casian ?i Sfântul Gherman din Dobrogea, dintre Sfântul Vasile cel Mare ?i Sfântul Grigorie de Nazianz, dintre Sfântul Ioan Gur? de Aur ?i Diaconi?a Olimpiada. Despre prietenie în?elep?ii lumii acesteia au spus: „Cât despre mine, îmi place mai mult un prieten adev?rat, decât toate onorurile lumii la un loc"[28]; „Nu dau prietenilor sfaturi frumoase, ci sfaturi folositoare!"[29]); „Prietenia este ca un suflet în dou? trupuri" (Aristotel); „Prietenia unui om mare este o binefacere dumnezeiasc?"[30]; „E mare mângâiere la vreme de restri?te ?i s? te afli lâng? cineva pe care s?-l doar? inima pentru tine"[31]; „Prietenia este una din mângâierile vie?ii".[32]

Într-o societate uman? neprietenoas?, afectat? de viclenie, egoism, f???rnicie, neîncredere, minciun?, formalism ?i lips? de sinceritate, e bine s? lu?m aminte la prietenia lui Dumnezeu ?i la cuvintele Sfântului Ioan Gur? de Aur: „C?ci cel ce-l laud? pe prietenul s?u chiar de ar face bine ori r?u, acela nu este prieten adev?rat ci în?el?tor ?i f??arnic. C?ci - când cineva îl laud? pe cel ce face lucruri bune sau îl hule?te pe cel ce face lucruri rele ?i-l mustr? în tain?, adic? fiind deosebi numai ei amândoi - atunci este lucru de prieten credincios ?i iubit. ?i când m? laud? vreun vr??ma? al meu, nicicum nu-l primesc; iar pe prieten îl iubesc când m? ceart? ?i dragi îmi sunt r?nile lui, precum zice cuvântul cel filosofic: Mai credincioase sunt r?nile prietenului decât s?rutarea cea de bun? voie a vr??ma?ului"[33]. Ce bucurie reprezint? vizita unui prieten sau doar telefonul lui! ?i ce s?rac este omul f?r? prieteni! S? iubim sincer oamenii, s?-i în?elegem a?a cum sunt, s? ne rug?m pentru ei ?i s? le dorim nemurirea. S? ne bucur?m de prietenia copiilor, a oamenilor maturi ?i a b?trânilor în?elep?i ?i lumina?i, de prietenia celor care ne-o ofer? frumos. „Ast?zi oamenii cer s? fie iubi?i; de aceea sunt dezam?gi?i. Drept este s? nu te îngrije?ti s? afli de e?ti iubit, ci s? vezi dac? tu iube?ti pe Hristos ?i pe oameni. Numai a?a sufletul se satur?".[34]
----------------------------------------------------------------------
[1] cf. Facere 1, 26-27
[2]   În?elepciunea lui Solomon 2,23).
[3]   cf. Facere 22,10-14 ?i Iacov 2,23
[4]   cf. Ie?irea 33,11 - „Domnul îns? gr?ia cu Moise fa?? c?tre fa??, cum ar gr?i cineva cu prietenul S?u"
[5]   cf. Facere 32,26-30
[6]   cf. Facere 45
[7]   cf. I Regi 18,1; Psalmi 37,11; Psalmi 26,7-8
[8]   Pilde 18,24
[9] În?elepciunea lui Isus Sirah 9,10-15).
[10] cf. Matei 11,19 ?i Ioan 13,21
[11]   Matei 15,32
[12] Matei 12,50 - „C? oricine va face voia Tat?lui Meu Celui din Ceruri, acela îmi este frate ?i sor? ?i mam?".
[13] Matei 23,37; Luca 22,50-51
[14]   Matei 14,14; Marcu 1,41
[15] Matei 26, 49-50
[16] Ioan 15,13-15
[17] Luca 23,34
[18] Ioan 11,11
[19] Romani 8,35; 39
[20] Efeseni 2,19
[21] Ioan 15,14 - „Voi sunte?i prietenii Mei, dac? face?i ceea ce v? poruncesc".
[22] Psalmi 138,17
[23] Arhimandrit Serafim Alexiev, Dragostea. Tâlcuire la Rug?ciunea Sfântului Efrem Sirul, Bucure?ti,
Editura Sophia, 2007, p. 15
[24] Ernest Bernea, Îndemn la simplitate, Editura Vremea, Bucure?ti, 2006, pp. 85-86)
[25] I Corinteni 13,4-8
[26]   cf. Iov 2,11; 6,14
[27]   Pilde 14,20
[28] Solon
[29] Voltaire
[30] Socrate
[31] Cervantes
[32] Gala Galaction).
[33] M?rg?ritare. Cuvinte ale Sfântului Ioan Gur? de Aur ?i ale multor sfin?i ?i dasc?li, Edi?ie îngrijit? de Florin Stuparu, Editura Sophia, Cartea Ortodox?, 2010, p. 111).
[34] Jean-Claude Larchet,  Despre iubirea cre?tin?, traducere de Marinela Bojin, Editura Sophia, Bucure?ti, 2010, pp. 275-276).
footer