Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Ion Mihai Ionescu   
MarĹŁi, 31 Mai 2011 21:38
Teofil Paraian„Crucea este fa?a lui Dumnezeu îndreptat? c?tre om"

I.M.I.: P?rinte Teofil ce este adev?rul ?i ce înseamn? s? roste?ti adev?rul? Cum s? ne facem vrednici de rostirea adev?rului?

P.A.T.P.: Adev?rul este Domnul Hristos însu?i, care a spus: „Eu sunt Calea, Adev?rul ?i Via?a!" Întrebarea ce este adev?rul a pus-o Pilat, Mântuitorului, când Mântuitorul fiind la judecata lui Pilat a spus: „Eu pentru aceasta m-am n?scut, ?i pentru aceasta am venit ca s? m?rturisesc Adev?rul". ?i atunci Pilat l-a întrebat: „Ce este adev?rul?" dar nu a a?teptat r?spuns, a ie?it ?i le-a spus oamenilor c? el nu afl? nici o vin? în Iisus. A?a c? pân? la urm? Dumnezeu ?tie ce este Adev?rul, e greu de dat o defini?ie a Adev?rului. În orice caz Adev?rul este prin Hristos ?i este o calitate pe care o au aceia care m?rturisesc Adev?rul.

I.M.I.: Care este semnifica?ia pasajului biblic: „Adev?rul v? va face pe voi liberi"?

P.A.T.P.: Drag?, este undeva în Sfânta Evanghelie a Sfântului Ioan un cuvânt care zice a?a: „A zis Domnul c?tre iudei care crezuser? în El dac? împlini?i Cuvântul Meu, ve?i cunoa?te Adev?rul ?i Adev?rul v? va face liberi": E vorba de adev?rul credin?ei noastre, adev?rul pe care-l con?ine credin?a noastr?. Este vorba despre Adev?rul pe care ni-l d? Domnul Hristos ?i pe care-l în?elegem împlinind cele ale credin?ei ?i mai ales cuvintele Mântuitorului. A zis Domnul Hristos: „dac? p?zi?i cuvântul Meu", deci dac? sunte?i angaja?i pentru binele vostru ?i pentru bine în general, atunci ve?i cuna?te adev?rul cuprins în propov?duirea cre?tin? ?i Adev?rul v? va face liberi, v? va elibera de tot ce se împotrive?te binelui.

I.M.I.: Preacuvioase p?rinte exist? mul?i teologi ortodoc?i care sunt adep?ii desei împ?t??anii nelegate de spovedanie. Ace?ti teologi sus?in ideea c? în Biserica primar? lumea nu se spovedea atât de des, c? spovedania atât de frecvent? nu e necesar?, c? liturghia se face pentru c? toat? lumea s? se împ?t??easc?. Cum s? vedem acest raport dintre Sfânta Spovedanie ?i Sfânta Împ?rt??anie?

P.A.T.P.: Drag?, în general se recomand? spovedania înainte de împ?rt??irea cu trupul ?i sângele Mântuitorului pentru ca omul care vrea s? se împ?t??easc?, s? se poat? cerceta pe sine ?i cu ajutorul unei con?tiin?e str?ine de el însu?i, unei con?tiin?e superioare. În epistola I c?tre Corinteni, capitolul XI, la sfâr?itul capitolului, Sfântul Apostol Pavel ne îndeamn? zicând: „S? se cerceteze omul pe sine ?i numai a?a s? m?nânce din aceast? pâine s? bea din acest pahar, c?ci cine m?nânc? ?i bea cu nevrednicie, m?nânc? ?i bea cu osând? . De aceea între voi, mul?i sunt slabi ?i bolnavi ?i o nun? parte mor". În 1942, am fost aici la m?n?stire pentru prima dat? ?i l-am auzit pe p?rintele Arsenie Boca vorbind despre cuvintele acestea ale Sf. Apostol Pavel, deci cercetarea de sine este un lucru care ni se cere în vederea împ?t??irii cu dumnezeie?tile, sfintele, preacuratele, nemuritoarele, cere?tile, de via?? f?c?toarele, înfrico??toarele lui Hristos taine. A?a c? este necesar? cercetarea numai c? omul de obicei cercetându-se doar cu con?tiin?a lui, nu întotdeauna este nep?rtinitor ?i atunci e necesar? o interven?ie str?in? care s? ne ajute la cercetarea de sine; iar con?tiin?a str?in? este con?tiin?a preotului duhovnic care poate s? vad? felul cum ne cercet?m pe noi în?ine ?i s? ne ajute la cercetarea de sine ?i la o m?turisire adev?rat? ?i apoi s? primim dezlegare de p?cate, chiar în vederea împ?t??irii. Binen?eles c? sunt ?i oameni care nu trebuie neap?rat s? se spovedeasc? înainte de a se împ?rt??i ?i mai ales aceia care au o rela?ie cu Domnul Hristos, au con?tiin?a p?catului, î?i doresc înaitarea duhovniceasc?, sunt aceia care au o practic? religioas? sus?inut? ?i aceia se pot împ?rt??i f?r? s? se spovedeasc? pentru c? ?i Sfânta Împ?rt??anie are puteri iert?toare de p?cate, ceva care se împ?t??e?te, când se împ?rt??e?te, se spune de c?tre preotul care-l împ?rt??e?te: „Se împ?rt??e?te robul lui Dumnezeu, i se spune numele , cu cinstitul trup ?i scumpul sânge al Domnului Dumnezeului Nostru Iisus Hristos, spre iertarea p?catelor ?i spre via?a de veci". Sunt p?cate cere se iart? prin împ?t??irea îns??i dar nu se poate cu asta, ci întâi se începe cu spovedania, cu direc?ionarea omului spre bine ?i apoi cu vremea pot s? se împ?t??easc? credincio?ii ?i f?r? s? se spovedeasc?, adic? nu p?r?sind total spovedania, ci spovedindu-se mai rar ?i nu de fiecare dat? când se împ?rt??esc. De altfel oamenii care se împ?rt??esc mai des, aceia nici nu mai trebuie s? se spovedeasc?, pentru c? nu au ce spoveda, spovedaniei. A?a c? eu sunt de p?rere c? credincio?ii no?tri dup? ce s-au introdus în lucrarea aceasta de apropiere de Domnuol Hristos pot s? se spovedeasc? ?i f?r? s? se împ?rt?seasc?, sau dac? nu fac p?cate care cer neap?rat o spovedanie, pot s? se împ?rt??easc? f?r? spovedanie, spovedindu-se totu?i cam o dat? pe lun? a?a ca totu?i s? aib? ?i ajutorul spovedaniei ?i în rest se pot împ?rt??i chiar ?i în fiecare zi, spre iertarea p?catelor ?i spre via?a ve?nic?.

I.M.I.: Fiul lui Dumnezeu s-a f?cut om ca s? se r?stigneasc? pentru noi din iubire fa?? de Dumnezeu ?i pentru binele oamenilor. Cum trebuie s? în?elegem acest sacrificiu pe cruce?

P.A.T.P.: Noi ?tim aceasta ?i m?rturisim dar nu în?elegem aceast? tain? a jertfei Mântuitorului Nostru Iisus Hristos, ?i n-avem putere ca s? fim recunosc?tori. Crucea Domnului Hristos este altarul de jertf? pe care s-a jertfit Fiul lui Dumnezeu, cel ce s-a f?cut om ?i cred c? avem dreptate când spunem c? Crucea este fa?a lui Dumnezeu îndreptat? c?tre om. Iar noi la slujbele noastre, vorbim cu Domnul Hristos, zicem: „care pe cei drep?i iube?te ?i pe cei p?c?to?i miluie?te", deci din iubire Fiul lui Dumnezeu s-a r?stignit, pentru noi ?i pentru a noastr? mântuire ?i de aceea s-a r?stignit pentru c? ne iube?te. P?rintele Arsenie Boca, a l?sat un cuvânt cople?itor în scrierile sale, unde a zis: "Iubirea lui Dumnezeu fa?? de cel mai mare p?c?tos este mai mare decât iubirea celui mai mare sfânt fa?? de Dumnezeu". Noi spunem c? bun ?i iubitor de oamen estei Dumnezeu, c? milostiv de oameni este, c? la slujbele noastre Dumnezeu ne este favorabil deoarece ?tim c? Dumnezeu este Tat?l Nostru, ?tim c? Domnul Hristos este fratele nostru fiind ?i om ?i mai ?tim c? Duhul sfânt este ocrotitorul nostru.

I.M.I.: Cum putem ajunge p?rinte Teofil la rug?ciunea curat?, la statornicia gândului în rug?ciune?

P.A.T.P.: Foarte simplu. Rug?ciunea e oglinda sufletului. Fiecare om se roag? la m?surile la care a ajuns. Dac? e înaintat în via?a duhovniceasc?, se roag? cu rug?ciune curat?. Sfântul Ioan Sc?rarul are un cuvânt despre rug?ciune, în care spune între altele ?i aceia c? „Rug?ciune este pentru cel ce se rosg?, este judacat?, judec?torie ?i scaunul judec?torului înainte de Judecata viitoare" ?i c? „Cel ce se roag? poate s? aib? rug?ciune întinat? ?i dac? el este cu sufletul întinat, rug?ciunea e spurcat?" dar are o anumit? valoare în în?elesul acesta c? omul se angajeaz? la ceva pentru dep??irea lui. Dup? aceia exist? rug?ciune furat? ?i rug?ciune pierdut?, iar pentru omul nep?rtinitor, nep?tima? exist? ?i rug?ciunea curat?, deci rug?ciunea este la nivelul rug?torului.

I.M.I.: Am ascultat cu aten?ie predica ?i m? gândesc la ceea ce spunea?i preacuvioase de Sfântul Ioan Gur? de Aur. Putem vorbi, apropo de valorile ortodoxismului, despre un ortodoxism românesc? Creeaz? asta un specific credin?ei noastre ortodoxe p?rinte Teofil ?i acela?i timp ne individualizeaz? pe noi în Europa ortodox??

P.A.T.P.: Nu ?tiu dac? se poate spune lucrul acesta. De ce? Pentru c? nu ?tiu dac? exist? un specific românesc al ortodoxiei. Fiecare tr?ie?te orotdoxia la nivelul lui ?i în mediul în care î?i tr?ie?te via?a. Sunt trei factori care contribuie la existen?a ?i fizic? ?i spiritual? a omului ?i anume ereditatea, mediul ?i destinul. În raport cu ace?ti trei factori omul înainteaz? sau regreseaz? în via?a spiritual?. Înv???m cele ale credin?ei de la oamenii din jurul nostru, prin limbajul nostru, prin influen?ele pe care le avem asupra noastr?, toate acestea contribiund la ce suntem ?i la ce putem deveni. ?i atunci s-ar purtea vorbi ?i despre o ortodoxie româneasc? dar numai în în?elesul acesta c? fiind români, tr?im în specificul românesc ?i atunci ?i credin?a noastr? e cumva influen?at? de ceea ce suntem noi ca na?ie, de ceea ce suntem noi ca oameni care am înv??at de la românii din jurul nostru s? fim cre?tini ?i s? fim români.

I.M.I.: Cum vede?i raportul cu ortodoxismul rus care a creat un mare imperiu ?i o mare cultur? prin conceptul istoric de panslavism ?i cel teologic de ortodoxism, m? gândesc la ideea celei „de-a treia Rome"?

P.A.T.P.: Nu ?tiu dac? exist? un orotdoxism rus ?i dac? exist? ?i ru?ii au specificul lor. Ru?ii în general sunt sentimentali ?i în general sunt structura?i ca oameni cu specificul rusesc, oameni cu contraste. Contrastele din sufletul rusesc le-a descris foarte bine Dostoievski, deci fiecare dintre oamenii care tr?iesc ortodoxia, o tr?iesc în specificul lor. Pe noi ceea ce ne intereseaz? este s? tr?im ortodoxia chiar în specificul nostru dar nu pentru specificul nostru. Adic?, dac? suntem români sigur c? nu putem s? fim ru?i. Dac? suntem români n-o s? putem fi greci. O s? fim români pe mai departe. ?i atunci ?i credin?a noastr? ?i via?a noastr? este sub semnul na?iei noastre române.

I.M.I.: Evident exist? ?i un raport în Europa între catolicism ?i orotdoxism. Biserica Catolic? are un anumit prestigiu p?rinte Teofil, mai ales în via?a politic?. M? gândesc aici la cazl Poloniei unde totalitarismul a avut în Biserica Catolic? un adversar ferm. A fost Biserica Ortodox? mai maleabil? a?a cum este acuzat? de unii? În ce m?sur? a între?inut în anii comunismului, ortodoxismul sufletul românesc?

P.A.T.P.: Drag?, ce se întâmpl?? Aici în România n-au fost confrunt?ri v?dite ca în Polonia. Au fost ortodoc?i ?i în vremea comunismului ?i mai ales aceia au fost interesa?i de o via?? ortodox?. Îns? în realitate nu a fost o lupt? între materialism ?i ortodoxie pentru c? noi în general nu sun tem oameni angaja?i în chestiuni de felul acesta, la ultima posibilitate, la ultime limit?. Adic? noi ce am f?cut? Noi ne-am men?inut specificul în condi?iile care au fost la vremea aceea. Am r?mas ortodoc?i, îns? ortodoc?i români care nu se angajeaz? la lupt? cu materialismul, care nu sunt exclusivi?ti, care-?i v?d de calea lor în m?sura în care au o cale a lor. Altfel nu se poate vorbi despre ortodoxie româneasc? care se confrunt? sau s-a confrutat cu materialismul dialectic.

I.M.I.: Nu este ortodoxia prea lax? fa?? de catolicismul care are o altfel de rigoare?

P.A.T.P.: Da, dar s? ?tii c? ?i catolicismul are insuficien?ele sale ?i nu înseamn? c? trebuie s? te orientezi dup? o anumit? stare. Important este s? te men?ii în specificul t?u ortodox ?i faptul c? ai o alt? forma?ie nu e?ti cum sunt catolicii. De?i ?i unii ?i al?ii îl caut? pe Domnul Hristos, unii ?i al?ii se silesc s? se dep??easc? ?i unii ?i al?ii vor înaintarea la cele bune. Iezuitismul de exemplu, e pentru pream?rirea lui Dumnezeu, deviza lui fiind: „pentru cât mai mare m?rire a lui Dumnezeu". ?i noi vrem acela?i lucru numai c? noi ca ortodoc?i nu suntem angaja?i prin-o regul?, prin ceva precis. Noi suntem spontani ?i cu asta înaint?m poate mai bine în ceea ce vrea Dumnezeu! footer