Revista Art-emis
Tradiţii de Paşti PDF Imprimare Email
Maria Diana Popescu   
Vineri, 22 Aprilie 2011 20:40
Oua de PastiSe spune că în Săptămîna Mare, Săptămîna Patimilor sau Săptămîna Luminată, cerurile sînt închise, deschizîndu-se în noaptea Învierii pentru cei cu inima curată. În Săptămîna Mare, curăţenia în case, ştergerea geamurilor, reprezintă modalităţi de a primi lumina Învierii în inimile şi casele noastre.

Lunea Mare este o zi foarte importantă pentru credincioşi, pentru că încep Sfintele Patimi ale Domnului Isus Cristos. Ca obiceiuri şi superstiţii, în Lunea Mare, femeile încep curăţenia de Paşti. Se scoate totul afară, se aeriseşte casa ca să iasă toate relele de peste iarnă, se văruieşte şi se spală totul. „Să nu te prindă Paştile în necurăţenie, că te blestemă casa!"

Ziua de Marţi a Săptămînii Luminate, numită şi Marţea Seacă, se cinsteşte prin post. Străbunii aveau credinţa că postul din această zi îi va feri de boli, iar animalele din gospodărie vor fi mai productive.

Tradiţia spune că sufletele celor care mor în Sîmbăta Mare oscilează între Rai şi iad, între lumea viilor şi lumea morţilor.

În Joia Mare nu este indicat să trîndăveşti cum nu este indicat spălatul rufelor şi nici pregătire cloştii pe ouă, pentru că această va scoate s numai cocoşi. Se spune ca vei fi leneş tot timpul anului, iar femeile îşi vor atrage asupra lor mînia Joimăriţei, un personaj mitologic justiţiar, care pedepseşte lenea. Joia Mare trebuie cinstită ca o sărbătoare. În fiecare an, în Joia mare, se crede că morţii revin la vechile locuinţe. De aceea, în anumite zone ale ţării, în curţile gospodăriilor se aprind focuri pentru ca cei decedaţi să se poată încălzi şi să aibă lumina pe lumea cealaltă. Pentru ca aceste suflete să-si găsească linistea, se împart celor nevoiaşi colaci şi mîncăruri sfinţite în biserică. Sufletele celor morţi trebuie pomenite la slujbele din biserică. Odată ce Săptămîna Mare se încheie, sufletele celor dragi trebuie „conduse" la cimitir, aprinzînd o lumînare în ziua de Paşti pentru mîntuirea lor. Mai mult, în credinţa populara, cei care ţin post din Joia Mare şi pana în Paşti vor fi înştiinţaţi de moartea lor cu trei zile înainte de a trece în lumea cealaltă

În tradiţia românească s-a păstrat obiceiul conform căruia ouăle se înroşesc numai în Joia Mare. Se spune că nu se vor strica pe tot parcursul anului. Tot În Joia Mare, în anumite zone ale ţării s-a păstrat obiceiul frămîntării şi coacerii unei pîni speciale, numită „pîinea uitaţilor", închinată acelor morţi, care nu au fost pomeniţi de-a lungul anului.

În Joia Mare, la sate, fetele de măritat fură mătrăguna de la vecini şi o ascund sub pragul bisericii, astfel încît preotul să treacă peste ea. Conform obiceiului, numai aşa fetele vor fi plăcute de flăcăi mîndri şi vor fi invitate la horă tot anul.

cosul de PastiÎn Vinerea Mare, nu se bat clopotele pentru cei morţi, ci doar toaca, se ţine post negru, nu se mănîncă şi nu se bea nimic. Nu se frămîntă şi nu se coace cozonaci, considerîndu-se un mare păcat. Se spune că nimeni nu va putea mînca din această coptură, nici măcar peştii. În dimineaţa de Vineri, înainte de rasaritul soarelui, exista tradiţia scăldatului într-o apă curgătoare sau a mersului prin rouă. Datina ne învaţă că cei care se cufundă de trei ori într-o apă curgătoare vor fi feriţi de boli şi friguri, menţinîndu-se sănătoşi tot timpul anului. Ploaia în această zi sfînta de vineri prevesteşte un an roditor şi abundent, iar lipsa ei un an sărac, fără de roade. Tot în Vinerea Mare este interzisă consumarea de oţet şi urzici. Pe cruce, Iisus a fost bătut cu urzici, iar buzele i-au fost udate cu oţet.

În Sîmbăta Mare se fac ultimele pregătiri pentru masa de Paşte, iar gospodinele trebuie să încheie curtenia. Daca te împiedici în timp ce te îndrepţi către slujba de Înviere, se spune că vei avea un an greu şi plin de încercări. Activităţile gospodăreşti încetează în Sîmbăta Mare înainte de apusul soarelui, urmînd pregătirea sufletească pentru a primi lumina. Se spune din popor că în noaptea Învierii trebuie să porţi o haină nouă, cu precădere albă. În ziua Sîmbetei Mari, conform tradiţiei străvechi, femeile se spală pe cap, se piaptănă, se îmbracă în haine curate, se închină şi se roagă la icoane, apoi se apucă de plămădit, astfel pot termina, toate treburile casei. Vasele în cuptor, trebuie puse doar cu mîna dreaptă, iar numărul tăvilor în care se face cozonacul sau pasca trebuie să fie cu soţ, altfel pot apărea necazuri în anul care urmează.
Ca obiceiuri românești și tradiții, în Săptămâna Mare, e bine ca toţi credincioşii să ierte şi să se împace cu toţi cei cu care au fost în duşmănie. footer