Revista Art-emis
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă PDF Imprimare Email
Prof. dr. Gheorghe Constantin Nistoroiu   
Duminică, 24 Aprilie 2016 19:11

Sf Gheorghe„O, cârmuitorilor, opriţi nebunia voastră, şi nu proclamaţi a fi dumnezei cele care nu sunt dumnezei; fie ca zeii care nu au făcut cerul şi pământul să piară! Cât despre mine, voi slăvi doar pe unul Dumnezeu, Pe Tatăl Domnului nostru Iisus Hristos şi pe Duhul Sfânt." (Sfântul Mare Mucenic Gheorghe)

Actele martirice ne dezvăluie personalitatea suprafirească, credinţa, curajul, răbdarea, suferinţa, patimile, faptele deosebite, minunile, dragostea, jerta, suferite de supra-eroi pentru Mirele Hristos-Martirul dumnezeiesc prin excelenţă. Întruparea Fiului lui Dumnezeu în Fecioara Maria, prin Duhul Sfânt, cu Voia Tatălui-Atotcreatorul a deschis Calea cerului pentru pogorârea harului Duhului Sfânt peste cei doritori să cunoască Adevărul revelat, Credinţa dreaptă, Evanghelia-Învăţătura şi Faptele Mântuitorului, Crucea şi Învierea Domnului Iisus Hristos, Iubirea, Libertatea, Sfinţenia şi Nemurirea dumnezeiască, netezind astfel calea omului chemat şi ales spre Sfinţenie: „Pentru ei Eu Mă sfinţesc pe Mine Însumi, ca şi ei să fie sfinţiţi întru adevăr." (Ioan 17, 19) Nu este vorba aici de un urcuş al dumnezeirii lui Hristos, Care este Domnul absolut al sfinţeniei, ci de altă tâlcuire: Pentru ei (pentru toţi oamenii, pentru viitorii creştini îndeosebi) Eu Mă jertfesc pe Mine Însumi, ca şi ei să fie jertfiţi întru Adevăr- întru Mine. Adică, cei chemaţi să dobândească sfinţenia, după cum ne îndeamnă şi Marele Pavel: „Nu mai sunteţi străini şi locuitori vremelnici, ci sunteţi împreună cetăţeni cu sfinţii şi casnici ai lui Dumnezeu, zidiţi fiind pe temelia apostolilor şi a proorocilor, piatra cea din capul unghiului fiind Însuşi Iisus Hristos." (Efeseni 2, 19-20).

Atingerea sfinţeniei este Urmarea lui Hristos, prin sălăşluirea lui Hristos în om: „nu eu, ci Hristos trăieşte în mine." (Galateni 2, 20). Fiind Mântuitorul Hristos în om, creştinul trebuie să trăiască viaţa lui în viaţa lui Hristos, până la biruinţa asupra patimilor proprii şi permanenta creştere în Iisus Hristos, adică: „până la statura bărbatului desăvârşit, la măsura deplinătăţii în Hristos." (Efeseni 4, 13). Actele martirice sunt faptele divine ale creştinilor persecutaţi religios de către duşmanii lui Dumnezeu-puternicii politicieni vremelnici din toate timpurile. „Martirajul şi Minunile Sfântului Mare Mucenic-Megalo-martir-Gheorghe reprezintă un monument literar de inestimabilă valoare duhovnicească şi o mărturie a tăriei statornice în pătimire ca obol adus adevărului hristic, dar şi a sprijinului pe care Însuşi Hristos îl acordă tuturor celor care îşi asumă pătimirea şi moartea pentru El (v. I Petru 2, 20; I Petru 3, 14-15; I Corinteni 15, 31; II Corinteni 4, 11). Ba mai mult, prin minunile sale, prin sprijinul dat celor care l-au chemat în ajutor, Sfântul Mare Mucenic Gheorghe ne desluşeşte, dezvăluindu-ne, taina vieţii şi a lucrării sfinţilor. Minunatele sale fapte sunt săvârşite mereu prin puterea şi lucrarea, în şi prin el, lui Iisus Hristos." (Mucenicia şi faptele minunate ale Sfântului Gheorghe. Trad. de Lidia Rus. Introducere, note şi comentarii: Remus Rus. Ed. Sofia, Bucureşti-2016, pp. 26). Actele martirice-carte scrisă cu sângele sfânt al martirilor ocupă locul de aur, de lângă Sfânta Scriptură, care a fost mărturisită cu dragostea şi jertfa lor supremă. Traducerea Actelor martirice a fost dorinţa marelui părinte profesor Ioan Rămureanu al Facultăţii de Teologie-Bucureşti, traducere publicată în Actele martirice, Părinţi şi Scriitori Bisericeşti, vol. 11. I.B.M. al B.O.R., Bucureşti-1982. În cartea Actele martirice locul de frunte îl ocupă Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, unul dintre cei mai de seamă sfinţi ai Bisericii Ortodoxe Apostolice Universale a lui Iisus Hristos.

Istoricul şi scriitorul elveţian Jacob Burckhardt (1818-1897), descoperă în platoul vulcanic Hawran (Ţinutul peşterilor) din sud-vestul Siriei, o inscripţie datând din anul 323 d. Hr, cu referire la Sfânul Gheorghe. În Documentul istoric Chronicon Pascale scris pe la 354, completat în 629 şi 1042 se menţionează: (Bully, Margaret H., Sf. George for Merrie England, George Allen & Sons, Londra, 1908). Codul Vindobonensis latin scris pe la 954, dezvăluie biografia Sfântului Gheorghe. (Informaţiile sunt preluate din Piotr Grotowski, Cracovia, „The Legend of St. George Saving a Youth from Captivity and its Depiction în Art", art. reprodus din Series Byzantina I, Varşovia, 2003, pp. 27-77). Martirologiul siriac îl menţionează pe Sfântul Gheorghe pe data de 24, iar Martirologium Heronymianum îl consemnează cu zilele de pătimire în 23, 24 şi 25 Aprilie. („Martirologiu", art. de R. Rus în Dicţionar enciclopedic de Literatură Creştină din primul mileniu. Ed. Lidia, Bucureşti-2003, p. 552). În secolul al XI-lea cunoscutul cronicar bizantin, autorul faimoasei Istorii scurte a lumii, scrisă în 1050, de la crearea lumii până în vremea sa, George Kedrenos (Georgius Cedrenus), face referire la persecuţia Sfântului Gheorghe ordonată de împăratul Diocleţian. În Viaţa Sfântului Teodor din Sykeon, scrisă în veacul al VII-lea, aflăm că tânărul getodac Gheorghe era general în armata traco-romană. (Three Byzantine Saints. Contemporary Biographies of St. Daniel the Stylite, St. Theodore of Sykeon and St. John the Almsgiver, trad. E. Dawes şi N. H. Baynes, St. Vladimir's Seminary Press, Crestwood,New York, 1977, cap. 5, p. 89). Cronicarul italian, arhiepiscopul de Genova Jacob de Voragine/ Giacomo da varazze (1230-1298), ne spune că nobilul Gheorghe era cavaler, prinţ de Cappadocia, ajuns în provincia Libya, în cetatea Silene/ Selene, unde se petrece episodul cu balaurul. (Legenda aurea. Vulgo historica lombardica dicta, recensuit Dr. Th. Graesse, Editio secunda, cum Aprobatione Rev. Administratoris Ecclesiastici per Superiorem Lusatiam, Lipsiae, impensis Librariae Arnoldianae, MDCCCL).

Stareţul Mănăstirii Eysham, Aelfric (955-1020), face cunoscută viaţa Sfântului Gheorghe, cu faptele deosebite, minunile, jertfa şi mucenicia lui în literatura medievală, fiind traduse în limba anglo-saxonă. (Adamnan. De locis sanctis, ed. Denis Meehan, Dublin Institute for Advanced Studies, Dublin, 1958; Aelfric, Lives of Saints, ed. Walter Skeat, Early English Text Society, Londra, 1881; The Anglo-Saxon Chronicle, ed. James Ingram, trad. James H. Ford, El Paso Norte Press, Texas, 2005). Dincolo de bogata sa hagiografie şi de varietatea reprezentărilor artistice deosebite, Sfântul Gheorghe, purtând aura Cavalerului Trac se bucură deopotrivă de marea popularitate a Pământului: prin mulţimea lăcaşurilor de cult, biserici şi mănăstiri, patron al diferitelor bresle, ocrotitor al ordinelor cavalereşti, al armatei, marinei, cercetaşilor, ţăranilor, protector spiritual al numeroşilor cavaleri, prinţi, regi, împăraţi, voievozi (Ştefan cel Mare, Petru Cercel, Mihai Viteazul, Petru Rareş, Constantin Brâncoveanu, Dimitrie Cantemir, Gheorghe Bibescu, etc.), ocrotitor al multor ţări, oraşe, comune, ape, munţi din lumea creştină: Anglia, Antiohia, Aragon, Armenia, Barcelona, Bucureşti, Catalonia, Constantinopol, Franţa, Ferrara, Georgia, Georgia (USA); Georgia de Sud, Georgetown, Sfântul Gheorghe, Gheorghieni, Sângeorz-Băi, Giurgiu, Germania, Grecia, Genova, Lituania, Portugalia, România, Veneţia, precum şi de slava Cerului:

„Îmbărbătează-te şi te veseleşte, iubite Gheorghe - îi spune Mântuitorul Hristos -, căci Eu te voi întări să rabzi toate aceste chinuri la care te-au supus. Şi Mă jur pe Mine şi pe sfinţii îngeri, că dintre cei născuţi din femeie nici unul nu este mai mare decât Ioan Botezătorul, şi că după tine nu se va mai ridica nimeni asemenea ţie" (Acta Sanctorum, aprilie 23, (1675), pp. 100-163; The Martyrdom and Miracles of Saint George of Cappadocia, Oriental Text Series I, textele coptice editate cu o traducere englezească de E. A. Wallis Budge, Londra, D. Nutt, 270, Strand, 1888, p. 52). De asemene o mare cinstire sfântului Gheorghe i-o poartă Însăşi Maica Domnului-Maria Fecioara-Crăiasa Cerului şi a Pământului. Tradiţia şi obiceiurile populare dacoromâne îl prezintă pe Sângeorz ca pe împlinătorul ciclului vieţii, lund cheile de la confratele său întru Hristos, Sâmedru, cărora văzând Domnezeu că cei doi se bucură cel mai mult de cinstire în lumea creştină le-a zis: Iaca, de acuma, vă încredinţez vouă cheile vremii, şi la porunca Mea aveţi să închideţi, devreme ori mai târziu, vremile omului, după cum adecă voi vedea purtarea oamenilor. (Sfântul Mare Mucenic Gheorghe Purtătorul de Biruinţă Viaţa, minunile, legendele şi obiceiurile. Selecţie şi adaptarea textelor de Costion Nicolescu. Ed.Meteor Press; I.Ghinoiu, Mitologie Română, Univers Enciclopedic Gold, Bucureşti-2013; Panteonul Românesc. Ed. Enciclopedică Bucureşti-2001).

Sfântul Gheorghe deschide porţile Primăverii: „când o nouă viaţă îşi croieşte drum spre lumină şi mai ales răstimpul în care viaţa însăşi este purificată, curăţită prin apă, prin alungarea duhurilor rele; acum animalele, dobândind parcă darul gândirii raţionale, vorbesc; cerurile îşi deschid porţile ca iubirea de sus să se pogoare asupra pământului şi a pământenilor, dându-le totodată sănătate,vioiciune şi dragoste." (The Martyrdom and Miracles of Saint George of Cappadocia,op. cit. p. 36). 23 Aprilie este Ziua încoronării Sfântului Mare Mucenic Gheorghe cu aura veşnică a sfinţeniei. Rugămintea Mucenicului Gheorghe către Împăratul său Hristos, împlinită: „O, Domnul meu Iisus Hristos, cu stăruinţă te rog, binevoieşte ca numele meu să tămăduiască pe toţi cei chinuiţi de duhuri necurate, care vor pomeni pe robul Tău Gheorghe! O, Doamne, Dumnezeul meu, fă ca toţi cei care sunt cumpliţi înfricoşaţi la locul de judecată să păşească în pace dacă pomenesc numele meu; şi să scrii în Cartea Vieţii numele oricui va scrie despre mucenicia mea şi despre patimile pe care le-am îndurat! Dacă cerurile opresc căderea ploii pe pământ, iar oamenii pomenesc numele Dumnezeului lui Gheorghe, cu stăruinţă Te rog, dă-le ajutorul Tău care să le fie grabnic sprijin! O, Dumnezeule al adevărului, de dragul Aceluia pentru al Cărui sfânt nume am pătimit aceste dureri, adu-Ţi aminte de toţi cei care arată bunătate celor săraci în numele meu, şi le iartă lor păcatele pe care le-au săvârşit!" (The Martyrdom and Miracles of Saint George of Cappadocia,op. cit. p. 85-86)

La ceas de sărbătoare să aducem un gând pios marilor personalităţi, eroi, martiri, sfinţi descendenţi ai Dinastiei Sf. Gheorghe care sunt alături de noi aici sau în Ceruri:
George Gramaticul (sec.VI)-aut. pnegiricului închinat Sf. Ap. Barnaba; George de Sykeon (sec. VI-VII)-călugăr-hagiograf; George (sec. VII)-autorul tratatului De haeresibus Epiphanisum-Despre erezii; George Pisidul-diacon-poet-istoric: Despre expediţia lui Heraclie contra perşilor; George al Arabilor (sec. VIII)-episcop şi istoric erudit; George de Be'elthan (sec. VIII)-patriarh de Antiohia, scriitor, deţinut politic-religios; George Sincelu-călugăr-consilier patriarhal-istoric: Chronographia, istoria lumii până în 285; George Hamartolos (sec.IX)-a scris Chronicon Syntomon- istoria lumii de la origini până în 842, în 4 cărţi; Gelu-cneaz-erou-martir; George I-rege al Marii Britanii şi Irlandei (1714-1727), fondator al dinastiei de Hanovra; George I-rege al Greciei (1836-1913); George V-rege al Marii Britanii, Irlandei de Nord şi Împărat al Indiei (1910-1936), dinastia Saxa-Coburg-Gotha-Windsor; Gheorghe Doja-erou-martir; Gheorghe Lazăr-dascăl teolog, întemeietorul învăţământului modern românesc; Moşul Gheorghe Lazăr-pustnic-închinător al Mănăstirii Varatec; Gheorghe Eminovici-tatăl Luceafărului-Mihail Eminescu; George Enescu-muzician genial, compozitor ilustru; Gheorghe Brătianu-istoric, prof. univ.-om politic-martir; Gheorghe Buzatu-prof. univ.-istoric erudit-om politic; George Coşbuc-poet-genial; George Gregorian-poet; Gheorghe Magheru- general-om politic-erou; George Bariţiu-publicist-istoric-om politic; Gheorghe Ghica I-Domn capabil şi luminat; Gheorghe Grigore Ghica- Domn bogat la minte şi plin de demnitate; Gheorghe Bibescu-Domnitor-istoric-reformator; Gheorghe Dinică-actor emerit; Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul, mare general, prinţ, om politic-erou; Gheorghe Avrămescu-mare general-erou-martir; Gheorghe Arsănescu-colonel-erou-martir; Gheorghe Clime, inginer-avocat-erou-martir, Gheorghe Costea-memorialist, publicist; Gheorghe Furdui-Dr. în Teologie, erou-martir; Gheorghe Manu-prinţ, erou-savant-martir; Gheorghe Apostolescu-erou-martir; Gheorghe Proca-erou-martir; Gheorghe Istrate-erou-martir; Gheorghe Constantin-erou-martir, Gheorghe Constantin-dascăl-profesor-teolog; Gheorghe Teodorescu-erou-martir; Gheorghe Tiponuţ-erou-martir; Gheorghe Galus-erou-martir; Gheorghe Dragomir-Jilava-erou-mărturisitor; Gheorghe Racoveanu-prof. univ.-erou-mărturisitor; George Uscătescu-profesor-erou; Gheorghe Calciu-Dumitreasa-preot-erou-mărturisitor; Gheorghe Turda-rapsod; Gheorghe Răşoga-rapsod; Gheorghe Gheorghe-artist popular; Gherghina Stancu-artist popular; Gheorghe Clement-erou-mărturisitor; Gheorghe Negrea-erou-martir; Gheorghe Brahonschi-inginer-erou-mărturisitor; Gheorghe Atofanei-erou-mărturisitor; Gheorghe Urdăreanu-erou-martir; Gheorghe Comănici-preot-erou-mărturisitor; Gheorghe Leaţu-erou-mărurisitor; Gheorghe Gligor-erou-martir; Gheorghe Popovici-erou-martir; Gheorghe Smultea-erou-martir; Gheorghe Luminosu-erou-martir; Gheorghe Pavelescu-avocat-erou-martir; Gheorghe Nicolicescu-inginer-erou-martir; Gheorghe Volocaru-erou-martir; Gheorghe Mancoş-erou-martir; Gheorghe Popescu-erou-martir; Gheorghe Surugiu-erou-martir; Gheorghe Barbu-erou-martir; Gheorghe Munteanu-erou-martir; Gheorghe Niculescu-erou-martir; Gheorghe Ghindă-erou-martir; Gheorghe Bârză-erou-martir; Gheorghe Căsăneanu-erou-martir; Gheorghe Năstase-poet-erou-mărturisitor; Gheorghe Dragomir-martir; Gheorghe Lascăr-martir; Gheorghe Stănescu-poet-mărturisitor; Gheorghe Olteanu-poet-mărturisitor; Gheorghe Vrânceanu-martir; Gheorghe Dincă-erou-martir; Gheorghe Dincă-preot-mărturisitor (devenit monah la M-rea Cernica); Gheorghe Jijie-erou-mărturisitor; Gheorghe Grecu-erou-mărturisitor; Gheorghe Cuma-erou-martir; Gheorghe Haşu-erou-martir; George-Tutoveanu-mărturisitor-publicist; Gheorghe Geagea-erou-martir; Gheorghe Ardeleanu-erou-poet-mărturisitor; Gheorghe Bujgoli-erou-martir; Gheorghe Negrea-erou-martir; Gheorghe Popescu-Vâlcea-poet-erou-mărturisitor; Gheorghe Popescu-Glogoveanu-scriitor-erou-mărturisitor; Gheorghe Ionescu-erou-mărturisitor; Gheorghe Jimboiu-erou-martir; Gheorghe Niţescu-erou-martir; Gheorghe Opriş-preot-erou-mărturisitor; Gheorghe Ramba-medic veterinar-erou-preot-mărturisitor; Gheorghe Şerban-preot-erou-martir; Gheorghe Gorunescu-Penciu-poet-erou-mărturisitor Gheorghe Tarcea-preot-erou-martir; Gheorghe Dragomirescu-preot-erou-martir; Gheorghe Guţescu-preot-martir; Gheorghe Radu Şerban-preot-martir; Gheorghe Tomescu-preot-erou-martir; Gheorghe Ungureanu-preot-erou-martir; Gheorghe Iancu Anastase-preot-erou-martir; Gheorghe Beju-preot-erou-martir; Gheorghe Calotă-preot-erou-martir; Gheorghe Boboc-ieroschimonah, Sfântul Gheorghe-stareţul de la Cernica; Gheorghe Zamfir-regele naiului românesc şi universal; Gheorghie Karslidis-Sfântul Gheorghie cel Nou-Arghiropole-Pont; Gheorghiţa-mama mea.

Bibliografie selectivă:

R. Rus în Dicţionar enciclopedic de Literatură Creştină din primul mileniu. Ed. Lidia, Bucureşti-2003; Mic Dicţionar Enciclopedic. Ed. enciclopedică română. Bucureşti-1972; Cristache Gheorghe/ Florian Tucă/ Cezar Dobre, Voievozi, Domnitori, Principi. Regi, Preşedinţi şi alţi Şefi de stat din spaţiul românesc. Dicţionar. Ed. DC Promotion, Bucureşti-2004; Gh. Buzatu, Corneliu Ciucanu, Cristian Sandache, Radiografia Dreptei Româneşti (1927-1941. Ed. FF Press, Bucureşti-1996; Dr. Flor Strejnicu, Hronic Legionar. Ed. Imago, Sibiu-2000; Fabian Seiche, Martiri şi mărturisitori din secolul XX Închisorile comuniste din România. Ed. Agaton, Făgăraş-2010; Martiri pentru Hristos, din România, în perioada regimului comunist. Ed. I.B.M. al B.O.R., Bucureşti-2007; Pagini de Pateric Românesc. Ed. Anastasis, Sibiu-2009; Antologia Poeziei Religioase Româneşti. Ed. Albatros, Bucureşti-1992; Poeţii După Gratii. Mănăstirea Petru Vodă, 2010; Monahul Moise Aghioritul, Viaţa Sfântului Gheorghie cel Nou. Trad. din lb. greacă de Ieroschim. Ştefan Nuţescu. Schitul Lacu-Sfântul Munte Athos. Ed. Evanghelismos, Bucureşti-2014; Arhim. Ioanichie Bălan, Patericul Românesc. Ed. Episcopiei Romanului-2001)

footer