Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Ion Maldarescu   
Luni, 13 Decembrie 2010 10:40
Biserica EpiscopalaÎn afar? de vechea biseric? episcopal? de la Olteni, situat? „pe Valea Episcopiei" dup? cum atest? un hrisov domnesc dat de c?tre Vintil? Vod? în „1 april, leat 7043 (1535)", de la întemeiere ?i pân? ast?zi, ansamblul bisericesc al Episcopiei Râmnicului este compus din trei biserici: Catedrala Episcopal?, Biserica bolni?? ?i Paraclisul, toate situate în curtea Episcopiei. Înainte ca episcopul Mihail s? înal?e prima biseric? episcopal? de la Râmnic, se poate deduce c? în apropierea locului pe care este ast?zi Catedrala, sau chiar în acela?i loc ar fi existat o biseric? ce servea drept Episcopie, dup? mutarea Episcopiei de la Olteni, profanat? prin asasinarea lui Radu de la Afuma?i. Au existat supozi?ii c? ar mai fi fost o alt? biseric? episcopal? construit? sub domnia lui Radu Vod? cel Mare, pe locul B?r??iei ori altundeva, îns? nu a fost g?sit nici un document în acest sens[1].

Catedrala
Conform documentelor vremii ?i slovelor d?ltuite în piatra pisaniilor biserice?ti, episcopul Mihail ?i Vl?dica Eftimie au fost primii ctitori ai celei Intrarea la episcopiedintâi bisericii episcopale de la Râmnic: „... în care acest loc ?i de unde a fost mai înainte biserica cl?dit? de Arhiepiscopul Eftimie al Severinului ?i Mihail Episcopul..."[2]. Biserica mare - Catedrala Episcopal?, cu hramul „Sf. Nicolae" a fost zidit? din piatr? între anii 1850-1856, prin osârdia Sf. Ierarh Calinic, Episcop al Râmnicului Noul Severin (15 septembrie 1850 – 11 aprilie 1868), care a f?cut ?i planurile bisericii (sus?inut cu fonduri puse la dispozi?ie de Domnul ??rii Române?ti, Barbu Dimitrie ?tirbei), pe temeliile altor biserici mai vechi: una de la sfâr?itul secolului al XIV-lea (1383-1386), alta cl?dit? posibil în locul celei dinainte, între anii 1576 ?i 1586 de mihail al II-lea, ref?cut? de Matei basarab (1632-1634), ars? ?i d?râmat? de turci în anul 1737. A fost ref?cut? de Episcopul Climent între anii 1737 ?i 1745, c?zut? prad? fl?c?rilor în incendiul din anul 1847. Actuala cl?dire a Catedralei Episcopal? este opera arhitectonic? a me?terilor tocmi?i de Episcopul Calinic, dintre care merit? amintit me?terul Costache, cel mai destoinic dintre ei, cel care a zidit ?i bisericile de la Sf. Mân?stire Cernica, Pas?rea ?i Fr?sinei. Din punct de vedere al stilului asem?n?rile dintre acestea sunt mari, deosebirea constând în propor?iile apreciate în func?ie de locul ?i nevoile Episcopiei. Catedrala Episcopal? este cea mai mare dintre cl?dirile ansamblului episcopal. Are trei turle dintre care una central?, mai mare ?i dou? frontale, mai mici ca dimendiuni. Biserica este construit? în form? de cruce, cu spa?ii largi, altar mare, bol?i semicalotate, ferestre late mari ?i înalte, cu vitralii. Este pardosit? cu ciment mozaicat ?i cu acoperi?ul din tabl? de cupru. Arhitectura exterioar?, v?ruit? în alb, este comun?.

Pictura interioaraPictura apar?ine marelui artist al vremii, Gheorghe Tattarescu[3], care se pare c? era ?i admirator al Sf. Calinic. Concomitent cu pictura Catedralei Episcopale, Gh. Tattarescu a executat, împreun? cu ucenicii s?i ?i pictura mân?stirii Bistri?a, a bisericii de la Stoic?ne?ti-Olt ?i alte ctitorii ale Sf. Calinic. Din p?cate, ulterior, un pictor neiscusit a încercat s? restaureze picturile lui Tattrescu din Catedrala Episcopiei Râmnicului, pe vremea Episcopului Ghenadie (1899) îns? a degradat-o prin interven?ii neinspirate. Caracteristica picturii biseice?ti tattaresciene se remarc? prin pictarea sfin?ilor, a tablourilor ?i a medalioanelor plasate într-un cadru decorativ, golurile fiind atenuate prin folosirea culorilor astfel încât s? imite marmura. Pe peretele de sub cafas, în pronaos, în stânga se afl? tabloul ctitorului, Sf. Calinic Episcopul, iar în partea dreapt?, cel al domnitorului vremii, Barbu ?tirbei, ambii picta?i, se pare dup? modelele originale.

Catapeteasma din lemn, sculptat? în stil gotic ?i poleit? cu aur este armonios montat? cu icoane frumoase - crea?ii ale unor pictori, probabil colaboratori ai lui Gh. Tattarescu. In anulCatapeteasma 1889, Episcopul Ghenadie a intreprins unele lucr?ri de repara?ii la catedral?, în special la cafas, pe care l-a consolidat cu doi pila?trii din metal. De asemenea a montat balustrada – grila de fier, pe care ?i-a aplicat monograma. În anii 1949-1950, spre satisfac?ia râmnicenilor, Catedrala a a d?postit Sf. Moa?te ale Sf. Muceni?e Filoteia, de la Curtea de Arge?. Dup? întoarcerea acestora la Arge?, au r?masspre ocrotirea bisericii ?i a Eparhiei, pentru închinarea credincio?ilor, fragmente din sfintele moa?te ale Sf. Mucenici: Carp ?i Teodor Stratilat.

Dintre obiectele de mare pre? ale Catedralei Episcopale se num?r?: Sf. Evanghelie slavon?, îmbr?cat? cu metal pre?ios, un Epitaf cu liter? româneasc?, foarte frumos executat, o colec?ie de antimise istorice, exemplare rare de c?r?i biserice?ti, o Sf. Evanghelie în email ?i vase sfinte, lucrate în filigran, la Institutul Biblic din Bucure?ti. Instala?ia electric? a fost introdus? în anul 1958, iar în anul 1962 au fost ref?cute stranele, din lemn de stejar, sculptate cu migal? de un c?lug?r de la mân?stirea Cozia, pentru ca în 1973, aceasta s? fie acoperit? cutabl? din cupru. În anul 1968 picturile au fost restaurate de c?tre pictorul Traian Trestioreanu[4].
La intrarea în catedral? exist? o inscrip?ie s?pat? în piatr?, cu litere amestecate, componente ale alfabetului cirilic ?i latin, aceasta fiind d?ltuit? în perioada de trecere de la o scriere la alta: „Întru m?rirea Sf. Treimi, Tat?l, fiul ?i Duhul Sfânt, s-a cl?dit din temelie aceast?sfânt? biseric?, numit? din vechime arhiepiscopie a Râmnicului noului Severin, de iubitorul de Dumnezeu episcop al acestei eparhii D. D. Calinic Cernicanu, întru cinstirea sfântuluiierarh Nicolae de la mira Lichiei, în acest loc ?i de a fost mai nainte biseric? cl?dit? de arhiepiscopul EpiscopiaEftimie al Severinului ?i Mihail episcopul, dar la anul 7243 (1735), în vremea rasboiului, turcii cu nem?ii, arzând, s-a f?cut a doua oar? de p?rintele Climent episcopul, apoi d-atunci ?i pân? la anul 1847, stricându-se de vechime, precum ?i (de) focul întâmplat în anul acela prin multe ora?e, cum ?i aceast? episcopie, cu toate împrejmuirile ei ?i bolni?a, au r?mas numai ni?te ziduri ruinate pân? la anul 1850, când, dup? alegerea f?cut? de ob?tescul Divan al ??rii, suindu-se pe scaunul episcopal prea sfin?ia sa D. D. Calinic ?i v?zând cu p?rere de r?u d?r?p?narea lor, nu dup? mult timp, a pus în lucrare mai întâiu facerea caselor arhiere?ti, neavând loc de l?cuin??, apoi, împins de râvn?, dragoste ?i de zel religios, au început aceast? sfânt? biseric?, precum arat?, din temelie ?i a împodobit-o cu zugr?veli odoar? ?i altele, care sevede, pref?când înc? ?i seminarul, precum asemenea au mai cl?dit iar??i din nou casele de lâng? bolni?? pentru ?coala candeda?ilor de preo?ie ?i altele care se v?d împrejur, toate acestea luând s?vâr?ire în zilele binecredinciosului domn St?pânitor al ??rii, Barbu Dimitrie ?tirbei Voievod, anul 1856, Noemvrie 3"


1 St. Ionescu Cheianu, „Geografia Jude?ului Vâlcea, p. 122, CF. „Biserica Ortodox? Român?", XIII,, p. 680
2 Pisania bisericii episcopale a episcopului Calinic
3 Pr. Dumitru Sandu, „Eparhia Râmnicului ?i Arge?ului - monografie", vol. I, p.87
4 „Istoria Eparhiei Râmnicului Noul Severin", Bucure?ti, Tipografia Gutenberg, Joseph Göbl, 1906, p.181 footer