Revista Art-emis
„Nicolae Iorga, așa cum l-au cunoscut” (4) PDF Imprimare Email
Pr. Dr. Al.Stănciulescu Bârda   
Duminică, 05 Noiembrie 2017 19:51

N.Iorga-Stanciulescu Bârda - 4Acad. Nicolae Iorga - Tabel cronologic (3)

1928. În prima parte a anului pleacă în Franţa pentru a susţine cursuri la Sorbona şi la Institutul francez de limbi orientale. Merge apoi în Spania, unde ţine conferinţe la Residencia de Estudiente, Circolo Filologico ş.a. Vizitează Madrid, Lisabona, Evora, Coimbra, Porto şi Milano. Are întrevederi cu regele Spaniei, Santos Bastos, Raymond Bernard ș. a. Dintre conferinţele ţinute în străinătate amintim: France de Cypre, Slavii în Peninsula Balcanică, Le decouvertes de la Commission des monuments historique de Roumanie, Rapports italo-orientaux dans l'art du Moyen-âge, Legăturile politice între Spania - România şi Turci, Espagne et Roumanie, As vias de penetracao de latinidade no suerte da Europa e en especial na Romania, Piemontul şi Lombardia românilor. Revine pentru scurt timp în ţară, fiind ales deputat de Ismail. Ţine comunicări la Academie şi Universitate, interpelări la Cameră şi Parlament. Este ales membru al Institutului regal veneţian de ştiinţe.

La 7 august pleacă la Oslo pentru a participa la Congresul internaţional de istorie. Întâlneşte în drumurile sale pe H. Koht, Baudrillart, Brandi, H. Pirenne, Kidder, Vulici, Fedele, Puig, Mikkola, Rostovţev, Y. Page, H. Temperley, A. Dopsch, Gallavresi, Ch. Bemond, Pokrovski, J. Holland, Rose, Zelinski. G. Glotz, Susta, Curman, Hildebrand, E Collin, Wigman, Quensel, H. Hauser ş.a. Către sfârşitul anului vizitează Oslo, Stockholm şi Berlin. În ţară îşi continuă şirul de conferinţe în oraşele Chişinău, Târgovişte, Sinaia, Văleni, Constanţa, Craiova ş.a. Dintre comunicările făcute la Academie cităm: Din originile politicianismului român, Francmasoni şi conspiratori în Moldova sec. XVIII, Rătăcirile în Apus ale unui pretendent român, Ioan Bogdan, In-formaţii spaniole despre Războiul nostru de Independenţă, Cronicile turceşti ca izvor pentru istoria românilor, Portretele domnilor noştri la Muntele Athos, Un boier de provincie în timpul Eteriei şi a Regulamentului Organic, Come¬morarea lui Francesco Petrarca şi Administraţia de ieri şi de mâine. Conducea 11 periodice şi a tipărit în acest an 44 de cărţi, dintre care menţionăm: Byzantsku kronku, Cărţi reprezentative din istoria omenirii, vol. II, Essai de synthèse..., vol. III-IV, Guide historique de Roumanie, Istoria Bisericii româneşti, vol. I-II, La litterature historique roumaine, Livres populaires dans le sud-est de l'Europe, Quelques observations sur l'histoire de Byzance, Die beiden Schwestern, Storia dei Rumeni e della loro civilite, Prin vremuri etc.

1929. În ianuarie se află la Paris, unde predă cursuri la Sorbona, apoi la Universitatea din Lille, Institut d'Art et d'Archeologie, Faculté libre de thèologie protestante (aici este numit „doctor honoris causa"), Societatea de istorie modernă. La întoarcerea în ţară trece prin Veneţia, unde înfiinţează Casa Romena. Printre cursurile şi conferinţele ţinute se numără L'Armenie et la France pendant les Croisades, L'Armenie de Susignan, La civilisation armeno-francaise, La creation réligièuse du Sud-Est europeen, Ce poate interesa în România, Les Chateaux Occident aux en Roumanie, Histoire du Protestantisme en Roumanie, Un ecrivain critique autrichien des debuts de la grande guerre: Baernreither. Se reîntoarce în ţară pentru scurt timp. Este numit rector al Universităţii din Bucureşti. Conferenţiază la Teatrul Naţional, Parlament, Academie, Cluj, Curtea de Argeş, Vălenii de Munte. În luna mai pleacă la Veneţia pentru a participa la şedinţa Comitetului istoricilor. Se reîntoarce prin Roma. Va reveni în Italia în august, împreună cu cursanţii de la Vălenii de Munte, când va vizita Triest, Veneţia, Padova. În noiembrie, prin Veneţia şi Genova, merge la Barcelona pentru Congresul Internaţional de Istorie a Spaniei. Ţine comunicările: Arta românească, Orient şi Occident, Un pretendent român la Madrid, Rapports entre l'Espagne et les Roumains, Byzance. Are contacte cu personalităţi de seamă ale vieţii po¬litice şi culturale: Capart, prinţul de Rohan, Ch. Diehl, F. Brunot, Guillaume, Collas, P. Labbe, P. Orsi, P. Fedele, G. Glotz, Fridmann, H. Koht, M. Lheritier, G. Gentile, Del Vecchio, G. Cardinalii, E Rossi, R. Riccardi, E. Levi, G. Bertoli, J. Perrin, Puig, Nicola d'Olwer, Valls, Finke, Mayer-Lubke, Brandi, Paul Paris, Ballesteros, Curman, Rubio y Lluch etc. Dintre comunicările ţinute la Academie cităm: Originea moldovenească a lui Enăchiţă Văcărescu, Între domnii Moldovei şi ai Ţării Româneşti, Zugravi noi şi vechi, Există o scrisoare de trădare a lui Mihai Viteazul? Originea lui Ştefan Răzvan, Petrecerea lui Vasile Lupu la Constantinopol, Octoihul diaconului Lorinţ. În cursul anului i-au apărut şi 41 de cărţi, dintre care remarcăm: Di alcune formazioni popolari romane, Art et litterature des Roumains, Cărţi re¬prezentative, vol. III, Definir „Byzance", Faptă şi suferinţă în Ardeal, Istoria armatei româneşti, vol. I, Istoria literaturii româneşti, Istoria Românilor, Istoria românilor prin călători, vol. III, Istoria Românilor şi a civilizaţiei lor, Probleme de istorie universală, Scrisori domneşti din arhivele de la Stockholm.

1930. Conferinţe la Sorbona, Société d'Histoire moderne, l'Ecole des langues orientaux, Faculté de Théologie Protestante. Merge apoi la Geneva, iar de aici la New-York. Vizitează oraşele Columbia, Washington, Chicago, Indiana, Harbour, Aurora, Cleveland, Youngston, Champbell, Akron, Fanen, Pittsbourgh, Canton, Detroit, San Francisco, Los Angeles, San Diego, Gettysburgh, Boston, ţinând şi conferinţe în localităţile respective. Pretutindeni a căutat să intre în legătură cu comunităţile româneşti din S. U. A. Se reîntoarce prin Italia, conferenţiind la Torino şi Veneţia. În aprilie pleacă la Londra, pentru a participa la Congresul de istorie. La Oxford i se conferă titlul de „doctor honoris causa". Se reîntoarce prin Paris, Berna (conferinţă la Universitate), Zürick (conferinţă). În octombrie va pleca, prin Belgrad, la Atena, pentru a participa la Congresul istoricilor. Cu acest prilej va face excursii la Micena, Corint, Nauplia, Tripoli, Sparta, Argos, Delfi, Teba. Dintre personalităţile cu care întră în contact cu prilejul acestor deplasări menţionăm: S. Carlety, J. Ancel, B. Mirkine-Guetzevitch, Bartoli, H. Ch. Hoover, J. Holland, Br. Dem¬binski, A. Dopsch, Poynter, J. Roucek, Lucien Romier, preşe¬dintele Italiei, H. Gregoire, Ch. Diehl, S. Th. Lascaris, A. Hei-senberg, W. Miller, Hatzidakas ş.a. Dintre conferinţele ţinute în străinătate menţionăm: Une ville „roumaine" devenue slave: Raguse, Aventurèrs d'Orient en France au seizième siecle, Quelques idées sur l'art roumain, Concepţia turcească a tratatelor şi situaţia statelor vasale, Époque et caractère de l'etablissement des Slaves dans la Peninsule des Balcans, Le protestantisme roumain, Penetraţia economică italiană în România, Un capitol inedit din arta românească, Veneţia şi Orientul, Die Ganzen des Nationalitetsrechtes etc. În ţară desfăşoară activitate politică şi culturală. Ţine conferinţe la Universitate, Academie, Arhivele Statului, Teatrul Naţional, Brăila, Constanţa, Văleni, Sinaia, Tr. Severin, Institutul de Stu¬dii sud-est europene, Ploieşti, Snagov ş.a. Dintre titlurile ce i se conferă în ţară amintim pe cel de Mare Ofiţer al „Legiunii de Onoare". Dintre comunicările făcute la Academie menţionăm: Aventurierul Petraşcu Vodă, iar dintre cele 38 de cărţi apărute în acest an: America şi românii din America, Ancièns documents de droit roumain, vol. I, Brève histoire de la Petite Armenie, Cărţi reprezentative, vol. IV, Istoria armatei româneşti, vol. II, Istoria bisericii româneşti, vol. II, Istoria contemporană, vol. I, Notes de diplomatigue roumaine, Oameni şi fapte, Vechiul stat şi comerţul etc.

1931. Luna ianuarie o petrece în străinătate. Predă cursuri la Sorbona, Universitatea din Lille, Şcoala de Limbi Ori¬entale, Facultatea de Teologie Protestantă şi Biblioteca Polonă. În luna noiembrie va pleca din nou la Paris şi Roma. În timpul anului a avut întrevederi, în ţară şi străinătate, cu Ch. Diehl, H. Hauser, A. Mathiez, M. Roques, V. de Guichen, M. Lheritier, Rafael de Altamire, Pulacki, Sobieski, Pancheville, Bougle, Brunel, P. Collinet, S. Charlety, J. Ancel, J. Carcopino, Ch. Bemont, G. Glotz, Bure, H. Claparede, Jacquemont, Putawski, P. Orsi, Rappard, regele Yugoslaviei, E. Beneş, Marincovici, Santos Bastos, Puaux, E Venizelos, J. Pilsudski, A. Piccard, Prezisi, H. Foucillon, A. Briand, P. Laval, P. Doumer, Dela Croix, A. Tardieu, J. Loth, St. Aulaire, P. Fandin, Paul Valery, Chapowski etc. Dintre conferinţele ţinute în străinătate cităm: Rhodes sous les Hospitaliers, La vie monastique chez les Roumains, Les commencements de Venise, Chiril Lukaris, Călători poloni, Sur la psihologie du roumain, Scene şi fantome româneşti în Veneţia, Veneţia în sec. XI etc. În ţară desfăşoară o însufleţită activitate culturală şi politică. Ţine con¬ferinţe la Academie, în Craiova, Tg. Jiu, Piteşti, Galaţi, Plo¬ieşti, Giurgiu, Câmpulung, Bran, Braşov, Sibiu, Alba Iulia, Cluj, Tg. Mureş, Iaşi, Botoşani, Cernăuţi, Chişinău, Tr. Seve¬rin, Caransebeş, Lugoj, Timişoara, Arad, Oradea, Vălenii de Munte, Focşani, Buzău, Brăila, Mangalia ş.a. În acest an este ales preşedinte al Consiliului de Miniştri, în timp ce Nicolae Titulescu era preşedinte la Liga Naţiunilor Unite. I se conferă în cursul anului ordine şi distincţii: „Ferdinand", „Doctor hono¬ris causa" al Universităţii din Wilno, „Doctor honoris causa" al Universităţii din Paris, „Doctor honoris causa" al Universităţii din Roma etc.

Cu prilejul împlinirii vârstei de 60 de ani i se dedică un volum omagial românesc şi un altul francez, la care contribuie cu studii cele mai reprezentative personalităţi ale vieţii culturale româneşti şi străine. Dintre comunicările ţinute la Academie menţionăm: Înscrierea ca student a lui Despot Vodă, Un pact de familie şi o nuntă domnească în 1587, Cronologia vechilor domni moldoveni, Pretendentul Nico¬lae Basarab în Elveţia, Testamentul lui Nicolae Nicolau, Apelul către Unire al lui Cuza Vodă la 1859, Un nou izvor cu privire la Mihai Viteazul şi Radu Șerban, Moşneni din Cremenari, Mormântul doamnei Neaga şi al neamului ei, Moşnenii de la Vărbilău şi de pe Valea Buzăului, Publicaţii străine cu privire la istoria contemporană a românilor, Pe¬dagogia unui juristconsult fanariot din Bucureşti la 1780 etc. Este unul dintre cei mai rodnici ani în creaţia savantului. E suficient să amintim că a publicat în acest an 53 cărţi, dintre care unele de mare valoare: Ancièns documens de droits roumain, vol. II, Cărţi reprezentative..., vol. IV, Les grandes familles byzantines, Histoire des Roumains de Bu-covine, L'Histoire des anglo-roumains relations, Istoria contemporană, vol. II, Istoria Românilor, Memorii, vol. I - II, Poeziile lui Mihai Eminescu, vol. I, Scrisori de boieri, scri-sori de domni etc.

1932. Demisionează din funcţia de Preşedinte al Consiliului de Miniştri. Este numit profesor titular la Academia Comercială, ţine mai multe conferinţe la diverse instituţii culturale din ţară. Îi este dedicată revista „Byzantion" (tom. VII). I se decernează titlurile: membru asociat al Academiei de Inscripţii din Franţa, „doctor honoris causa" al Universităţii din Bratislava, membru al Academiei din Roma. Abandonează şi postul de rector al Universităţii din Bucureşti. Poartă corespondenţă bogată cu diverse personalităţi ale lumii politice şi ştiinţifice europene şi americane. Ţine mai multe conferinţe la radio. Dintre comunicările ţinute la Academie cităm: Contribuţii la istoria modernă a Galaţilor, Sensul teatrului, Un cugetător politic moldovean de la jumătatea sec. XIX: Ştefan Scarlat Dăscălescu, Ceva din legăturile româneşti cu Ierusalimul, Doamna Elina a Ţării Româneşti ca patroană literară, Două scrisori ale lui Atanasie Anghel, Domnii români Vasile Lupu, Serban Cantacuzino şi Constantin Brâncoveanu în legătură cu patriarhii Alexandriei, Radu Cantacuzino, În jurul lui Alexandru cel Bun, Legături româneşti cu Muntele Sinai, B. P. Haşdeu ca istoric. Un pedagog „moldovean" pe la 1800 ş.a. În acest an, Iorga s-a afirmat oficial împotriva Gărzii de Fier, organizaţie care-l va ucide pe marele savant peste câţiva ani.

1933. Spre sfârşitul lunii ianuarie Nicolae Iorga pleacă în străinătate. Trece prin Veneţia şi Roma, ajungând la Paris, unde-şi susţine cursurile la Sorbona, la Societe d'Histoire Mo¬derne, la Institut de France, l'École de Hautes Etudes etc. În cursul aceluiaşi an va participa la Congresul Internaţional de istorie din Polonia. Are contacte cu numeroase personalităţi, printre care: G. Bartoni, Boyer, Ch. Bemont, J. Gay, J. Ancel, S. Gorceix, H. Pernot, H. Hauser, M. Handelsman, Temperley, H. Koht, A. Grabar, J. Pages, P. Fedele, J. Radonic, O. Halecki, Br. Dembinski ş.a. I se conferă titlul „Doctor honoris causa" al Universităţii din Roma. Dintre conferinţele ţinute în străinătate cităm: L'avenir des etudes byzantines, Venise a l'epoque moderne, Revoluţia franceză văzută de ambasadorii veneţieni, La revolution francaise et le Sud-Est de l'Éurope, Sobi¬eski et les Roumains, Les etudes d'histoire en Roumanie pendant le XIX-ème siecle, Reforme în învăţământul românesc, L'origine et le developpement de l'idee naţionale surtout dans le monde oriental. Dintre conferinţele ţinute la Academia Română amintim: Câteva observaţii asupra celui mai vechi tezaur cultural românesc, Un observator englez asupra românilor din timpul lui Tudor Vladimirescu, Din viaţa socială a Brăilei sub turci, Vicistitudinile celui dintâi student român la Paris: Gh. Bogdan, Un om de o severă muncă şi aprigă autoritate: A. D. Sturdza, Miniaturi etc. Îi apar 37 de cărţi, dintre care, mai importante: Argintăriile româneşti, L'avenir des Etudes byzantines, Generalităţi cu privire la studiile istorice, Icoana românească, Istoria lite¬raturii româneşti, vol. III, Istoria universală, Miniaturi ro¬mâneşti, Textes historique de Moyen-âge.

1934. În martie merge la Paris. Conferinţe la Sorbona, Societe de la Revolution française şi Colegiul „Morat". În ţară şi străinătate întreţine legături cu regele Bulgariei, Gauthier, Cavallier, Berthot, M. Handelsmann, S. Charlety, Honnorat, H. Templerley, Al. Coville, O. Halecki, M. Lhéritier, H. de Montfort, Th. Masaryk, cardinalul Pacelli, Ed. Beneş, L. Barthou, Annen, S. Marcati, Guillaume de Jerphanion, Maubory, Hofwilwr, Keramopulos, Lambikis, J. Boşcovici, Balaşcev, Romain Coolus, Muny, Ostrovski, Alf. Lombard, ş.a. În ţară ţine conferinţe la Universitate, radio, „Tinerimea română", „Dales", Cercul militar, Teatrul Naţional, Sinaia, Braşov, Şcoala de Război, Parlament (devine din nou deputat), Liga Culturală, Craiova, Institutul de cultură italiană, Institutul Francez, Academie etc. Îi moare mama, Zenovia Iorga. Este mereu ameninţat de legionari. Dintre conferinţele ţinute la Academie cităm: Wilhelm de Kotzebue şi momentul de pre¬facere modernă a societăţii moldoveneşti, Ştiri despre Axinte Uricariul, Legături descoperite de M. Beza cu mănăstirile Meteorele din Tesalia, Testamentul doamnei Elina Cantacuzino etc. Şi anul acesta îi apar 40 de cărţi, dintre care spicuim: Vechea artă religioasă la români, Les arts mineurs en Roumanie, Byzance apres Byzance, Noi contribuţii la istoria bisericii noastre, Histoire de la vie byzantine, 3 vol., Istoria literaturii româneşti contemporane, vol. I-II, Istoria universală, Oameni care au fost, vol. I, Orizonturile mele, 3 vol., Le problème danubien et les Roumains s.a.

1935. În februarie pleacă la Paris, apoi la Roma, Flo¬renţa, Perugia, Assisi şi Veneţia. În timpul anului are contacte cu: Paul Monod, Ercole, Chambrun, G. de Jerphanion, Del Vecchio, F. Lot, P. Henry, S. Gorciux, Sibourt, Guyot, Cassagnac, Paul Morand, J. Ancel, Ch. Diehl, Mario Roques, P.Collinet, Pinon, L. Halphen, H. Focillon, Grondijs, Mc Kendy, J. Castenet, Denison Rose, G. Bertopi, Monboury, E. Gamillischeg, Paribeni ş.a. În ţară participă la festivităţi de seamă: aducerea în ţară a osemintelor lui Dimitrie Cantemir, festivalul armenilor din România etc. Ia atitudine făţişă contra politicii lui Hitler, deşi este ameninţat mereu de către grupările fasciste. Conferenţiază la principalele foruri politice şi de cultură ale ţării, precum şi în oraşele Iaşi, Alexandria, Vălenii de Munte, Rm. Sărat, Chişinău, Târgovişte etc. Activitatea politică este îndreptată mai cu seamă spre combaterea fascismului, menţinerea păcii, dreptul fiecărui popor la libertate şi independenţă. Dintre conferinţele ţinute în acest an cităm: France de Constantinopole et de Mores, Dezvoltarea ideilor sociale şi politice ale marii Revoluţii Franceze în România între 1830 şi 1859, Originea şi originalitatea dreptului român, Roma în cugetarea şi literatura românilor, O scrisoare a lui Ştefan Brâncoveanu, Două acte de închinare a unei mănăstiri către muntele Sinai, Trei generaţii în viaţa publică românească, Trei rare documente fanariote, Formularul fana¬riot, Antimisul mitropolitului Luca, Lope de Vega etc. Publică multe articole în presa vremii, română şi străină, ţine conferinţe la radio. Dintre cele 47 cărţi apărute în acest an cităm: Adevăr şi greşeală în scrierea istoriei, Cărţi reprezentative..., vol. V, Istoria lui Mihai Viteazul, 2 vol., Istorija rumuna i njihova civilizacige at sa rumunska, Memorii, vol. IV-V, La Place des Roumains dans l'histoire universelle, vol. I-II, Tradiţiile comerţului în regiunile dunărene etc.

1936. În prima parte a anului se află în Franţa, unde ţine conferinţe şi cursuri la Sorbona, Academia de Inscripţii, Societatea de Studii Universitare din Lille, la Nancy, Rouen. Continuă apoi la Bruxelles, Haga, Utrecht, Amsterdam, Leyde, Gand ş.a. După o foarte scurtă reîntoarcere în ţară merge în Veneţia, unde va reveni şi în septembrie. Vizitează Vaticanul, Grottaferrato, Castel Gandolfo, Subiaco, Tivoli, Pompei, Sorento etc. Cu aceste ocazii ţine mai multe conferinţe: La France dans sud-est l'Europe, Monumentul de la Adamclisi, Un „iacobin" moldave au XIX - e siècle, Le problème des Saxons de Transylvanie, L'evolution de la pensee politique roumaine, La Roumanie inconnue, Les rapports entre la Hollande et l'Émpire Ottoman au XVII - e siècle et au commencement du XVIII - e, Literatura şi arta românilor, Byzance en Occident, L'Homme byzantin, Poezia lirică ro¬mânească, La vie de province dans l'Empire Byzantin, Les voies nouvelles des nouvelles des Études sur Byzance. Are întrevederi şi contacte cu J. Carcopino, Coville, Sagnac, H. Charlety, Labbe, Grondijs, Lerond, Forster, Montfort, J. Ancel, C. Bloch, Lot, Osusky, P. Hazard, H. Coandă, D. Ciotori, Savigny, Brunto, J. Laurent, Petitclerq, H. Gregoire, Hymans, Vitrolles, Bidez, A. Lebrun, A. Sarraut, Etienne Fournol, Eisenmann, preşedintele Franţei, G. Bonnet, E. Wolbe, Emandi, M. Laskaris, O. Halecki, V. M. Amantos, H. Koht, Dembinski, Temperley, Corpus Barga, J. Paul-Boncour, Fr. Ercole, Del Vecchio, Volpi, N. Cortese, Papa Pius, G. Millet, Fr. Dolger, H. Delahaye, S. M. Monti, Bottai, S. Mercati, Moravcsik ş.a. În afară de instituţiile culturale din Bucureşti, mai conferenţiază în Braşov, Făgăraş, Călugăreni, Iaşi, Sinaia etc. Dintre conferinţele ţinute la Academie remarcăm: Rogeriu Iosif Boscovich şi Moldova, Dovezi despre conştiinţa origi¬nii române, În jurul lui Mihai Viteazul, O scrisoare importantă a lui Cezar Bolliac, Originea lui Mihai Viteazul după o cronică românească, Începuturile şi motivele desnaţionalizării în secuime, Ştiri noi despre sfârşitul sec. XVI românesc, Sculptura în lemn românească, Au fost Moldova şi Ţara Românească provincii supuse fanarioţilor? ş.a. Dintre cele 44 cărţi amintim: Les Balcans et l'Émpire Byzantin, Istoria românilor, vol. I-II, La place des Roumains dans l'histoire Universelle, vol. III, O şcoală nouă istorică, Sfaturi pe întuneric, vol. I.

1937. În noiembrie merge în Franţa. Ţine cursuri şi conferinţe la Sorbona, Academia de Inscripţii, Academia de ştiinţe morale şi politice. Vizitează apoi Veneţia (conferinţă la Uni¬versitate). Dintre conferinţele ţinute în străinătate cităm: L'Esprit francais au XVIII-e siecle en Autriche, Un mare gânditor italian despre luptele din sud-estul Europei: Giambattista Vico etc. Expansiunea pericolului fascist îl în¬grijorează pe Nicolae Iorga, iar actele de banditism ce se săvârşeau în ţară le acuză categoric. În semn de protest îşi dă demisia din învăţământ. Este permanent ameninţat de legionari cu moartea. În ţară conferenţiază la Academie, Universitate, Şcoala superioară de război, Institutul Francez, Liga Culturală, Institutul de Istorie Universală, Şcoala de misionare, Vălenii de Munte, Hârlău, Cotnari, Iaşi etc. Are contacte culturale şi diplomatice cu Delbos, Martonne, Stensgard, Gaston Doumergue, Ruffini, Baffi, Colombo, Camilucci, Louis Martin, J. Paul-Boncour, P. Renouvin, Bardoux, M. Lheritier, Wladimir d'Ormesson, S. Chatlety, H. Coandă, Jerome Tharaud ş.a. Dintre conferinţele ţinute la Academie menţionăm: O cronică munteană în greceşte pentru sec. al XV-lea, Există o tradiţie literară românească! Dezvoltarea spiritului uman, Descoperiri privitoare la istoria românilor, Despre civilizaţia românească la 1870, Conflictul militar austro-rus în 1854-1856, Zece inscripţii de mormânt ale Mavrocordaților etc. Publică 39 de cărţi: Histoire des Roumains et la romanite orientale, vol. I-IV, Istoria românilor, vol. III-V, Istoria co-merţului românesc, vol. I-II, Portretele doamnelor române, La vie de province dans l'Europe byzantin ş.a.

1938. Înrăutăţirea situaţiei politice interne şi externe face ca omul politic să lase în umbră pe omul de ştiinţă din per¬sonalitatea lui Nicolae Iorga. Este numit consilier regal. Con¬flicte puternice cu legionarii. În august merge în Elveţia. Vizi¬tează cu acest prilej localităţile: Veneţia, Verona, Lobata, Milano, Chiasso, Lugano, Lamone, Cadempino, Sant' Ambrogio, Riviera, Bironica, Bianca, Bellinzona, Zurich. Participă la Congresul internaţional al istoricilor de la Zürich, unde este ales vicepreşedinte. La congres ţine comunicarea Les permanences de l'histoire. Are întrevederi cu Henri Berr, H. Koht, O. Halecki, Louis Halphe, H. Temperley ş.a. În ţară ţine conferinţe la Academie, Universitate, Teatrul Naţional, Liga Culturală, Vălenii de Munte, Sinaia, Botoşani, Abrud, Timişoara, Ploieşti, Oradea, Alba Iulia etc. La Academie face co-municările următoare: Despre revoluţia din 1848 în Moldova, Începuturile istoriei universale la români, Vasile Alecsandri student în medicină, Sensul „Gazetei Transilvaniei" ş.a. Dintre cele 38 de cărţi apărute în acest an enumerăm: Correspondance diplomatigue roumaine... (1866-1880), Cugetare şi faptă germană, Istoria românilor, vol. VI-IX, Les permanences de l'histoire, Poporul român şi marea, Entre la Turquie moderne et les Empires chretiens de recuperation etc.

1939. La sfârşitul lunii mai se află la Paris, unde îşi sus¬ţinea ultimele sale cursuri la acest înalt for cultural. Vizitează o serie de monumente şi localităţi din Franţa şi Belgia. În ţară desfăşoară aceeaşi înfierbântată activitate politică îndreptată contra fascismului şi legionarilor, deşi primea mereu amenin¬ţări dintre cele mai drastice. La Academie ţine comunicările: Cugetători români de acum 100 de ani, O descoperire privitoare la biserica „Sf. Nicolae" din Scheii Braşovului, Încă o formaţiune romanică: Luxemburgul, Eminescu în şi din cea mai nouă ediţie, Cărţi aşteptate. Conferenţiază la radio, Se¬nat, Liga Culturală, Vălenii de Munte, Braşov. Dintre cele 45 cărţi apărute în acest an cităm: Discursuri parlamentare, vol. I, Etudes Byzantines, 2 vol., Ce înseamnă astăzi concepţia istorică, Istoria Bucureştilor, Istoria comerţului cu Orien¬tul, Istoria românilor, vol X, Istoria Universală văzută prin literatură, Memorii, vol. VI- VII, Necesitatea cunoştinţelor istorice, Oameni care au fost, vol. IV, Toate poeziile..., vol. I, România cum era până la 1918, Stări sufleteşti şi războaie, Textes post-Byzantines... ş.a.

1940. Ultimul an de viaţă al marelui savant. Ţine mai multe conferinţe la radio. Îşi continuă activitatea politică. „Neamul românesc", aşa cum făcuse începând cu mai mulţi ani în urmă, îşi deschide larg paginile luptei antifasciste şi antilegionare. Mai ţine conferinţe la Academie, la Fundaţiile Regale, Universitate, Şcoala de misionare, Vălenii de Munte. Dintre comunicările făcute la Academie cităm: Două pagini din isto¬ria fanarioţilor, Încercări austriace de anexiune a ţărilor noastre, O carte de gândire conservatoare, Unirea Principatelor la 1855-1859 şi Relaţii toponimice pentru istoria neştiută a românilor. I. Teleormanul. Între cele 45 cărţi apărute se numără: Arta românească în Banatul muntos, Concepţia românească a Ortodoxiei, Discursuri parlamentare, vol. II, Etudes byzantines, vol. II, Histoire des Roumains, vol. V-VI, Histoire des Roumains de Transylvanie, vol. I-II, Individualism şi solidarism în scrierea istoriei, Îndreptări noi în concepţia epocei contemporane, 2 vol., Originea şi dezvoltarea istoriei universale, România cum era până la 1918, Sfaturi pe întunerec, vol. II etc.

În noaptea de 27/28 noiembrie 1940 cel mai mare istoric al românilor cade victimă bandelor legionare, fiind ucis în mod sadic în pădurea Strejnicu din jud. Prahova. Pretutindeni opinia publică din ţară şi străinătate a manifestat cea mai profundă indignare faţă de acest act mârşav.

Notă: Tabelul cronologic este prezentat în volumul „Nicolae Iorga, așa cum l-au cunoscut. Amintiri inedite adunate și prezentate de Pr. Dr. Al. Stănciulescu-Bârda, Editura Cuget Românesc, 2012, 264p.

footer