Revista Art-emis
„Nicolae Iorga, așa cum l-au cunoscut” (3) PDF Imprimare Email
Pr. Dr. Al.Stănciulescu Bârda   
Duminică, 22 Octombrie 2017 17:09

N.iorga-Stănciulescu Bârda - 3Acad. Nicolae iorga - Tabel cronologic

1914. Ține conferinţe la Ploieşti, Brăila, Huşi, Câmpina, Vălenii de Munte, Bucureşti. La Academie ţine următoarele comunicări: Fundaţiile domnilor români din Epir, Un act românesc privitor la începătorul culturii bulgare Dr. Veron - fiul lui Milenco Stoicovici în Oltenia, Veneţia în Marea Neagră, Pilda bunilor domni din trecut faţă de şcoală, Scrisori inedite ale lui Tudor Vladimirescu din anii 1814-1815, Neamul Agarici, răzeşi fălticeni şi vasluieni, Imperialismul austriac şi cel rus în dezvoltarea paralelă şi Privilegiile şangăilor de la Tîrgu-Ocna. Desfăşoară şi o activitate în publicistica vremii, română şi străină. Dintre volume amintim: Cinci conferinţe despre Veneţia, Del Chiaro fiorentino, Storia della moderne revoluzioni della Valachia, Chestia Mării Mediterane, Viaţa şi domnia lui Constantin Vodă Brâncoveanu, prin legăturile noastre cu sîrbii, O viaţă lite-rară.

1915. Scoate „Revista istorică". E vizitat de Seton Waston. Suplineşte şi catedra lui A. D. Xenopol la Iaşi. Prin Liga Culturală luptă pentru realizarea unităţii naţionale. Ulti-mele cursuri ale Universităţii din Văleni, care-şi va întrerupe activitatea până în 1920. Nicolae Iorga este operat de sinuzită. A ţinut comunicări şi conferinţe în Parlament, Teatrul Naţional, Ateneu, Curtea de Argeş, Craiova, Galaţi etc. La Academie ţine următoarele comunicări: Câteva ştiri despre comerţul nostru în veacurile XVII şi XVIII, Dreptul la viată al statelor mici, Câteva lămuriri nouă cu privire la istoria românilor, Faze sufleteşti şi cărţi reprezentative la români cu specială privire la legăturile „Alexandriei" cu Mihai Viteazul, Câteva ştiri nouă cu privire la legăturile noastre cu biserica constantinopolitană în a doua jumătate a secolului al XVII, În legătură cu Biblia de la 1688 şi Biblia de la 1667 a lui Nicolae Milescu, Carpaţii dintre români şi unguri, Sârbii, bulgarii şi românii în Peninsula Balcanică şi Amănunte din istoria noastră în veacul al XIX-lea. În afară de colaborările la diverse publicaţii, îi apar 37 volume, dintre care, mai importante, amintim: Albania şi România, Documente greceşti privitoare la istoria românilor, vol. I, Die Entwicklung des rumanischen Staatswesens, Histoire des Roumains de Transylvanie et de Hongrie, vol. I, Istoria comerţului românesc, vol. I, Istoria războiului balcanic, Notes et extraits, vol. V, Oltenia şi Serbia, Spiritul public şi literatura în epoca Unirii, Venezia ed i paesi romeni del Danubio fino al 1600.

1916. Şirul conferinţelor se continuă: Galaţi, Iaşi, Ateneul Român, Parlament. Frontul înaintează. Familia i se refugiază la Iaşi, iar fratele este mobilizat pe front. Iorga se retrage pentru scurtă vreme la Bucureşti, lucrând intens la Biblioteca Academiei. Când capitala este ameninţată cu ocupaţia, travestit în preot şi ajutat de prietenul său Murgoci, se refugiază la Iaşi. Fiind îndemnat să părăsească ţara, răspunde: „Să ne mănânce câinii pământului acestuia mai curând decât să găsim fericirea, liniştea şi binele din graţia străinului duşman". Îşi încetaseră apariţia „Neamul românesc literar" şi „Neamul Românesc pentru popor". La Iaşi conducea „Neamul Românesc", „Revista istorică" şi „Bulletin de l'lnstitut des Études Sud-Est europeènne". Înainte de a se evacua capitala susţinuse la Aca¬demie următoarele comunicări: Iordache Olimpiotul, vânzătorul lui Tudor Vladimirescu, Două contribuţii la Istoria bisericească a românilor, Ceva mai mult despre viaţa noas¬tră literară în secolul XVIII, Originea şi sensul direcţiilor politice în trecutul ţărilor noastre, Alte note despre cultura şi viaţa socială românească sub vechiul regim, Un reprezentant al elenismului în Moldova sub vechiul regim: Constantin Evnovie şi Din relaţiile franco-române. Dintre lucrările în volume amintim: Acte româneşti din Ardeal, Cărţi reprezentative în istoria omenirii, vol. I, Drumuri şi oraşe, Histoire des Roumains de Trasylvanie, ed. II-a (2 vol), O luptă literară, vol. II, Notes et extraits..., vol. VI, Oameni care au fost, Observaţii ale unui nespecialist asupra istoriei antice, Războiul actual şi urmările lui în viaţa morală a omenirii, Din relaţiile franco-române.

1917. Continuă cursurile la Universitatea din Iaşi. „Neamul românesc", tipărit într-un tiraj de 25000 exemplare, era una dintre publicaţiile cele mai căutate în armată şi de po-pulaţia civilă pentru articolele publicate de Nicolae Iorga, I. Agârbiceanu, Al. Vlahuţă, I. Simionescu ş.a. pline de simţire românească şi spirit patriotic. Predă cursuri şi la Şcoala de Război. Are un rol important în viaţa politică a ţării. În afară de articole, menţionăm lucrările Developement de la question rurale en Roumanie, Documente greceşti privitoare la Isto¬ria românilor, vol. II, Droits nationaux et politiques des Roumains dans la Dobrogea, Histoire des relations Anglo-Roumains, Histoire des relations entre la France et les Roumains, Histoire des relations Russo-Roumaines, Histoire des Roumains de Bucovine, Două răspunsuri ale unui istoric, Relations des Roumains des Allias, Sufletul românesc, Ţara mea (2 vol.).

1918. Frământări politice datorită armistiţiului ce se încheiase cu Germania. Cu prilejul ultimatumului făcut României de către nemţi, Iorga scrie regelui: „în tradiţiile ţării nu stă acceptarea unor condiţii ruşinoase. Strămoşii noştri ar fi preferat moartea acestei umilinţe". Moldova este ameninţată cu cotropirea. În momentele de panică ale populaţiei, de foamete şi groază, datorate nu numai ameninţărilor germane ci şi secetei şi molimelor de tot felul, Nicolae Iorga umbla din localitate în localitate, din spital în spital şi din regiment în regiment mângâind, plângând şi încurajând. Suferă pierderea lui George Coşbuc şi bunului său prieten B. St. Delavrancea. Succesele armatelor anglo-franceze îi întăresc speranţa izbânzii. Este mereu vizitat de oficialităţi române şi străine, de români transilvăneni. Emoţionantă trăire cu prilejul unirii Basarabiei şi Transilvaniei cu România, idealul de veacuri al tuturor românilor, cel mai nobil ideal al vieţii marelui savant. În acest an atât de frământat îi mai apar totuşi vreo 14 volume, din care menţionăm: Continuitatea spiritului românesc în Basarabia, Cugetare şi faptă germană, Dobrodsha / sporgsmaalet, Histoire des relations entre la France et les Roumains, Originea şi dezvoltarea statului austriac, Pages roumaines. Politica lui Mihai Viteazul, La politique de Michel le Brave etc.

1919. Se întoarce din Moldova şi-şi reia multipla acti¬vitate în ciuda tuturor lipsurilor fireşti pe care i le oferea o lume abia scăpată de sub ocupaţie. Este vizitat de personalităţi ale vieţii politice şi culturale româneşti, iar dintre străini menţio¬năm: cardinalul de Westminster, generalul H. M. Berthelot, generalul Pathe, Linde, Bicholas, Roosevelt, Herbert Ward, Taylor, Madhe, Roger de Elers, Saint-Aulaire, Meunier, Kerguezac, Van Norman, R. Poincare, Ch. Diehl, J. Bedier, G. Fougres, E. de Martonne etc. Este numit membru onorar al Asociaţiei generale a presei române, preşedinte al Comisiei Monumentelor Istorice, preşedinte al Adunării Naţionale a României Unite, devine în acelaşi timp „doctor honoris causa" al Universităţii din Strasbourg. Ferventă viaţă politică, bucurându-se de un enorm succes. Conferenţiază la diferite şcoli, precum şi în oraşele bucovinene (conferinţele sunt publi¬cate în vol. Conferinţe bucovinene).

Conferențiază, de asemenea, în Galaţi, Brăila etc. Este anunţat că Institutul Franţei l-a ales membru, iar Collège de France şi-l numeşte profesor onorar, solicitându-i conferinţe. În afară de nenumărate articole răspândite în presa vremii, publică şi 30 de volume, dintre care amintim: Brève histoire de l'Albanie et du peuple albanains, Chestia oceanelor, Conferinţe bucovinene, Droits des Roumains sur leur territoire naţional unitar, Histoire des Roumains de la Peninsule des Balcans, Introducerea ştiinţelor în învăţământul românesc, Istoria armatei româneşti, vol. II, Istoria lui Mihai Viteazul, Istoria lumii în vremurile mai nouă, Istoria poporului francez, Istoria Românilor din Peninsula Balcanică, Istoria ro¬mânilor pentru poporul român, Istoria Universală, Medici şi medicină în trecutul românesc, Relaţii româno-ceho-slo¬vace, Le rôle des Roumains dans la latinite, Scurtă istorie a Slavilor răsăriteni: Rusia şi Polonia. Spicuim, de asemenea, câteva conferinţe: Cuvinte de salutare pentru membrii ar¬deleni, bucovineni, basarabeni, Locul românilor în dezvol¬tarea vieţii sufleteşti a popoarelor romanice s.a.

1920. Vizitează Transilvania dar mai cu seamă oraşele Bistriţa, Braşov, Sibiu, Cluj, Blaj, Alba Iulia. Activitatea politică intensă îl împiedică de a da curs iniţiativei de a conferenţia la College de France. Conferenţiază însă în ţară în localităţi ca Braşov, Blaj, Cluj, Râmnicu Vâlcea, Craiova, Tr. Severin, Galați, Brăila, Sibiu, Săliște, Târgovişte, Reni, Cahul, Oancea, Rogojeni, Oarba, Bujor, Oradea etc. La Academie ţine, de asemenea, mai multe conferinţe, printre care Note despre Unirea românească, răspuns la discursul de recepţie al lui Ion Lupaş etc. Este tot mai mult solicitat pentru a colabora la o se¬rie de periodice din străinătate ca „Art and Archaeology" s. a. Tot în acest an i-au mai apărut în volum 26 de titluri de lucrări, printre care cităm: Constantin Brâncoveanu, Cantemir Bătrânul, Dezvoltarea aşezămintelor culturale şi politice ale Europei, vol. I, Dezvoltarea aşezămintelor culturale şi poli¬tice externe ale poporului românesc, Un domn pribeag, Drumuri vechi, Histoire des Roumains et de leur civilisation, Ideea Daciei româneşti, Istoria Evului Mediu, Istoria literaturilor romanice, 3 vol., Istoria românilor pentru poporul românesc, Istoria românilor prin călători, vol. I, Învierea lui Ştefan cel Mare, My Country, Mihai Viteazul, Din relaţiile franco-române, I Rumeni nella latinita. Întreţine numeroase legături cu personalităţi din ţară şi străină-tate.

1921. O nouă etapă în activitatea savantului Nicolae Iorga. Face cunoscut străinătăţii, nu numai prin scris, ci şi prin viu grai cultura şi rolul poporului român în contextul culturii universale. Prima escală o face la Paris. Depune drapelul românesc la Palatul Invalizilor, ţine conferinţa Les latins d'Orient la Collège de France, predă câteva cursuri la Hautes Études, l'École des Hautes Études Sociales, Comité naţional d'etudes sociales et politiques, Institut de France, Universitatea din Strasbourg, Sorbona, apoi la Torino, Milano, Roma. În Franţa revine în toamna aceluiaşi an pentru a vorbi la amfiteatrul „Richelieu", legaţia României, Fontenay, Amiens, Sorbona, apoi la Geneva, Roma, Veneţia. Franţa o vizitează aproape în întregime, iar impresiile le va publica în volumul În Franţa. Drumuri ale unui istoric. Tot la Paris cumpără un te¬ren, unde înfiinţează Şcoala Română. Are întâlniri cu personalităţi de renume ale culturii: L. Havet, La Boyer, Ch. Langlois, Ch. Bemont, J. Dubois, Alfred Croiset, Roland Bonaparte. J. Barthelemey, Barzilai, Ed. Heriot, Frank Gold, Skazynzsky, Gorka, Madge, De Maratonne, Leeper, S. Chapman, Wright, Fromont, Craigie, G. Glotz, Enhart, F. Lot, P. Apel1, Mario Roques, Jameson, S. Reinach, J. Boucart s.a. În ţară îşi ţine cursurile la Universitate şi la diverse şcoli şi instituţii de cul¬tură.

Conferenţiază, de asemenea, în oraşele Tg. Jiu, Văleni, Breaza, Bucureşti etc. Dintre comunicările făcute la Academie cităm: Cele mai vechi cronici româneşti şi trecutul românilor, Istoria ţării prin cei mici, Nichifor Theotokis şi Moldova, Însemnările unui pribeag, Activitatea politică şi culturală a lui Ioan C. Brătianu, Comemorarea lui Dante Alighieri, Comemorarea lui Tudor Vladimirescu, Alte ştiri despre literatura românească în sec. al XVIII, Câteva note de istorie românească, Constantin Vodă Ipsilanti şi revoluţia sârbească etc. Dintre conferinţele ţinute în străinătate cu prilejul călătoriilor făcute în acest an cităm: Les latins d'Orient, Introduction à la connaissance de la Roumanie et des Roumains, L'esprit public en Roumanie, Biserica românească din Argeş şi influenţa franceză la noi în veacul al XIV-lea, Les caractères originaux et le developpement historique de l'art et du costume roumains, Voyage en Roumanie, Rasele şi statele europene în Europa Orientală, Izvoarele istoriei românilor etc. Pe lângă acesta activitate, pe lângă numeroasele articole şi studii publicate în periodice, pe lângă cuvântările şi interpolările de la Cameră şi Parlament, Nicolae Iorga a publicat şi un număr impresionant de volume (35), precum Dezvoltarea aşezămintelor politice, vol. II, Istoria românilor în chipuri şi icoane, Istoria românilor prin călători, vol. II, Izvoarele contemporane ale mişcării lui Tudor Vladimirescu, Mihail Kogălniceanu, Kurze Geschichte des Romanischen Volches, Din opera poetică, Pagini de critică din tinereţe, Papi şi împăraţi, Războiul nostru în note zilnice, vol. I, Roumains et Grecs etc.

1922. Conferinţe la Craiova, Bucureşti, Iaşi, Dorohoi, Botoşani, Paşcani, Fălticeni, Câmpina, Breaza, Comarnic, Sinaia, Galaţi, Băileşti, Poiana, Segarcea, Brăila, Timişoara, Braşov, Sibiu, Făgăraş, Orăştie, Sălişte, Caransebeş, Lugoj, Oradea, Satu-Mare, Cluj, Dej, Bistriţa, Tg. Mureş, Sighişoara, Văleni, Bârlad, Râmnicu Sărat, Giurgiu etc. La Academie ţine o serie de comunicări: Molière şi românii, Paul Bataillard, Centenarul naşterii lui Ernest Renan ş.a. Conferenţiază, de asemenea, la Şcoala Română din Paris, unde este asistat de P. Appell, Ferd, Brunot, Ch. Diehl, Em. de Martonne, G. Glotz, Ch. Bemont, Loria, Brunel, Maria Ventura etc. Conferenţiază şi la Veneţia. Intensă activitate politică; dispute cu partide şi politicieni de opoziţie, calomnieri. Este deputat de Dorohoi, Galaţi, Craiova şi Bucureşti. Conduce „Ramuri" şi Liga Culturală, care, la propunerea lui O. Goga, se uneşte cu „Astra". Îi apar cca. 29 volume, precum: Dezvoltarea aşezămintelor politice, vol. III, Formes Byzantines et realites balcaniques, Histoire de l'art roumaine ancienne, Histoire des Roumains et leur civilisation, Introducere în studiul asupra României, Istoria poporului românesc, vol. I, Istoria presei româneşti, Istoria românilor prin călători, vol. III, Războiul nostru în note zilnice, vol. II, Relations entre Serbes et Roumains, Românii şi slavii etc.

1923. Viaţa politică a României este adânc frământată. Nicolae Iorga pleacă la Paris, unde ţine conferinţe la Sorbona, Şcoala de limbi orientale, Veneţia. În aceeaşi primăvară participă la Congresul internaţional de istorie de la Bruxelles. Conferenţiază din nou la Sorbona, Curtea de Casaţie din Paris, „France - Orient", Universitatea din Praga. Universitatea din Lyon îi conferă titlul de „doctor honoris causa". Datorită intri-gilor politice este mereu bruiat în manifestările sale din tară, fiind determinat să-şi dea chiar demisia din învăţământ. Conferenţiază în oraşele Timişoara, Târgovişte, Roman, Văleni, Craiova, Baia de Aramă, Vânju Mare, Râmnicu Sărat, Braşov etc. În cursul anului are întrevederi cu personalităţi de renume ca: H. T. Berthelot, H. Focillon, Cavalier, G. Guiart, Ed. Heriot, Pietro Orsi, G. Gauvin, Ch. Maurras, Apostol Alexandris, regele Alexandru al Serbiei, Erling Stensgard ş.a. Dintre conferinţele ţinute în străinătate menţionăm: Rélations entre l'Orient et l'Occident dans Moyen-Âge, La penetration des idèes de l'Occident dans le sud-est de l'Europe, România faţă de tulburările balcanice, Portul popular şi arta românească, La „Romania" Danubienne et les barbares au VI-e siècle, Les origines de l'art populaire roumaine, Influènces etrangères sur la nation roumaine, La situation de la Roumanie, La vie universitaire roumaine, Les Hussits et le hussitisme chez les Roumanie, Le hussitism dans le mouvement populaire du Moyen-âge, Le commerce et l'art tcheque dans les Pays roumains au XV-e siècle. Dintre comunicările făcute la Academia Română menţionăm: Un colaborator francez al Unirii Principatelor: Paul Bataillard, Ernest Renan, Comemorarea lui Jules Michelet. Este solicitat de o serie de publicaţii străine: Enciclopedia britanică, „La Revue de Geneve" ş.a. Îi apar şi 26 de lucrări în volume, dintre care menţionăm: L'Art populaire en Roumanie, Corespondance diplomatique roumaine sous le roi Charles I-er, Din faptele străbunilor, Drepturi naţionale şi politice în Dobrogea, Istoria artei medievale, Neamul românesc din Ardeal, Războiul nostru în note zilnice, vol. III, Le Royaume dace et la civilisation romaine etc.

1924. Până la 5 martie Nicolae Iorga se află în Franţa şi Elveţia. Conferenţiază la Sorbona, Asociaţia franceză pentru Societatea Naţiunilor, Naţiunile Unite. Are întrevederi cu pre¬şedintele Franţei, Alexandre Millerand, cu Roger, Boyer, Fr. James, Al. Coville, Diurici, Th. Decasse, Fougeres, G. Leygues, Raul Peret ş.a. În Geneva conferenţiază la Universitate. În perioada 10 - 20 iunie face o călătorie în Polonia, unde are întrevederi cu Preşedintele ţării, vizitează Varşovia, Wilno, Poznan, Cracovia şi Liov. Ţine mai multe conferinţe. La iniţiativa lui se ţine în Bucureşti, începând din 10 aprilie primul congres internaţional de bizantinologie, care reuneşte savanţi de talia lui H. Gregoire, Graindor, Zeiller, Sir W. Ramsay, Peterson, N. P. Kondakov, P. Collinet, Pean, Ch. Diehl, Vulici, Kugeas, Guarnieri, L. Brehier, Puigy Cadafalch, Gay, Murko, Grunwald ş.a. Nicolae Iorga ţine conferinţe la Universitate, la Şcoala Superioară de Război, Camera Deputaţilor, Academie, Parlament, Ateneu, diferite instituţii culturale şi oraşe din ţară şi străinătate. Vizitează de asemenea Moldova şi Transilvania. Dintre conferinţele ţinute în străinătate menţio¬năm: La problème de l'abandon de la Dacie par l'empereur Aurelien, Concepţia românească a păcii, La penetration des idees de l'Occident dans le Sud-Est de l'Europe aux XVII-e et XVIII-e siècle, Le romantisme dans le Sud-Est de l'Europe, Aşezămintele din sud-estul Europei, Imperialis¬mul în Orient, Regalitatea în sud-estul european, Arta po¬pulară românească, Choses d'Orient et de Roumanie (conferinţele ţinute în Polonia). La Congresul Internaţional de Bi-zantinologie ţine comunicările: Le grec dans les pays roumains, Documents de grec vulgaire şi Les Origines de l'iconoclasme. La Academie ţine mai multe comunicări: Co-memorarea lui Jules Michelet, Un cioban dascăl din epoca de tranziţie a culturii noastre, Domniţa Anca şi patronagiul ei literar, O prigonire politică sub fanarioţi, Cea dintâi istorie universală tipărită în Transilvania, Moşiile familiei Beldy din Ţara Românească etc. Conduce mai multe publicaţii ştiinţifice din ţară, cât şi periodice de popularizare. În acest an îi apar 21 de lucrări în volume, dintre care menţionăm: Breve histoire des Croisades, Cărţi reprezentative din viaţa omenirii, vol. I, Le Danube d'Empire, Trei drame, Istoria românilor, manual, Note Polone, Polska a Rumaunja, La Roumania Danubienne et les barbares, La Roumanie pittoresque.

1925. Prin Italia merge în Franţa pentru a-şi susţine cursurile la Sorbona. Conferenţiază la Academia Franceză, la Naţiunile Unite, la Societatea Naţiunilor, la Bruxelles, la Universitatea Regală din acelaşi oraş, la Geneva, la Milano, la Veneţia. I se conferă titlul de „doctor honoris causa" al Universităţii din Strasbourg. Activitate politică intensă. Întrevederi cu per¬sonalităţi ale vieţii europene ca: H. Berthelot, G. Doumergue, P. Collinet, Boyer, M. Unamuno, Puig, Henri Berr, Coije, Appell, Aulard, Cuq, C. Huysmans, regele Belgiei, cardinalul Mersier, Charlety, Pittard, A. Chamberlain, Ed. Beneş, E. Venezelos, I. Duici, Martin, H. Focillon, Benedite, J. Carco-pino, I. Duguit etc. În ţară intensă activitate politică şi culturală, conferinţe la Sighişoara, Blaj, Timişoara, Craiova, Sinaia, Odorhei, Tg. Neamţ, Braşov, Piatra Neamţ, Bacău, Focşani, Vălenii de Munte, Galaţi, Râmnicu Sărat, Bârlad, Vaslui, Oradea. Dintre comunicările făcute în străinătate amintim: Les ecrivains realistes en Roumanie, comme temoins du changement de milieu XIX-e siecle, Le commerce de l'Europe du Sud-Est en l'epoque moderne, Les origines et l'etat actuel des nationalites dans la Grande Roumanie, Les grandes figures de l'Histoire Roumanie, Sensul social al cruciadelor, Rase şi politică în sud-estul european, Definiţia literaturii bizantine, Sensul literaturii bizantine, Perioadele literaturii bizantine, I Genovezi nel Mar Nero, Comuna italiană şi comunitatea rurală balcanică. Dintre comunicările făcute la Academia Română cităm: Trei călători în ţările româneşti: Carony, Rey, Kunisch, Originea „Luceafărului" lui Eminescu, Lucrări noi despre Chilia şi Cetatea Albă, Un prinţ portughez cruciat în Ţara Românească a sec. XV, O istorie a lui Mihai Viteazul de el însuşi etc. Tot anul acesta îi apar în volume 44 de lucrări, precum: Chants populaires roumains, Documente de pe valea Teleajenului, Histoire des Etats Balcaniques, History of Roumania, Istoria comerţului românesc, 2 vol., Istoria literaturii româneşti, vol. I, Istoria literaturilor romanice, Istoria poporului românesc, vol. II, O istorie a lui Mihai Viteazul, Istoria românilor pen¬tru poporul românesc, La litterature populaire, Une nouvelle histoire..., Oraşele oltene şi mai ales Craiova, Les plus ancièns etats slavo-roumains, Scrisori de boieri, Viaţa lui Constantin Vodă Cantemir. Este solicitat de numeroase publicaţii ştiinţifice.

1926. Începe anul cu conferinţe la Sorbona, Academia de inscripţii, Societatea „Amis de la Roumanie", Societatea Naţiunilor, Institutul „Carnegie", Societatea „Amicii Universi¬tăţii" etc. Prin Hamburg merge în Copenhaga. Întrevederi politice mai ales. Din Danemarca merge în Suedia. Pretutindeni primiri elogioase. Din Suedia, prin Hamburg, Köln ajunge la Paris apoi la Geneva, unde Universitatea îi conferă titlul de „doctor honoris causa". Vizitează Viena, Florenţa, Ravena, Veneţia, după care se reîntoarce în ţară. Dintre personalităţile cu care are contacte directe menţionăm: Louis Martin, P. Lapie, Ch. Diehl, Theodore Renach, Ch. Bemont, Abel Lefranc, Merriman, Ch. Rist, P. Collinet, Saint-Aulard, Chaptal, Godet, Spalaicovici, F. Brunot, Holeaux, Desjardins, O. Halecki, Ei¬senman, Moltke, Sandfeld, Stensgard, Nitsson, Psilander, Nat¬han Sonderblone, Westrin, Pittars, Chapuisat, E. Drummod ş.a.

A ţinut de asemenea mai multe conferinţe cu acest prilej, dintre care menţionăm: Les voyageurs françaises dans l'Orient europèen, La societe roumaine du - XIX-e siècle dans le theâtre roumain, Les origines et l'etat des nationalites dans la Grande Roumanie, Curente occidentale în arta sud-es¬tului european, Charles XII-e à Bender, L 'art prehistorique du Sud-Est de l'Europe et la Suede, Romaniile în sud-estul european, Patriarhul Fotie, Romanitatea în Balcani etc. În ţară activitate politică intensă. Este ales deputat de Sibiu şi Covurlui. Vizitează şi conferenţiază în mai multe localităţi ca: Blaj, Cetatea de Baltă, Vălenii de Munte, Râmnicu Sărat, Galaţi, Focşani, Turnu-Măgurele, Simeria, Deva, Haţeg, Peşteana, Gura Sadului, Brad, Focşani, Craiova, Petroşani, Hunedoara, Orlea, Chişinău, Sinaia, Cernăuţi etc. Dintre comunicările fă¬cute la Academie cităm: O tipăritură românească la Uppsala, Ştiri nouă despre biblioteca Mavrocordaţilor, Cea mai veche ctitorie de nemeşi români din Ardeal (1408), Foaia de zestre a unei domnițe moldovene din 1787 şi exilul veneţian al familiei sale, Noi acte româneşti la Sibiu, Monumente istorice şi Informaţii germane despre România şi Basarabia pe la 1860-1870. În volume îi apar 25 de titluri precum: Les conflicts balcaniques, L'Église autocefale de Roumanie, Éssai de synthèse de l'histoire de l'humanite, vol. I, Începuturile învăţământului superior, Medaillions d'histoire litteraire byzantine, vol. I, Inscripţii şi zapise de meşteri români, Viaţa românească în Ardeal etc.

1927. Până la jumătatea lunii martie Nicolae Iorga se află în străinătate. Predă la Sorbona, Facultatea de teologie protestantă etc. Vizitează Paris, Madrid, Sevilla, Granada, Catalonia, Narbonne, Tarascon, Marsilia, Torino, Monaco, Monte Carlo, Vintimille, Roma, Rocca di Papa, Marino, Ostia, Neapole, Pompeiul etc. Are întrevederi cu numeroase personalităţi ca: prinţul Carol, Eugene Coqelle, contele Theiller de Poncheville, Ch. Bemont, Petit Dutaillis, Brunel, consulul Lanuza, Canaleias, E. Pais, Erico Ferri, Del Vecchio, ambasadorul Franţei Bernard, papa Pius al X-lea, Bottazi, Girardi, se¬natorul Conti etc. Dintre conferinţele ţinute cu aceste ocazii menţionăm: Les voyageurs orientaux en France, România economică, Adevărata schismă a Răsăritului de Apus, Ţara latină cea mai depărtată: România, Sinteza românească în latinitate, Aspecte pitoreşti din România, Italia de Sud şi România: raporturi şi influenţe, Italia şi România etc. Se reîntoarce în ţară pentru câteva zile pentru a pleca apoi la Bel¬grad, unde avea loc Congresul al II-lea internaţional de bizanti¬nologie.

Ţine comunicările: Y a-t-il eu un moyen-âge byzantin? şi Une source negligee de la prise de Constantinople. Are întrevederi cu Millet, A. Heisenberg, C. Tagliavini, J. Zeiller, L. Brehier, P. S. Salville, E. Gerland, M. Murko, M. Ibrovac, H. Pernot, Smets, Puig Moyse. P. Collinet, L. Reau, Kubitschek, V. M. Radovanovici ş.a. În ţară intensă activitate politică. Conferenţiază în oraşele Tg. Mureş, Gheor¬ghieni, Miercurea Ciuc, Braşov, Roşiori de Vede, Turnu Măgurele, Alexandria, Galaţi, Craiova, Tg. Jiu, Curtea de Argeş, Câmpina, Cluj, Zalău, Carei, Constanţa, Tr. Severin, Botoşani etc. Dintre comunicările făcute la Academia Româna cităm: Încă un portret al lui Mihai Viteazul, Ultimele scrisori din țară către Nicolae Bălcescu, Imperiul cumanilor şi domnia lui Basarabă, O gospodărie moldovenească la 1777, Brodnicii şi românii ş.a. Dintre cele 34 cărţi publicate în acest an cităm: Noi acte româneşti la Sibiu, Contribution catalanes a l'histoire byzantine, Essai de synthèse, vol. II, Guide historique de la Roumanie, vol. I, Istoria poporului românesc, vol III-IV, Istoria industriei la români, Războiul de Independenţă 1877-1878 ş.a.
- Va urma -

Notă: Tabelul cronologic este prezentat în volumul „Nicolae Iorga, așa cum l-au cunoscut. Amintiri inedite adunate și prezentate de Pr. Dr. Al. Stănciulescu-Bârda, Editura Cuget Românesc, 2012, 264p.

footer