Revista Art-emis
Destin de istoric tutelat de Zeița Clio PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. hab. Nicolae Enciu, Chişinău   
Duminică, 28 Mai 2017 18:59

Ion Șișcanu - Recuperarea adevarului istoricÎn primele zile ale lunii mai 2017, printr-o hotărâre a Biroului Consiliului Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică al Academiei de Științe a Moldovei, distinsul profesor universitar, doctor habilitat în științe istorice Ion Șișcanu a fost înregistrat oficial în concursul de alegere în înalta și responsabila calitate de membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei, acest eveniment semnificând recunoașterea contribuției deosebite a unei personalități notorii a vieții științifice din Republica Moldova care, prin opera istoriografică de excepție și activitatea metodico-didactică prodigioasă de-a lungul mai multor decenii, a contribuit substanțial la progresul științei istorice contemporane.

A doua jumătate a anilor '80 și începutul anilor '90 ai secolului al XX-lea au constituit un veritabil moment de cotitură/ uptură în evoluția istoriografiei din Republica Moldova. A fost ceea ce istoricii au calificat drept „revolta istoriografică din Moldova sovietică", când devenise evident că, „ceea ce noi numim istoriografie sovietică moldovenească, prin conținutul și ideile de bază pe care le propagă, constituie, cu unele excepții, o totalitate de cunoștințe despre trecutul țării și poporului nostru, compartimentate și expuse după canoane străine obiectului ca atare, iar uneori și ostile intereselor noastre naționale"[1]. Respectiv, istoricii care și-au asumat misiunea de a pleda pentru o istorie netrucată, au considerat că doar prin lichidarea monopolului asupra studierii istoriei, prin acceptarea pluralismului de concepții și opinii, prin renunțarea la dogmatism, știința istorică avea șansa recuperării prin eliberarea de sub presiunea politicului, fără a mai fi croită după calapoadele și ambițiile politice de conjunctură[2].

Un rol important în restabilirea funcțiilor sociale ale științei istorice, în procesul de creare a condițiilor necesare afirmării istoriografiei naționale, l-a jucat distinsul cercetător al istoriei contemporane a românilor, profesorul universitar Ion Șișcanu care, la ora actuală, este unul din istoricii de marcă din Republica Moldova, prin lucrările științifice de excepţie ale căruia şi activitatea metodico-didactică prodigioasă desfășurată de-a lungul mai multor decenii, a contribuit substanţial la progresul ştiinţei istorice contemporane.

Născut la 27 martie 1951 în comuna Măcărești, azi raionul Ungheni, istoricul Ion Șișcanu și-a făcut studiile medii în localitatea natală, iar studiile superioare le-a obținut la Universitatea de Stat din Chișinău. Este doctor în științe istorice din 1982 și doctor habilitat în istorie din 1996. De la absolvirea Universității de Stat din Chișinău, a desfășurat o amplă și rodnică activitate didactică la Universitatea Tehnică din Moldova și la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă" din Chișinău, unde a parcurs calea de la asistent universitar la cea de lector superior și conferențiar, pentru ca în 1999 să obțină gradul didactic de profesor universitar. A exercitat și continuă să exercite, cu un egal succes, importante funcții manageriale, inclusiv aceea de șef de Direcție în cadrul Ministerului Învățământului, de director adjunct al Institutului de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei (1991-1998), de șef al Departamentului cercetare-dezvoltare al Ministerului Educației și Științei al Republicii Moldova (1999), de Rector al Universității de Stat „B.P. Hasdeu" din Cahul (1999-2006) etc.

Deosebit de rodnică a fost și continuă să rămână activitatea științifică a istoricului Ion Șișcanu. Deja în anul proclamării independenței de stat a Republicii Moldova, Ion Șișcanu, în colaborare cu alți colegi de breaslă, a organizat Conferința Internațională de la Chișinău cu genericul „Pactul Molotov-Ribbentrop și consecințele lui pentru Basarabia", editând, cu acel prilej, în limbile română, engleză, franceză și rusă o colecție de documente inedite cu același titlu[3].

După 1991, în special, când a devenit posibil accesul la fondurile arhivistice anterior interzise cercetătorilor, Ion Șișcanu a publicat o serie de materiale și documente care au schimbat radical viziunea științei istorice asupra unor probleme-cheie de istorie contemporană, inclusiv a celei privind raporturile sovieto-române din anii 1939-1940. Este vorba de documentele investigate în arhivele fostei Armate Sovietice, publicarea cărora a făcut posibilă restabilirea adevărului istoric privind evenimentele derulate în vara anului 1940 între Nistru și Prut. În aceeași ordine de idei, conștientizând importanța izvoarelor în cercetarea istorică, prof. Ion Șișcanu a realizat identificarea, selectarea și editarea unor importante colecții de documente inedite privind problemele complexe ale istoriei contemporane a românilor, în special a românilor de la Est de Prut[4].

Investigațiile istoricului Ion Șișcanu asupra actului răpirii Basarabiei și Nordului Bucovinei de către URSS și a consecințelor lui imediate au condus la publicarea, în anul 1993, a unei prime monografii consacrate actului din 28 iunie - 3 iulie 1940[5]. Constituind o primă parte a unei lucrări mai vaste, ce presupunea cercetarea proceselor, fenomenelor și evenimentelor perioadei imediat următoare ocupației Basarabiei, în anul următor a fost editată o nouă monografie în care erau examinate aspectele colectivizării forțate și ale fenomenului deschiaburirii satelor din Basarabia – consecințe nefaste ale raptului acestui teritoriu românesc[6]. Una din precizările de principiu ale studiului era că „deschiaburirea în 1949 a fost efectuată nu în timpul și, cu atât mai mult, nu ca o consecință a colectivizării compacte, așa cum afirmau istoricii sovietici moldoveni. Dimpotrivă, mai întâi, la începutul lunii iulie, au fost arestate și deportate zecile de mii de familii țărănești, astfel fiind speriați restul țăranilor, și numai după aceea, în lunile iulie-august, numărul «doritorilor» de a intra în colhoz a crescut de peste două ori"[7]. Concluzia autorului constituia o probă elocventă a existenței unui plan sovietic de comunizare a Basarabiei postbelice.

Investigațiile în aceeași direcție ale istoricului Ion Șișcanu au fost fructificate în originala monografie, consacrată tratativelor româno-sovietice din cadrul Comisiei mixte sovieto-române de la Odesa și al celei de la Moscova din anul 1940[8]. Valoarea de excepție a rezultatelor autorului în domeniul cercetării istoriei contemporane a românilor i-a fost recunoscută de forul științific din Republica Moldova, prin conferirea gradului științific de doctor habilitat în istorie. O realizare științifică importantă a fost și editarea volumului colectiv „Istoria Basarabiei din cele mai vechi timpuri până în 1998"[9], coordonat de prof. univ. dr. Ioan Scurtu, la care și-au adus contribuția istorici de pe ambele maluri ale Prutului, inclusiv prof. univ., dr. hab. Ion Șișcanu. În aceeași perioadă, după o serie de studii și articole pe teme de actualitate, în anul 1999 Ion Șișcanu a editat monografia „Împotmoliți în tranziție"[10], în care a abordat probleme complexe și complicate ale evoluției Republicii Moldova după proclamarea independenței de stat.

În anul 2004, după îndelungate și dificile investigații de arhivă, istoricul Ion Șișcanu, împreună cu alți colegi, a publicat volumul „Politica de moldovenizare în RASS Moldovenească"[11], punând la dispoziția cercetătorilor și a marelui public documente istorice originale privind originile moldovenismului primitiv și românofob, precum și consecințele acestuia la etapa actuală. În altă ordine de idei, prof. Ion Șișcanu este și unul din cei mai de vază autori de manuale de istorie, editând în comun cu colegii de la Chișinău, precum și în colaborare cu istorici de la București, manuale privind „Istoria contemporană a Românilor"[12]. În fine, nu însă și în ultimul rând, revenind, după o perioadă de acumulări cantitative și calitative, la evenimentele derulate între Prut și Nistru în anul 1940, istoricul Ion Șișcanu a editat, în 2007, o amplă monografie „Basarabia în contextul relațiilor sovieto-române. 1940"[13], în care a analizat succesiv: locul Basarabiei în sfera de interese ale URSS în anii 1939-1940; pregătirile militare și diplomatice sovietice în vederea ocupării Basarabiei; procedeele utilizate de Guvernul sovietic în scopul anexării Basarabiei; negocierile sovieto-române în cadrul Comisiei mixte de la Odesa și efectul lor asupra relațiilor dintre cele două țări; tratativele sovieto-române în cadrul Comisiei mixte de la Moscova vizând problema frontierei dintre Uniunea Sovietică și România; consecințele imediate ale anexării Basarabiei de către Uniunea Sovietică.

De-a lungul unei cariere științifice și profesorale pe cât de îndelungate pe atât de prolifice, distinsul profesor universitar, doctor habilitat în științe istorice Ion Șișcanu a editat nu numai monografii, sinteze, manuale sau culegeri de documente cu o largă audiență la marele public și în mediul specialiștilor, contribuind efectiv la refacerea memoriei istorice a populației dintre Prut și Nistru, ci și a acumulat un impresionant număr de studii și articole pe cele mai diverse subiecte de istorie contemporană a românilor și universală. Chiar dacă, la timpul respectiv, au urmărit să servească autorului în calitate de ipoteze de lucru, de suport teoretic și documentar în procesul elaborării unor lucrări mai ample, respectivele studii și articole constituie contribuții extrem de valoroase la clarificarea unor aspecte nodale ale istoriei contemporane universale și a românilor, astfel încât, înmănuncheate într-un singur volum, îmbracă aspectul unei veritabile sinteze de istorie contemporană, cu o largă aplicabilitate în procesul științifico-didactic, dar și ca puncte de pornire și momente de reper spre redactarea unor noi studii monografice și sinteze originale de istorie[14].

Fiind grupate în două compartimente, primul din care se referă la varii aspecte ale istoriei contemporane a românilor, în timp ce al doilea tratează o seamă de probleme privind istoria universală contemporană, toate studiile pornesc de la preocuparea constantă și fidelă a autorului față de complicata problemă a reevaluării, regândirii și rescrierii istoriei naționale, constituind, așa cum pe bună dreptate afirmă prof. Ion Șișcanu, „o exigență mereu actuală". Și nu este vorba doar de rescrierea unei istorii excesiv de mistificate sau total falsificate în perioada sovietică. „Avem de-a face, - susține autorul volumului, - cu o emisie amplă de falsuri istoriografice, a căror menire este de a anexa trecutul la orice proiect lansat cu scopul îndepărtării Republicii Moldova de România, de Uniunea Europeană și de înglobarea ei în Uniunea Euroasiatică". Tocmai din aceste considerente și având în vedere că alterarea și falsificarea adevărului în abordarea trecutului istoric transcende perioada regimului totalitar comunist, astăzi, mai actual ca oricând, este necesar un efort permanent al istoricilor de reconstituire a trecutului nostru istoric în acord cu unicul criteriu valabil, cel al adevărului. Din acest punct de vedere, volumul prof. Ion Șișcanu reprezintă un veritabil model de urmat al pledoariei constante în favoarea cunoașterii și asimilării nealterate și integrale a trecutului, ca rezultat al unor investigații de amploare și al sintetizării celor mai recente cercetări istorice, aducând o seamă de noi contribuții și interpretări în legătură cu problemele nodale ale istoriei naționale și celei universale contemporane.

Întreaga activitate științifico-didactică a dr. hab., prof. univ. Ion Șișcanu constituie o mărturie elocventă a probității rezultatelor științifice obținute de către distinsul istoric și a recunoașterii publice a meritelor sale în această direcție. De altfel, cercetările prof. Ion Șișcanu în domeniul istoriei contemporane a românilor, a relațiilor româno-sovietice și a situației românilor de la Est de Prut sub regimul sovietic, au fost distinse cu Premiul Prezidiului Academiei de Științe a Moldovei (1993), cu Ordinul Național al României „Pentru Merit" în gradul de Comandor (2000), iar la finele anului 2010, prin decret prezidențial, în semn de profundă gratitudine pentru meritele deosebite în promovarea adevărului istoric și a valorilor naționale, pentru contribuție substanțială la dezvoltarea relațiilor dintre comunitățile academice și universitare și activitate metodico-didactică și științifică prodigioasă, i-a fost conferit „Ordinul de Onoare".

---------------------------------------------------
[1] Anatol Țăranu, Istoriografia națională - imperativ al timpului, în „Revista de Istorie a Moldovei" (Chișinău), an. III, nr. 1 (9), 1992, p. 7.
[2] Gheorghe E. Cojocaru, 1989 la Est de Prut, Editura Prut Internațional, Chișinău, 2001, p. 112-113.
[3] Pactul Molotov-Ribbentrop și consecințele lui pentru Basarabia. Culegere de documente / Selecție I. Șișcanu, V. Văratic, Editura Universitas, Chișinău, 1991. La peste două decenii de la acel eveniment editorial, Ion Șișcanu în comun cu cercetătorul Ion Negrei, au editat prețiosul volum Basarabia. Mărturii documentare (1812-2012). Selecție de documente și studii, Editura Muzeului de Istorie, Galați, 2012.
[4] Crestomație la istoria românilor (1917-1992). Alcătuitori: M. Cernenco, A. Petrencu, I. Șișcanu, Editura Universitas, Chișinău, 1993, 295p.
[5] Ion Șișcanu, Raptul Basarabiei 1940, Editura Ago-Dacia, Chișinău, 1993.
[6] Idem, Desțărănirea bolșevică în Basarabia, Editura Adrian, Chișinău, 1994.
[7] Ibidem, p. 101-102.
[8] Ion Șișcanu, Uniunea Sovietică - România. 1940 (Tratative în cadrul comisiilor mixte), Editura ARC, Chișinău, 1995.
[9] Istoria Basarabiei de la începuturi până în 1998. Ediția a II-a, revăzută și adăugită. Coordonator: Ioan Scurtu / Autori: Ioan Scurtu, Dumitru Almaș, Armand Goșu, Ion Pavelescu, Gheorghe I. Ioniță, Ion Șișcanu, Nicolae Enciu, Gheorghe E. Cojocaru, Editura Semne, București, 1998, 380p.; Istoria Basarabiei de la începuturi până în 2003. Ediția a III-a, revăzută și adăugită. Coordonator: Ioan Scurtu / Autori: Ioan Scurtu, Dumitru Almaș, Armand Goșu, Ion Pavelescu, Gheorghe I. Ioniță, Ion Șișcanu, Nicolae Enciu, Gheorghe E. Cojocaru, Editura Institutului Cultural Român, București, 2003, 608p.
[10] Ion Șișcanu, Împotmoliți în tranziție, Editura Civitas, Chișinău, 1999, 132p.
[11] Argentina Gribincea, Mihai Gribincea, Ion Șișcanu, Politica de moldovenizare în RASS Moldovenească. Culegere de documente și materiale, Editura Civitas, Chișinău, 2004, 332p.
[12] Demir Dragnev, Emil Dragnev, Vladimir Mischevca, Ion Varta, Ion Șișcanu, Istoria Românilor, Editura Civitas, Chișinău, 1999, 272p.; Ioan Scurtu, Ion Șișcanu, Marian Curculescu, Constantin Dincă, Aurel Constantin Soare, Istoria Românilor. Epoca contemporană. Ediția a 3-a, revăzută și adăugită, Editura Prut Internațional, Chișinău, 2007, 220p.
[13] Ion Șișcanu, Basarabia în contextul relațiilor sovieto-române. 1940, Editura Civitas, Chișinău, 2007, 336p.
[14] Ion Șișcanu, Adevărul istoric - o sarcină mereu actuală (Studii de istorie contemporană), Universitatea de Stat „B.P. Hasdeu", Cahul, 2014, 320p.

footer