Revista Art-emis
Traian Vuia, un pionier al avia?iei mondiale (1) PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. George G. Potra (+)   
Joi, 24 Martie 2016 19:01

Traian Vuia„Nu m? voi opri pân? nu voi izbândi!" (Traian Vuia)

Traian Vuia - date biografice

S-a n?scut în 1872 în satul Surducu Mic (parte a fostei comune Bujoru, ast?zi, Traian Vuia, jude?ul Timi?) din Cara?-Severin, având p?rin?i pe preotul Simion Popescu ?i Ana Vuia. A urmat cursurile primare la Bujor ?i F?get, apoi, între anii 1884-1892 urmeaz? liceul la Lugoj unde petrece mult timp în mijlocul familiei lui Coriolan (Caius) Brediceanu, care-l va sf?tui, ajuta ?i încuraja mai târziu în cariera sa. Vuia dovede?te de timpuriu o atrac?ie irezistibil? ?i o predilec?ie pentru fizic?, respective pentru mecanica aplicat?. La zece ani asist? la primele manifest?ri cu caracter aviatic, iar micul Vuia dezvolt? o pasiune pentru zmeie. El urm?re?te atent detaliile lor ?i încearc? s? construiasc? altele mai perfec?ionate. Ajuns la liceu, Vuia î?i însu?e?te no?iuni de fizic? ?i mecanic? ?i nu se mai mul?ume?te s? construiasc? zmeie, ci încearc? s? explice ce se petrece în jurul aparatului, for?ele care ac?ioneaz? la lansarea ?i men?inerea lui în aer, condi?iile de echilibru, etc. Voia s? în?eleag? zborul ?i, mai ales, voia s? mânuiasc? zmeie, s? le fac? a se mi?ca în v?zduh dup? propriul gând. Dup? absolvirea bacalaureatului în 1892, Vuia se înscrie la Politehnic?, unde timp de un an urmeaz? cursurile serale ale sec?iei de mecanic?. Pentru a-?i asigura existen?a, se înscrie la Facultatea de Drept ?i practic? în birouri de avocatur? din Banat. Astfel o bun? parte din studen?ia lui Vuia este deviat? de la adev?ratele lui aspira?ii ?i aptitudini. Tân?rul Traian Vuia reu?e?te îns? ?i în domeniul ?tiin?elor juridice, iar la 6 mai 1901, sus?ine Teza de Doctorat în ?tiin?e Juridice: „Militarism ?i industrialism, regimul de Status ?i contractus".

Dup? terminarea facult??ii Traian Vuia se întoarce la Lugoj, unde continu? s? studieze problema zborului ?i începe s?-?i construiasc? primul aparat de zbor, pe care-l nume?te „Aeroplan automobil". Din cauza lipsurilor financiare, nu reu?e?te s?-?i duc? la cap?t proiectul ?i în luna iulie a anului 1902 pleac? la Paris, aducând în bagajele sale proiectul unui original „aeroplan-automobil", conceput în perioada studen?iei, ?i macheta aferent?, realizat? pe parcursul ultimelor dou?sprezece luni. Spera c? va g?si pe cineva interesat s?-i finan?eze proiectul. S-a lovit îns? de scepticismul asupra ideii c? o ma?in? zbur?toare cu o densitate mai mare decât cea a aerului ar putea zbura. Vuia se adreseaz? cunoscutului teoretician Victor Tatin, care se arat? ini?ial interesat de proiect, dar, pe parcurs abandoneaz? din lipsa unui motor adecvat. În iarna 1902-1903, Vuia începe construc?ia aparatului, perfec?ionând pân? la cele mai mici detalii planurile originale la care lucrase cu un an înainte la Lugoj. Se love?te din nou de probleme de natur? financiar?, dar reu?e?te s? le dep??easc?, ajutat ?i de mentorul s?u, Coriolan Brediceanu. La 16 februarie 1903, Vuia trimite proiectul s?u Academiei de ?tiin?e de la Paris, prezentând posibilitatea realiz?rii zborului cu un aparat de zbor mai greu decât aerul, inclusiv ?i procedura de decolare. Academia îi respinge proiectul cu motiva?ia c? ar fi prea utopic, cu men?iunea c?: „Problema zborului cu un aparat care cânt?re?te mai mult decât aerul nu poate fi rezolvat? ?i nu este decât un vis". În ciuda acestor obstacole, Vuia se înscrie pentru un brevet, acordat pe 17 august 1903 ?i publicat pe 16 octombrie în acela?i an. Inven?ia brevetat? poart? denumirea „Aeroplan automobil". În toamna lui 1904 începe construc?ia unui motor, tot inven?ie personal? pe care îl breveteaz? în acela?i an, în Marea Britanie. Întreaga parte mecanic? a aparatului de zbor este finalizat? în februarie 1905, iar în decembrie, dup? ce i se monteaz? motorul, ?i este numit „Vuia I", supranumit „Liliacul", din cauza formei sale. Ma?ina avea o greutate total? de 250 kg, o suprafa?? de sus?inere de 14 mp ?i un motor de 20 CP. Primele experimente au început în anul 1905 în postura de automobil, cu aripile demontate, pentru a c?p?ta experien?? în manevrarea lui.

La 18 martie 1906, pe câmpul de la Montesson, lâng? Paris, aparatul „Vuia I" s-a desprins de la sol cu propriile mijloace de bord ?i a zburat pentru prima dat?. Dup? o accelera?ie pe o distan?? de 50 de metri, aparatul s-a ridicat la o în?l?ime de aproape un metru, pe o distan?? de 12 m, dup? care paletele elicei s-au oprit, iar avionul a aterizat. Presa scris? din Fran?a, Statele Unite ale Americii ?i Marea Britanie a scris cu majuscule despre primul om care a zburat cu un aparat mai greu decât aerul, echipat cu sisteme proprii de decolare, propulsie ?i aterizare. De atunci a fost scoas? în eviden?? ?i propagat? ideea c? Vuia a reu?it cu aparatul s?u s? decoleze de pe o suprafa?? plat?, folosind numai mijloace proprii, „la bord", f?r? „ajutor extern" (pant?, cale ferat?, catapult?, etc.). În continuare va mai breveta ?i construi o serie de inven?ii: un generator de abur, în 1925, sau dou? elicoptere între 1918 ?i 1922. Se stinge din via?? la Bucure?ti, la 3 septembrie 1950 ?i este înmormântat la Cimitirul Bellu[1].

Prin amabilitatea distinsei doamne Ana Potra - c?reia îi aducem mul?umiri -, so?ia regretatului mare istoric, Profesorul univ. dr. George Potra am primit 12 scrisori inedite care fac parte din coresponden?a lui Traian Vuia cu mentorul s?u, Caius Brediceanu ?i pe care le supunem aten?iei cititorilor.

„Contribu?iile române?ti la istoria avia?iei mondiale - ?i este suficient s? men?ion?m pe acelea ale lui Traian Vuia, Aurel Vlaicu, Henri Coand?, Elie Carafoli - nu s-au bucurat totdeauna ?i peste tot de recunoa?terea ?i pre?uirea pe care le merit?. La 18 martie 1906, la Montesson (Fran?a), pentru prima dat? un aparat mai greu decât aerul s-a desprins de la sol prin mijloace mecanice. În acea zi, Traian Vuia a scris o pagin? memorabil? de istorie. În afara unor c?l?torii în ?ar? sau în str?in?tate, cu diverse companii aeriene, nu am avut nicio contingen?? cu avia?ia. Aceasta nu m? las? insensibil, ca istoriograf, fa?? de personalitatea de medalie a lui Traian Vuia, care a fost nu doar un remarcabil om de ?tiin??, ci ?i un om politic important, un sus?in?tor al cauzelor neamului nostru, atât dup? primul, cât ?i dup? cel de-Al Doilea R?zboi Mondial. Pentru a evoca prezen?a sa politic?, m? rezum la a aminti c?, la 30 aprilie 1918, Traian Vuia a devenit pre?edinte al Comitetului Na?ional al Românilor din Transilvania ?i apoi membru al Comitetului Na?ional al Românilor, având în frunte pe Take Ionescu. În 1944, Traian Vuia a fost ales pre?edinte al Frontului Na?ional Român din Fran?a.

Sunt bucuros s? pot oferi cititorilor un set de 12 scrisori inedite adresate de Traian Vuia lui Caius Brediceanu, aflate de aproape cinci decenii în posesia p?rintelui meu, eruditul George Potra. ?ine de competen?a ?i rostul biografilor lui Traian Vuia s? le analizeze mai profund, c?ci în ceea ce m? prive?te m? m?rginesc s? aduc unele informa?ii complementare ?i s? fac doar câteva considera?ii sumare. Destinatarul scrisorilor lui Traian Vuia este Caius Brediceanu, b?n??ean, lugojean, mai tân?r ca el cu ?apte ani. Urmase studii universitare la Paris ?i Viena, unde a ob?inut doctoratul în drept ?i ?tiin?e politice. A avut, în timp, mai multe demnit??i guvernamentale ?i diplomatice: subsecretar de stat în Ministerul Afacerilor Str?ine (1919); delegat al României la Conferin?a de Pace de la Paris (1919-1920), reprezentând interesele Banatului; ministru de stat în guvernul Take Ionescu (17 decembrie 1921–5 ianuarie 1922); trimis extraordinar ?i ministru plenipoten?iar al României la Rio de Janeiro (1 februarie 1928-16 iunie 1929); Vatican (16 iunie 1929-1 martie 1930); Viena (1 martie 1930-1 noiembrie 1936); Helsingfors (1 noiembrie 1936–1 ianuarie 1939).

Cele 12 scrisori se înscriu în perioada 5 iulie 1920 - 22 decembrie 1925, dup? cum urmeaz?: 4 din 1920; 6 din 1921; 2 din 1925. Exist? toate temeiurile s? presupunem c? schimbul de scrisori dintre cei doi a fost la fel de sus?inut ?i în anii 1922, 1923 ?i 1924 ?i s? presupunem fie c? ele se afl? într-un alt fond, fie c? s-au pierdut. În scrisorile din anii 1920-1925 Traian Vuia face interesante referiri, uneori cu am?nunte, la problemele, financiare ?i juridice pe care le-a avut în cea de a doua perioad? a activit??ii sale de crea?ie: noile sale cercet?ri ?tiin?ifice ?i preocup?ri tehnice privind componentele ?i performan?ele fie ale ciclopterului, fie ale elicopterului; realizarea generatorului cu aburi, cu combustie intern? ?i ardere catalictic?; c?utarea unor noi surse de finan?are a cercet?rilor, ca ?i a întreprinderilor ?i încerc?rilor sale tehnice; discutarea ?i perfectarea propriilor brevete pentru inven?iile sale în Statele Unite ale Americii, Marea Britanie ?i Germania. În persoana lui Caius Brediceanu, Traian Vuia avea deopotriv? un confesor, un sf?tuitor, un sprijinitor financiar, un prieten. Scrisorile pe care Traian Vuia le trimitea din Fran?a au înc?rc?tura moral? a omului încrez?tor în aspira?iile sale, în propriile sale for?e intelectuale, în demersul s?u ?tiin?ific, cu adev?rat provocator.

În scrisorile pe care le public?m cu aceast? ocazie, Traian Vuia face ?i importante referiri la via?a politic? româneasc?. Ca ardelean, savantul ?i omul politic român exprima o dezam?gire fa?? de evolu?ia scenei politice interne, din propria-i ?ar?, dup? primul r?zboi mondial, fa?? de pozi?ia Bucure?tilor privind Transilvania. Traian Vuia nu se sfia - în consonan?? deplin? cu regionalismul transilvan, reductiv ?i intransigent, care a func?ionat un num?r bun de ani - s? men?ioneze ?i s? repro?eze politica noilor guvernan?i - „asupritorii actuali", „spiritul fanariot" ?i „ciocoismul" celor de la Bucure?ti. Venirea la putere a guvernului condus de Ion I.C. Br?tianu a nemul?umit profund partidele de opozi?ie, care ?i-au manifestat virulent dezaprobarea fa?? de programul de guvernare al acestuia, în general, ?i fa?? de formula organiz?rii de alegeri pentru Adunarea Na?ional? Constituant?, considerat? nelegal?, în particular. Spa?iul nu ne permite s? dezvolt?m aici asupra acestei chestiuni. Afla?i în str?in?tate, o serie de oponen?i s-au angajat într-o ac?iune organizat? împotriva noii guvern?ri, apreciat? cu prea mult subiectivism drept tiranic? ?i nedemocratic?. „Acum nu este momentul de a ne lamenta, ci de a lucra", scria Traian Vuia.

Al?turi de al?i cona?ionali afla?i în Fran?a, Traian Vuia desf??oar? în anii '22-'26 o ac?iune potrivnic? guvernului Ion I.C. Br?tianu - dar nu împotriva României - în cercurile politice franceze, folosind structurile Lojii Ernest Renan, din care f?ceau parte ?i rela?iile cu figuri proeminente din alte loji francmasonice care aveau pozi?ii importante în Parlamentul ?i Guvernul de la Paris. În str?in?tate, români de mare prestigiu au f?cut în timp lucruri remarcabile pentru cauza unit??ii na?ionale, dar au adoptat uneori ?i atitudini discutabile, care impun, f?r? doar ?i poate, o cercetare mai profund? ?i o apreciere nuan?at?. Ilustrul nostru cona?ional Traian Vuia se face în numeroase rânduri ecoul triste?ilor pe care i le provocau comportamentul unora dintre români, care uitau c? îndatoririle patriotice ar fi trebuit s? fie prioritare, lansându-se în def?im?ri ?i atacuri subterane, unii împotriva altora, ceea ce a adus indiscutabil prejudicii autorit??ii ?i credibilit??ii celor de care ?ara avea nevoie s? le promoveze interesele în marile capitale occidentale".
Prof. univ. dr. George Potra

Scrisoarea1
Viry-Chatillon, 5 iulie 1920
28 Bd. Husson

Scumpe Caius,
Am sosit aici mar?i, 29 iunie, diminea?a, unde am aflat lucrarea în curs ?i piesele mecanice a reductorului de vitez?. Se lucreaz? încontinuu, s-a lucrat ?i ieri, duminec?. Montajul motorului pe ciclopter înainteaz? ?i cuget c?, în s?pt?mâna asta, motorul se va învârti deja pe ma?in? ?i dup? aceea ne va r?mâne numai montajul accesoriilor. Sunt aproape complet restabilit. Deocamdat? nu m? pot îndep?rta de aici pentru un ceas, regret c? nu v? pot revedea cu ocaziunea plec?rii dnei Brediceano[2]. V? rog pe ambii s? m? scuza?i ?i s? prezentezi omagiile mele respectuoase dnei M?rioara ?i dnei ?erban[3]. Dup? reîntoarcerea ta din Spa[4], dac? ai cel pu?in o jum?tate de zi liber?, vino aici, ca s? ne consf?tuim în problema transmiterii brevetelor. Am scris un memoriu în chestie ?i este completat cu toate documentele necesare. Eu voi consulta dup? aceea cabinetul Casalonga, „ingénieur-conseil en matičre de propriété industrielle"[5].
În speran?a de a ne revedea în scurt timp, te îmbr??o?ez,
Al t?u devotat,
Traian

Scrisoarea 2
Port-Aviation, 4 octombre 1920

Scumpe Caius,
Primii scrisoarea ta din Praga ?i m? gr?besc s?-?i comunic, dup? cum î?i telegrafiasem, c? afacerea brevetului din Statele Unite din America este regulat?. Brevetul s-a depus în numele t?u. Am semnat vineri la Consulatul american plenipoten?a ?i cesiunea. Prezen?a ta nu a fost necesar?, dup? cum credea inginerul Dumont, cu care avusem între?inerea în biroul Casalonga. Este evident c?, de?i nu e?ti silit s? precipitezi reîntoarcerea în Fran?a, este de mare interes ca s? fii aici cât mai curând. Ai uitat s? aranjezi afacerea cu brevetul englez deja acordat, ?i-am remis un document primit de la Casalonga? Nu am încercat înc? ma?ina. Abia vineri am terminat montajul ?i acum înlocuiesc multe sârme, care îmi par slabe. Am n?dejdea c? perseverând vei duce la bun sfâr?it afacerile ce ai început. Deviza ce ai adoptat: „Quand męme"[6] este cheia tuturor izbândelor. Prezent? felicit?rile mele cele mai sincere d?oarei Cornelia cu ocaziunea c?s?toriei[7]. A?tept cu dor momentul când va putea boteza copilul nostru. Te rog scuz?-m? la dl Dobrin[8] pentru întârzierea r?spunsului la scrisoarea din urm?. Nu m? îndoiesc c? vei reu?i s?-l convingi c? ar fi o gre?eal? ireparabil? de a m? reîntoarce acum în ?ar?. Întreab?-l cum stau cu subscrip?iunea mea la 50 de ac?iuni la Creditul B?n??ean. Cri?an[9] a sosit aici vineri, a descins la Hôtel Gallia. L-am pus ieri în curent cu starea afacerii ?i i-am spus c? ai luat sarcina întregii chestiuni financiare. A regretat c? nu te-a putut întâlni, credea c? te va afla aici, îl a?tept azi la Juvisy. Nu uita pe Filip Lauren?iu, 3 Str. H?rt?noaiei, în Bucure?ti. Prezent? omagii respectuoase dnei Mame[10], dnei M?rioara[11] ?i d?oarei Sempronia[12]. Salut?ri d-lui Dobrin ?i tinerilor ?i d-?oarei Elenu?a[13].
Te îmbr??o?eaz?,
Al t?u,Traian

- Va urma -
---------------------------------
[2] Marioara Brediceanu, so?ia lui Caius Brediceanu.
[3] Marioara Blaga, so?ia lui Mihai ?erban.
[4] Sta?iune din Belgia, în vog? în secolul al XIX-lea. În iulie 1920 a g?zduit Conferin?a de la Spa consacrat? repara?iilor de r?zboi datorate de Germania ?i limit?rii for?elor armate germane.
[5] Ingénieur-conseil en matičre de propriété industrielle (fr.) – Inginer-consultant în probleme de proprietate industrial?.
[6] Quand męme (fr.) - Oricum, cu toate c?, chiar dac?.
[7] Lucian Blaga s-a c?s?torit cu Cornelia Brediceanu la 16 decembrie 1920. Potrivit informa?iilor date nou? de doamna Dorli Blaga-Bugnariu, Lucian Blaga ?i Cornelia Brediceanu s-au c?s?torit în aceea?i zi cu Adrian Maniu ?i Ottilia Majuchi, fiindu-?i reciproc martori.
[8] Gheorghe Dobrin (1875–m.?). Avocat ?i ziarist român b?n??ean. Doctor în drept al Universit??ii din Budapesta. Fondator al ziarului „Drapelul" din Lugoj. Participant activ la luptele politice ?i na?ionale ale românilor lugojeni. Frunta? al Partidului Na?ional Român. Promotor al mi?c?rii române?ti din Lugoj pentru constituirea Consiliului Na?ional Român. Prefect al jude?ului Cara?-Severin (1919–1920).
[9] Gheorghe Cri?an (1887–1935). Avocat ?i om politic român. Licen?iat în drept al Universit??ii din Budapesta. Doctor în drept. Particip? la Adunarea Na?ional? de la Cern?u?i (28 noiembrie 1918) ?i la Marea Adunare Na?ional? de la Alba Iulia (1 decembrie 1918). A f?cut parte din delega?ia român? la Conferin?a de Pace de la Paris ?i la Conferin?a Interna?ional? de la Haga. Deputat (1919) în primul Parlament al României Mari. Comisar al guvernului pe lâng? Banca Na?ional? a României (12 noiembrie 1928). Subsecretar de stat la Finan?e (7-8 iunie 1930; 7 iunie-10 august 1932; 11 august-17 octombrie 1932); la Lucr?rile Publice ?i Comunica?ii (17 iunie-8 octombrie 1930). Ministru de stat (20 octombrie 1932–12 ianuarie 1933). Pre?edinte al Consiliului de Administra?ie al Societ??ii „Lonea" (11 mai 1933). Vicepre?edinte al Camerei Deputa?ilor, deputat de Bihor (1931-1932). Membru al Partidului Na?ional Român, iar dup? fuziunea din 1926, secretar general adjunct al Partidului Na?ional ??r?nesc. La 4 august 1919 a fost ini?iat în loja Ernest Renan (Paris) împreun? cu Al. Vaida-Voevod ?i ceilal?i membri ai delega?iei de ardeleni la Conferin?a de Pace de la Paris (Caius Brediceanu, Voicu Ni?escu, Mihai ?erban, Traian Vuia).
[10] Cornelia Brediceanu (n?scut? R?dulescu).
[11] Marioara Brediceanu.
[12] Sempronia Brediceanu, sor? cu Caius ?i Cornelia Brediceanu.
[13] Elena Dobrin, sor? cu Romulus, Casius ?i Ionel Dobrin.
footer