Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Redactia ART-EMIS   
Duminică, 21 Februarie 2016 21:16

Acad. Mircea Mali?a, art-emisLa 20 februarie 1927 se n??tea la Oradea una dintre marile personalit??i ale poporului român, un diplomat care i-a înfruntat pe sovietici, un Senior care impune respect, un „Maestru al ?tiin?ei previziunilor, care cite?te prezentul ?i ne descrie viitorul ca nimeni altul". Astfel de personalit??i se cuvin a fi a?ezate în func?iile decizionale ale statului român, experien?a dovedit? de-a lungul deceniilor îndrept??ind consultarea Domniilor Lor în problemele interesului na?ional. Îi ur?m Domnului Academician Mircea Mali?a un respectuos „La mul?i ani !" cu s?n?tate ! (Redac?ia ART-EMIS).

A fost ministru al Înv???mântului, a reprezentat România la Na?iunile Unite, a fost ambasador în Statele Unite, este academician ?i are 89 de ani. St? într-o cas? cu chirie ?i nu are ma?in?. Aceasta este realitatea unei prestigioase personalit??i a România[1]. Diplomat prin formare ?i caracter, european înc? de pe vremea când Europa era pentru ceilal?i doar un continent ?i nu o institu?ie, academicianul Mircea Mali?a e o voce care trebuie ascultat?. Maestru al ?tiin?ei previziunilor, cite?te prezentul ?i ne descrie viitorul ca nimeni altul. Trebuie doar ascultat! În toat? perioada sa de tranzi?ie, România nu a folosit niciuna dintre ?ansele mari pe care le-a avut. Am ajuns s? pred?m aproape toate atribu?iile unui stat independent ?i suveran. Am exportat trunchiuri întregi din suveranitatea noastr? ?i din capacitatea noastr? de a avea un interes. Interesul na?ional nu a fost niciodat? programat sau anun?at ca obiectiv al acestei tranzi?ii[2].

În acest moment este o discu?ie extrem de ampl? cu priivire la problema refugia?ilor. ?i ?tim foarte bine c? ?i România este parte a acestei discu?ii, inclusiv prin primirea de refugia?i. S-a vorbit despre o cot? pentru fiecare ?ar?, România ar trebui s? primeasc? undeva peste 6000 de refugia?i. În?elegem îns? c? nu suntem preg?ti?i pentru asta. Cum privi?i Dvs aceast? disput? continental??

Mircea Mali?a: Mul?umesc foarte mult pentru interesul Dvs în aceste probleme. Sunt bucuros c? am prilejul s? spun câteva cuvinte în acest? problem? care este foarte vast?. ?i am s? încep prin a spune c? este foarte justificat? preocuparea care se manifest? din partea presei, a autorit??ilor pentru tema acesta a primirii sau refuz?rii imigran?ilor. Într-adev?r a?a cum se spune în legende au început s? se mi?te popoarele. Este o mi?care de popula?ie cu care nu suntem obi?nui?i. Ei vin, pleac?, se stabilesc, se fac discu?ii, lumea accept?, lumea refuz?, lumea e ospitalier?, lumea este ostil?, etc. Vreau s? v? spun cine mi se par mie s? sunt eroii acestei ciocniri, iar ei sunt numai doi ?i sunt doua continente: este Asia ?i este Europa. Aceste dou? continente s-au b?tut în toat? istoria. Ori Asia a invadat Europa, invazii care au schimbat soarta Europei, ori Europa a intrat peste asiatici creându-?i mari teritoriii pentru coloniile lor. Faptul c? India a devenit o colonie alb? este un semn mare de prezen?? a Europei.

Care este sursa aici?

??tia se lupt?. Prin ce s-au luptat, am v?zut. N?val?, r?zboi tot felul de conflicte, dar mai este un fel de metod? modern? de a te bate f?r? r?zboi: este înv??at? de la terori?ti. Ace?tia au o metod? care se nume?te a penetra?iei, iar ideea lor este c? dac? vrei s? domini într-un domeniu intri acolo pe nesim?ite, câ?tigi locuri bune de control ?i la un moment dat ai o influen?? mai mare decât se poate crede. Lumea a v?zut c? penetra?ia asta este foarte comod?, nu mai ai r?zboi nu mai ai cheltuieli de r?zboi, nu mi?ti armate nu apare nic?ieri c? faci ceva inacceptabil, nu po?i s? fii f?cut vinovat pentru nimic, dar ai penetrat.

Este un val la care trebuie s? faci fa??

E tot un fel de r?zboi, nu?

Da, dar unul care nu se vede. E o form? a controlului unei ??ri de c?tre alta pe nesim?ite. Exist? o inova?ie formidabil? în ultimii ani aceea de a suspenda ?i elimina violen?a. Nu! F?r? violen??! Dar atunci cu ce? Cu încercarea de a convinge, de a dialoga. S-a rafinat aceasta metod? a abord?rii dulci, care nu este violent?, în afacerile interna?ionale, pân? la punctul zic eu, al unei penetra?ii afective, când un grup asiatic intr? pe un teritoriu european pân? acolo încât s? fie primit cu flori, cu aplauze, faptul s? fie considerat umanitar, am ajutat pe cineva care era în dificultate, s?-l acomod?m, s?-l obi?nuim, s?-l primim cu toat? deschiderea. Cam asta este! Deocamdat?, prima reac?ie a Europei la venirea asiaticilor a fost asta. Dragii no?tri, da se poate, dar ave?i necazuri, dar noi a?a suntem construi?i, genero?i, unde, s? c?utam, uita?i v? ve?i muta acolo ?i acolo v? vom da ajutoarele... Totul a fost amical ?i amiabil pân? la punctul în care s-a v?zut c? nu mai este vorba de o delega?ie izolat?, ci de o n?val?. Este un val la care trebuie s? faci fa??, nu mai ai unde s?-l pui. ?i abia atunci s-a schimbat ?i dialogul ?i atitudinea. ?i am s? citez cazul doamnei Merkel care este ilustrativ pentru toat? problema. Doamna Merkel este cancelar ?i are o pozi?ie important? ?i a f?cut o declara?ie formidabil? de simpatie fa?? de cei n?p?stui?i din alte ??ri, de datoria Europei de a ajuta, de datoria Germaniei de a fi prezent? cu mijloacele sale ?i chiar la începutul discursului s?u a început cu admiterea imigra?iei în Germania. Ei bine, chestiunea a fost bine primit? ?i aproape toat? masa asiatic? care vine înspre noi strig?: Germania, Germania! Este locul cel mai dorit. Când a v?zut ?i doamna Merkel faptul c? num?rul celor care vin dep??e?te orice posibilitate a Germaniei de a face fa??, a devenit mult mai prudent?, pe m?sur? ce pierdea ?i sprijinul popula?iei indignate de invazia care s-a produs, dar ?i de altceva, ce s-a numit un fel de criz?, o anumit? pierdere a ordinii, nu se mai ?tia ce trebuie aprobat, ce nu trebuie aprobat, ce se poate, ce se poate oferi, din ce bani. ?sta a fost haosul german produs ca urmare a declara?iilor generoase ale doamnei Merkel. Germania prin gestul ei ?i-a creat o situa?ie de criz? pe care trebuie s? o dep??easc?.

Ce ar trebui s? fac? România, dat? fiind aceast? situa?ie?

Vede?i dumneavoastr?, România nu a fost solicitat? de invazii mari. Nu a avut pân? acum problema asta. Valurile au ajuns în Grecia, au intrat în Ungaria, apoi în Austria care spre deosebire de Ungaria a fost primitoare, care a fost însp?imântat? de num?rul de oameni care nu voiau s? r?mân? neap?rat, dar care treceau pe la ei ?i cu care au avut probleme la frontier?. De astfel de situa?ii noi am fost feri?i.

Nu suntem feri?i îns? de ceea ce înseamn? cota obligatorie

Mircea Mali?a: S? vedem ce o s? se întâmple ?i cu aceasta cot?. Primul lucru care s-a întâmplat, prima dram?, este trecerea de la umanitate, iubirea aproapelui, ajutorul dat celor în necaz, la una de pruden??, spaim?, îngrijorare, care s-a f?cut ca urmare a imigra?iei produse. Acum a ap?rut no?iunea de cot?! Uniunea European?, ca institu?ie, ?i-a g?sit acum un subiect de discu?ie ?i de afirmare. Nu i-a cerut nimeni deocamdat? s?-?i asume ceva. Statele î?i rezolvau problemele fiecare dup? puterile ei. Deodat? Uniunea European? s-a implicat ca s? rezolve în comun. S? rezolve în comun ce? Primirea? Adic? s?-i accept?m sau s? nu-i accept?m? Vai de mine, Europa trebuie s?-i accepte pentru c? e generoas? ?i e Uniunea European?! Dar trebuie s? vedem fiecare cât poate ?i atunci s-a introdus no?iunea asta a cotei pe care România a respins-o. Chiar dac? chestiunea a trecut indiferent de acest vot, votul României a fost foarte corect ?i în?elept. "Las?-m? în pace". De unde ?tii tu cât pot s? duc? Ca s?-?i afirme prezen?a pe care eu o consider ca act politic a Uniunii Europene acum se d? fiec?rei ??ri un fel de desp?gubire pentru fiecare cet??ean care este acceptat...

Trebuie s? facem ce crede popula?ia

6.000 de euro pentru fiecare persoan?. Asta ar însemna c? pentru România ar fi aloca?i 38 de milioane de euro. ?i totu?i reac?iile oficialilor români sunt c? ?i cu ace?ti bani noi nu am putea face fa?? unui asemenea num?r de persoane pe care ar trebui s? le primim. Nu putem sau nu vrem?

Fiecare ?ar? când spune c? prime?te se gânde?te în prima faz? câte locuin?e are disponibile pentru ace?ti oameni. De exemplu, când f?ceam noi o reuniune mare la Bucure?ti, prima ?i cea mai mare problem? era unde punem musafirii. Aveam 3.000 ?i ceva de musafiri la un congres interna?ional. Unde-i pui? Am fost implicat în aceast? chestiunea când s-a ?inut Congresul Mondial al Popula?iei.

Unde-i pui ?i cum îi integrezi...

Unde-i pui! De bine de r?u integrarea se consider? c? dac? oamenii pot s? munceasc? pot s? se integreze. Când nem?ii au vrut s? justifice interesul teribil al doamnei Merkel s-a invocat c? emigran?ii sunt mân? de lucru, iar ??rile care au nevoie de mân? de lucru trebuie s? se felicite c? economice?te vor câ?tiga ceva. Chiar circula aceast? chestiune, c? ?ar? b?trân?, muncitori tineri. Bun, am putea ?i noi spune c? facem rost de o mân? de lucru mai ieftin?, dar s? nu uit?m c? ?i România are mari probleme în ceea ce prive?te ?omajul. Sunt ??ri cu ?omaj mai mare decât România ?i pentru ei e ?i mai greu pentru c? ace?ti oameni sunt în plus fa?? de ce au deja. Unii spun c? se câ?tig?, al?i c? se pierde, înc? lucrurile sunt de discutat.

Ce ar trebui s? facem noi acum?

P?rerea mea este c? întâi de toate trebuie s? facem ce crede popula?ia.

N-a întrebat-o nimeni.

A întrebat-o! A fost un sondaj mai mic care a fost publicat, majoritatea a fost împotriva primirii de imigran?i. Adic? l?sa?i-ne în pace c? nu avem locuri avem probleme. Mai mult de jum?tate din popula?ie spune „dar domnule, ne încurc?. Dac? vin ?i ??tia pe capul nostru avem o problem? pe care nu ?tim cum s? o rezolv?m". ?i totu?i va trebui s?-i primim chiar dac? ai no?tri conduc?tori spun c? nu ?i-ar dori un asemenea num?r chiar dac? popula?ia spune c? nu-?i dore?te. România ca ?ar? a Uniunii Europene poate s? spun? nu, dar asta înseamn? c? încalc? o norm? a membrilor care se supun majorit??ii. Dac? a?a se decide, a?a mergem ?i noi.

Atunci înseamn? c? suntem între ciocan ?i nicoval?.

Nu este prima dat?! Dar Ungaria de exemplu, spune Nu!, nu-i primim domnule nici s? nu-i vedem pe aici. ?i totu?i nimeni nu le spune c? încalc? normele europene. Ei spun tuturor: vota?i ce vre?i, noi nu-i primim. Ungaria este ?ara cu cea mai net? pozi?ie împotriva primirii emigran?ilor. Nu po?i s? spui c? asta este din cauza unui sim? de umanitate mai redus. Da de unde! Au interese judecate în condi?iile economiei contemporane.

O ?ar? mic? poate juca un rol de conciliere

Pre?edintele României spunea c? trebuie s? se identifice sursa acestor valuri de emigran?i ?i este clar c? sursa cea mai important? este Siria ?i conflictul din aceast? ?ar?. Ce rol joac? România în ceea ce se întâmpl? în Siria în acest moment?

Ce a semnalat pre?edintele pe drept cuvânt este prezen?a noastr? în diploma?ia zonei. Avem reprezentan?i acolo, suntem la curent cu ce se întâmpl?. Siria nu este decât primul ?i cel mai citat exemplu. Nu to?i imigran?ii vin din Siria pentru c? dac? veneau de acolo s-ar fi golit ?ara. Sunt nenum?rate ??ri! Toat? Asia! Un val care spune „Acum plec?m pentru c? vom fi primi?i ?i tr?im mai bine!". De aceea, vede?i dumneavoastr?, p?rerea mea este c? vedem doi mon?tri de dimensiuni extraordinare, dou? continente lovindu-se într-o metod? nou?, neviolent?, ci una a convingerii ?i a discu?iilor, dar are ?i aceste chestiuni direct vinovate ale penetra?iei. Ca s?geata p?trunde încet. Câte un grup aici, câte un grup acolo. Ca ni?te s?ge?i vin, vin, vin. Vine Asia!

Care e pericolul?

O Europ? ocupat? de o Asie a fost unul din dezastrele omenirii de la t?tari ?i de la alte na?ii invadatoare ca mongolii ?i a?a mai departe. Întotdeauna dac? vin ei, vin ?i ocup?. N?v?lirile barbare... Europa ?i-a schimbat fa?a dup? n?v?lirile asiatice. Toat? s-a schimbat. ?i popoare noi au contribuit. ?i n-au venit aici s? se plimbe, nici s? se lupte, nici s? câ?tige o b?t?lie. Ci s? se introduc?, s? se stabileasc?. ?i nu mai pleac?. A?a au f?cut.

Revenind pu?in la ce se întâmpl? în Siria, pre?edintele României spunea c? suntem acolo, suntem în continuare prezen?i prin diploma?ii no?tri ?i putem fi facilitatori în discu?ii care pot duce spre pace în zon?. Are România de fapt un rol de negociere, poate avea un rol de negociere a p?cii acolo?

Vai de mine, poate s? aib?. O ?ar? mic? poate juca un rol de conciliere. Asta este, facilitator. Adic? aducerea a dou? p?r?i care nu î?i vorbesc în situa?ia de a-?i vorbi - ele se ur?sc ?i în situa?ia de a se tolera reciproc ?i de a începe convorbiri în care s? g?seasc? solu?ii comune. Asta se face foarte mult. ?ara noastr? în leg?tur? cu aceast? chestiune are o tradi?ie mare. Chiar în momentele în care fiind în sfera Uniunii Sovietice posibilitatea sa interna?ional? era limitat? de a ac?iona. Ei bine Maurer, Ion Gheorghe Maurer, a fost unul din doctrinarii concilierii. ?i atunci, în anii 60 puteai s? vezi a?a, premierul României este la Beijing, apoi merge la Moscova, de la Moscova iar la Beijing, de la Beijing în Vietnam, din Vietnam în Statele Unite. Considera c? o ?ar? mic? are obliga?ia atunci când ?tie ceva s? fac? cunoscut ?i s? faciliteze, ?sta este într-adev?r termenul, contactul dintre ele. E ca triunghiul care are numai dou? laturi. ?i a treia nu func?ioneaz?. Mediatorul cl?de?te linia num?rul trei ?i face triunghiul complet. Asta a fost la noi în practica Ministerului de Externe ?i a diploma?iei române aproape mai mult de un deceniu. Noi eram cunoscu?i pentru aceast? chestiune.

Mai suntem acum în stare s? facem asta?

În stare sigur c? suntem. Dac? am fost în stare sub ochii Moscovei s? facem asta, cum s? nu fim în stare s? o facem, dac? vrem noi. Dar trebuie s? o concepi ?i s? o întreprinzi, c? e foarte preten?ioas?. Trebuie s? lucrezi tot timpul într-o condi?ie pe care o accep?i – discre?ie total?. Nu spui. Nici nu spui c? e?ti mediator. Mediezi f?r? s? spui c? e?ti mediator. M? în?elege?i care e socoteala? A?a merge concilierea conceput? de el. El nu spunea. Am fost martor când lui Maurer i s-au pus aceste chestiuni – de ce nu spune?i clar c? face?i mediere? ?i atunci r?spunsul lui a fost interesant pentru perioada respectiv?, dar ca s? în?elege?i cum func?iona un minister de externe românesc. A spus: o ?ar? mic? nu mediaz? niciodat?. Medierea este o form? de rezolvare a litigiilor pe care o practic? ??rile mari. Ele î?i aranjeaz? acolo, ele vor s? aranjeze medierea, s? fie mediatori, s? profite în fel ?i chip, s? ias? dup? aceea cu coroni??, s? primeasc? premiul Nobel etc. O ?ar? mic? nu face a?a ceva. Concilierea presupune discre?ie total?. Nu, nu spui nici c? ai f?cut-o, sau c? ai fost implicat. Numai c? se vede c? cineva a f?cut-o.

Nici dup? ce o faci nu spui?

Nu, nu ai de ce. Ce s? spui? ?i-ai f?cut datoria de ?ar? mic?. ?i lumea o s? te întrebe, te mai cheam?. De-aia te cheam?, fiindc? ?tie c? într-un loc ai izbutit ?i dup? aia te cheam?. Uita?i-v? numai la planul personal al premierului României în acea perioad?. P?i aproape toate marile ??ri sunt b?tute. ?i erau crize care erau atunci de rezolvat cum a fost chestiunea sfâr?itului r?zboiului din Vietnam care era arz?toare ?i în care de pild? lucra intens. Spunea? Nu spunea, ce s? spun?? Sunt lucruri care cu cât sunt mai discrete, cu atât sunt mai reu?ite.

M? întreb unde se formeaz? Diploma?ia ast?zi?

Eram la un nivel foarte înalt al diploma?iei în perioada despre care îmi vorbi?i dvs, cum este acum diploma?ia româneasc??

Da?i-mi voie... Eu nu fac judecat?, nu mai sunt la curent, nu ?tiu, eu v?d numai semne care nu sunt foarte încurajatoare. De exemplu în vechiul sistem pe care îl cunosc eu din anii 1960 ?i care a func?ionat, a fost crearea unei facult??i de diploma?ie la Ministerul Înv???mântului, ceea ce am numi ast?zi un masterat. Noi am f?cut un masterat de diploma?ie f?r? s? ?tim ce e aia masterat. ?i s-au f?cut cursuri de preg?tire – un om ca s? fie diplomat st?tea doi ani de zile la o ?coal? care era ?i a statului ca ?coal?, c? îi d?dea diplom? scris?, ?i a Ministerului de Externe care î?i punea cursurile de baz? acolo. M? uit acum ?i spun diploma?ie ?i m? întreb unde se formeaz?. Au o ?coal?, nu spun cum merge, un fel de curs.

Unde se v?d rezultatele?

Nu se v?d, zic eu. V? spun ceva, nu vreau s? judec pân? nu ?tiu cum se formeaz?. Cum merge ministerul...p?i merge dup? cum merg oamenii s?i. ?i cum merg oamenii s?i? P?i dup? cum sunt forma?i. De cine sunt forma?i? De o ?coal?. Ai oameni care s? predea aceast? chestiune? P?rerea mea c? ai, c? sunt to?i pensionari, asta las?-i în pace.

Extinzând pu?in discu?ia la ?coala româneasc?, având în vedere faptul c? a?i fost ?i ministru al educa?iei într-o perioad? important? ?i, a? spune eu, a?i pus inclusiv bazele ?colii române?ti moderne...îmi aduc aminte de introducerea limbilor str?ine în ?coli, altele decât rusa, la ini?iativa dvs... Este extrem de criticat înv???mântul românesc de acum pentru rezultatele proaste, pentru calitatea poate mult mai slab? a profesorilor, cum privi?i dvs ?coala româneasc? de acum?

Înv???mântul este aproape întotdeauna ?i peste tot în criz?. Nu merge suficient de bine înv???mântul. Nu ?ine pasul, are lucruri conservatoare, r?mâne în urm?, nu are oameni suficien?i etc. Acuma, dac? noi nu st?m bine în materie de diploma?i, s? spunem, înseamn? c? nu st?m bine în formarea diploma?ilor, c? asta înseamn?. Cine îi formeaz?. Nu pot s? fac repro?uri unei institu?ii c? nu func?ioneaz? bine dac? oamenii pe care-i prime?te sau pe care îi preg?te?te nu sunt suficient de buni. Sigur c? dup? aia nici totalul general, bilan?ul institu?iei nu e bun.

Deteriorare sistemului de înv???mânt din România este de neimaginat. America, unde e zero în momentul de fa?? în ceea ce prive?te înv???mântul.

Nu a? vrea s? vorbim doar despre diploma?ie aici, ci despre tot înv???mântul românesc, a?a cum îl privi?i dvs. ?coala, clasele primare, cum se înva?? în ?coala general?, am v?zut toate problemele de la bacalaureat...

Cred c? e greu s? spunem c? dac? exist? dificult??i sunt numai în ?ara noastr?. E foarte r?spândit? la ora asta criza ?colii. To?i s-au încurcat. Cele mai bune sisteme, vai de mine... Te duci la americani ?i î?i vine s? alergi, s? pleci de acolo. Deteriorarea sistemului de înv???mânt este nemaipomenit?. Acolo ca s? faci ?coala trebuie s? pl?te?ti cu banii pe o via??. Te împrumu?i cu sume cu care trebuie s? pl?te?ti taxele. P?i statul reprezint? locul în care se rezolv? interesele comune. Interesul comun este ca s? aib? oameni preg?ti?i. America e zero în momentul de fa?? în ceea ce prive?te înv???mântul. Nu poate s? zic? nimeni c? are modelul american. Intri într-o problem? de finan?are.

Dar modelul francez, de exemplu, sau cel belgian?

Nu sunt rele. Este interesant cum totu?i francezii au avut o tradi?ie mare în acest înv???mânt.

Problema e c? ?i noi am avut-o ?i am pierdut-o undeva pe parcurs. De câte ori nu am auzit, domnule profesor, despre reforma sistemului de înv???mânt? Cred c? de sute de ori.

P?i e permanent? reforma. De fapt se caut? s? se reformeze. Este foarte greu. S? v? dau doar un exemplu. Noi avem nume pentru diferite meserii. Pentru înv???mânt a fost Spiru Haret. Dac? te ui?i bine la ce a f?cut, a f?cut un miracol ?i el a fost o personalitate greu de egalat. El era de meserie matematician ?i fizician, astronom. A fost extraordinar. Dar dvs ?ti?i c? un om politic pe vremea lui Spiru Haret nu avea dreptul s? intre într-o ?coal?? Un om politic, deputat s? fie, ministru s? fie, îi spunea la ?coal? ave?i intrare aici? Nu ave?i. Nu intra în ?coal? pentru c? ori faci politic? ?i politizezi tot, ori elimini factorul politic total ?i atunci faci educa?ie. Spiru Haret, ca s? poat? s? fac? reforma ?colii a trebuit s? îi dea afar? pe to?i care veneau cu o idee sau cu ceva. Nu-l interesa.

Cine mai are curajul la noi s? fac? asta acum când totul e politizat?

Într-un fel mini?trii ?i guvernele au autoritatea pe care ?i-o revendic? ?i pe care ?i-o explic?, e în mâna lor. Nu vor, vor s? fie ocupa?i cu lupte politice? S? lupte cu lupte politice, dar nu mai reformeaz? ?coala.

Nu pot s? spun dac? intr?m sau nu în Schengen !

A? vrea s? mergem ?i într-o alt? zon?. De ani de zile ne tot chinuim, cred c? e corect ales cuvântul, ne tot chinuim s? intr?m în spa?iul Schengen. Teoretic, ni se spune c? sunt îndeplinite criteriile tehnice. Atunci unde e problema?

Au fost foarte multe state care s-au opus. ?i s-au opus pe baza unor experien?e personale. Au avut migra?ia româneasc?, dar din categoria care a f?cut ca de pild? cer?etoria în ?ara lor s? se tripleze sau s? se înzeceasc? dup? ce au venit ?ia din România. Deci au aceast? amintire a unor experien?e proaste cu persoane care erau din parazi?ii sau bolnavii societ??ii române?ti. ?i atunci nu mai vor s? aud?.

?i atunci nu diploma?ia era cea care trebuia s? l?mureasc? toate aceste probleme?

Ce s? fac? diplomatul, s? conving? c? ?iganii de pild? din România nu trebuie s? fie o problem? în rela?iile noastre? ?i ce s? spun??

?i atunci ce facem? Punem mâinile în sân ?i a?tept?m s? le treac? celor care sunt sup?ra?i pe românii care au gre?it pe la ei prin ?ar??

P?i nu, dar diploma?ia poate s? rezolve o chestiune, ca un acord între state, ca de pild? s? se dea în anumite condi?iuni permisiunea, s? se cear? întâi o permisiune de ie?ire sau intrare ?i care s? fie supus? unei comisii. Exist? lucruri pe care le po?i face, dar sunt foarte limitative ?i într-o ?ar? democratic? e foarte greu s? pui în joc controlul de felul ?sta.

A?adar, de fapt tot la mâna celorlal?i suntem ?i nu putem face nimic în problema Schengen?

P?i nu putem s? facem. Dac? o ?ar? e complet opus? î?i pune „veto"-ul ?i nu mai e Schengen-ul.

Teoretic, da. Dar în practic? nu putem s? avem discu?ii cu ??rile respective?

P?i încerc?m s? avem ?i ele spun c?, vede?i la noi Parlamentul are o p?rere ?i nu accept? discu?ia diplomatic? atâta timp cât exist? o hot?râre acolo într-o legiferare recent?. ?i acolo se face politic?.

P?i ?i atunci noi mai intr?m vreodat? în Schengen?

Nu ?tiu. Nu pot s? spun dac? intr?m sau nu intr?m. Noi credem c? este o problem? între diploma?i sau între guverne. Nu este. Este o chestiune foarte important? de cine vine. Pentru c? oponen?ii au experien?e care i-au costat.

Sunt foarte multe momente în care diploma?ia a jucat un rol foarte important. Când a fost criza rachetelor în Cuba era?i la O.N.U. Dup? ce România a surprins atunci prin votul dvs a?i transmis un mesaj administra?iei de la Washington privind dezvoltarea rela?iei româno-americane. E începutul atunci al Parteneriatului pentru Pace de peste aproape 40 de ani?

În?elegerile cu America au început pe timpul lui Gheorghiu Dej. În 1962 a fost o discu?ie pe care am fost trimis s? o am cu reprezentantul României la Washington. Noi atunci am cerut un singur lucru: scoate?i-ne din co?. Ei spuneau a?a: în privin?a României, se încadreaz? în legea cutare privind ??rile r?s?ritene. Deci noi eram tot timpul trata?i precum gr?mada. Noi am spus atunci c? nu mai vrem s? fim judeca?i la gr?mad?, c? nu mai gândim cu gr?mada, gândim cu capul nostru, treaba noastr?. Scoate?i-ne de acolo, nu am cerut mare lucru decât s? ia considerentele ?ar? dup? ?ar?, nu alian?? dup? alian??. Asta a fost chestiunea care a fost primit? cu un mare interes, p?cat c? dup? aceea a fost asasinat Kennedy ?i nu a putut s? se aplice. Dup? aia a venit o hot?râre în care America a semnat un acord economic cu România, separat de toate celelalte. Deci a acceptat ideea noastr? de atunci pentru care am stat zile întregi în discu?ie cu americanii. Orice ?ar? î?i croie?te pozi?ia care îi convine, dar dac? vrea.

Cuvântul cheie ?i idealul istoric ?i politic este independen?a, Dup? aia po?i s? faci ce vrei. Când nu e?ti independent, nu mai ai libertatea de decizie, o fac alia?ii

Arunc?m o privire asupra globului. Vedem conflicte ce mocnesc, vedem conflicte deschise, avem a ne teme de un Al Treilea R?zboi Mondial?

Nu, nu cred c? ideea r?zboiului este foarte actual?. Din contr?, cred c? exist? chiar un recul, o schimbare de atitudine. ?ti?i de ce? Pentru c? r?zboaiele sunt foarte costisitoare. ?i atunci statele sunt mai s?race ca în trecut ?i e greu s? fac? r?zboi, te cost? foarte multe. ?i atunci chestiunea a fost, cu ce se poate înlocui? S? fie pa?nic. Dar cum s? fie pa?nic? E o întrebare foarte interesant? la care se r?spunde la ora asta înc? într-un mod perfid. ?i anume, ideea este c? trebuie s? o convingi pe cealalt? ?ar?. Dar aceast? convingere merge ?i prin alte ac?iuni subterane, mai pu?in vizibile ?i chiar care sunt reprezentate în literatur? prin s?ge?i. O s?geat? este: caut? ?i asigur?-te la oamenii politici, la minoritatea politic?. A doua s?geat?: convinge lumea prin pres? ?i prin astea ca s? fie o atitudine public?. Dou? s?ge?i. Cu dou? s?ge?i bine trase faci o ?ar? s? fac? cam ce vrei tu. Asta este. De fapt, asta e o chestie veche social? - când doi oameni se întâlnesc, cine face ce vrea cel?lalt. Asta e o chestiune de m?sur? a rela?iei umane pe care sociologii au o disput? ?i una este violen?a ?i alta este aceast? convingere prin demonstra?ie. Deci, vede?i dvs, când sunt dou? state, fiecare se uit? dac? face ce vrea cel?lalt. Cuvântul cheie ?i idealul istoric ?i politic este independen?a - s? fie independent. Dup? aia po?i s? faci ce vrei. Când nu e?ti independent, nu mai ai libertatea de decizie, o fac alia?ii, ori o organiza?ie interna?ional? care p??e?te pe capul statelor a?a cum ar face pe strad?.

România, peste zece ani... dac? ar sc?pa de unele mituri contemporane, deja ar fi un pas mare.

Unde vede?i România peste zece ani?

România peste zece ani... e foarte greu de spus. Dac? ar sc?pa de unele mituri contemporane, deja ar fi un pas mare.

Ce mituri?

Mitul ?sta este: e?ti aliatul meu, gânde?te pentru mine. E?ti Uniunea mea care m? controleaz? ?i din care fac parte ?i care gânde?te pentru mine. Toate miturile sunt alea în care ai t?iat din independen?? ?i ai devenit independent ?i dup? aia nu mai ai treab?.

Scrisul e cam singura activitate care mi-a mai r?mas. Scrisul este absolut r?spl?titor pentru mine ?i îl fac zilnic.

În final o s? v? rog s? îmi spune?i ceva despre dvs. Cum sunte?i acum? Ce face?i? La ce mai gândi?i? Dac? mai scrie?i...

Scrisul este cam singura activitate care mi-a mai r?mas. Ies foarte pu?in, foarte rar din cuibul meu, chilia mea, cum o numesc, unde scriu lucruri care apar. Acum am o carte mare care a fost foarte bine primit? „Secolul meu scurt" secolul e scurt, dar cartea are 800 de pagini. Am trecut acum la formula mai fran?uzeasc?, a c?r?ilor mici de 150-200 pagini. Din astea am deja vreo 4 sau 5 publicate. Sunt foarte u?or de f?cut ?i îmi plac. Sunt elegante ?i e un fel de colec?ie de eseuri, ori pe o tem? dat? ori pe o tem? mai vast?. Am o pl?cere s? le scriu. Am f?cut un articol în care am atacat-o pe doamna Merkel din r?sputeri, spunând ce erori a f?cut ?i în ce încurc?turi a b?gat Germania. Sunt liber s? o fac. Nu o s? fie problem? interna?ional? din faptul c? eu spun c? ea a p??it strâmb.

Prieteni mai ave?i?

Da, cred c? da. Cred c? au r?mas... Din p?cate mul?i s-au dus. Îi caut ?i mi se spune c? nu mai sunt între timp.

V? sim?i?i singur?

În lumea asta? Nu pot, pentru c? este ?i tineretul. Am dou? fete care au fiecare câte un copil sau doi. Familia e destul de mare ?i, de?i sunt în str?in?tate cele dou? fete, vin aproape tot timpul aici, pân? ?i în week-end-uri sosesc. Nici nu concep ca locul lor de baz? s? nu fie aici, dar acolo au o obliga?ie profesional? într-o chestiune care le-a pl?cut. Amândou? sunt în materie de cercet?ri ?tiin?ifice, legate de matematici.

Îmi spune?i un secret? O dorin?? pe care o ave?i dumneavoastr?, poate neîmp?rt??it??

Vai de mine, ce list? poate s? ias? de aici ! (râde cu poft?) Eu cred c? pân? ?i iluziile sunt bune dac? sunt limitate sau controlate. Scrisul este absolut r?spl?titor pentru mine ?i îl fac zilnic.

Un mesaj pentru cititori?

Aveam un prieten care s-a dus, un fizician mare, care avea o vorb?: Te iubesc! A?a c?... Am sentimentele cele mai bune pentru oamenii care muncesc, care gândesc, care se preocup? de o problem? oarecare ?i cred c? majoritatea românilor fac asta. În mod cinstit ?i corect au o voca?ie pe care o respect?.

A consemnat Sabina Iosub[3]
-------------------------------------------------
[1] http://www.cotidianul.ro/mircea-malita-romania-si-a-cedat-suveranitatea-252590/
[2] http://qmagazine.ro/mircea-malita-romania-si-a-cedat-suveranitatea_258908.html
[3] Vezi http://jurnalul.ro/special-jurnalul/interviuri/mircea-malita-au-inceput-sa-se-miste-popoarele-699341.html

footer