Revista Art-emis
Paralele plastice PDF Imprimare Email
Ion Maldarescu   
Marţi, 15 Martie 2011 16:23
Iliescu StefanescuEmil Ştefănescu (n.3 martie 1899 - d.8 iulie 1983)
Constantin Iliescu (n.20 martie 1899 - d.24 iulie 1980)

De-a lungul vremii, Râmnicu-Vâlcea, recunoscut centru spiritual şi artistic al ţării, cu tradiţii venind din istoria îndepărtată, a dăruit sau a adoptat cu generozitate, creatori ai artelor frumoase. În urmă cu mai bine de un veac, odată cu primăvara abia sosită, odată cu zilele lui mărţişor, gălăgios, şi-au anunţat venirea pe lume, două fiinţe omeneşti. Urmându-şi propria soartă, afirmându-se independent, s-au înscris mai târziu în constelaţia de elite a artelor plastice. Cei doi se numeau Constantin Iliescu şi Emil Ştefănescu, primul văzând lumina zilei la Râmnicu-Vâlcea, în data de 20 martie 1899, iar al doilea, la 3 martie din acelaşi an, la Tigăneşti, judeţul Galaţi (pe atunci, Tecuci). Coincidenţă sau nu, s-au născut în aceeiaşi lună şi s-au prezentat în faţa Judecătorului Suprem, tot aşa. Ceea ce le-a intersectat destinele a fost pasiunea comună pentru artă, pentru cercetarea frumuseţilor vieţii, a naturii, respingerea fără menajamente a improvizaţiei şi a diletantismului. Lucrările celor doi pictori, creatori de artă modernă, aparţinând astăzi patrimoniului cultural al umanităţii, s-au impus publicului printr-o ţinută artistică superioară. Constantin Iliescu şi Emil Ştefănescu constituie, desigur, sensibilităţi, entităţi artistice distincte care, în pofida dinamismului sau a spontaneităţii, demonstrează înzestrarea lor cu o rigoarea şi un simţ al vizualităţii plastice, rar întâlnite.

Peisajele celor doi maeştrii excelează printr-o deosebită disponibilitate a încadrării, cu centre vizuale laborios realizate, care îndrumă ochiul privitorului către punctele de maxim interes. Flexibilitatea liniilor, minuţiozitatea trăsăturilor subliniază măiestria celor doi mânuitori ai rafinatei arte a penelului. Portretele, în special cele de copii, surprind acea ingenuitate specifică vârstei, iar autoportretele, uneori grave, redau cu o remarcabilă cunoaştere psihologică, starea de spirit a subiectului. Tuşa bogată, generoasă îmbinare a armoniilor cromatice, conferă naturilor statice, în special florilor, o acurateţă, o ponderabilitate şi o comunicare absolut remarcabilă. Caractere şi temperamente distincte, unul extrovertit, celălat, dimpotrivă, un introvertit iremediabil, destinele le-au fost paralel hărăzite artei. Au apărut pe lume în prima lună a primăverii şi au plecat în călătoria cea mare, tot în luna lui cuptor. Constantin Iliescu şi Emil Ştefănescu au iubit aceeaşi muză, căreia i-au adus ofrandă harul şi truda lor din timpul trăirii pe pământ. Moştenitoare ale harului artistic, fiicele celor doi au onorat memoria părinţilor, fiind personalităţi consacrate pe plan internaţional, în domeniul artei plastice şi al muzicii, urmând, atât prin legăturile de rudenie, cât mai ales prin înaltele calităţi spirituale, o tradiţie de familie. Rodica Iliescu, excelent maestru al penelului, cu lucrări expuse pe simezele marilor metropole ale lumii, trăitoare în „Oraşul lumină", iar Liliana Ştefănescu-Scanio, prestigios muzician, pe scenele însoritei Italii. footer