Revista Art-emis
?tefan ?tefureac PDF Imprimare Email
Petru Grior, Cern?u?i   
Joi, 05 Martie 2015 12:43

?tefan ?tefureacSatul Ceahor din actualul raion Hliboca al regiunii Cern?u?i. În aceast? pitoreasc? localitate bucovinean? cu frumoase tradi?ii culturale române?ti s-a n?scut la 24 februarie 1845 unul dintre intelectualii de frunte ai neamului nostru. P?rin?ii s?i, Petru ?i Vasilica ?tefureac, ??rani gospodari, care p?strau cu sfin?enie tradi?iile ?i obiceiurile din b?trâni, cuprin?i de o adânc? stim? fa?? de istoria ?inutului, i-au pus vl?starului lor scump, altoit în ramul dragostei pentru adev?r ?i dreptate, numele ?tefan în amintirea Marelui Voievod al ??rii Moldovei, care a ap?rat cu bra?ul, mintea ?i inima demnitatea moldovenilor ?i suveranitatea p?mântului str?bun în timpuri de restri?te. În Codrii Cosminului se înal?? ast?zi falnic c?tre cer stejarul lui ?tefan cel Mare, simbolizând bun?tatea, tr?inicia ?i continuitatea noastr? pe aceast? glie dacic? sfânt?. Copilul frumos de plugar, harnic ?i ager la minte, ca întreg neamul lui Decebal ?i Traian, s-a îndreptat, setos de cuno?tin?e, spre izvorul plin de via?? al c?r?ii, avându-l ca p?stor al sufletului s?u tân?r ?i curat ca lacrima pe vrednicul paroh ?i om de cultur? Samuil Moraru-Andrievici, Mitropolitul de mai târziu al Bucovinei, care a jucat un rol important în procesul de instruire a viitorului c?rturar. Dup? terminarea ?colii Primare în satul natal p?rin?ii îl înscriu, la îndemnul bunului paroh, la Gimnaziul German din Cern?u?i, unde a înv??at ?i Mih?i?? Eminovici. ?tefureac a fost unul dintre acei elevi, care a plâns în ianuarie 1866 în „L?crimioarele înv???ceilor gimnagiali” moartea mult iubitului s?u profesor Aron Pumnul, osemintele c?ruia î?i dorm somnul ve?nic în Cimitirul Central din vechiul ora? de pe malul b?trânului Prut. Aceast? „promi??toare poezie” începea astfel: „Plângi acum junime, plângi cu întristare,/ C?ci fatala moarte, f?r? îndurare,/ ?i-a r?pit din sânu-?i ce era mai rar,/ ?i-a r?pit un mândru, scump m?rg?ritar”.

Luându-?i cu succes bacalaureatul în 1868, acest tân?r de 23 de ani, primind o burs? de la Fondul Religionar al Bucovinei, porne?te spre Viena, capitala Austro-Ungariei, „renumit centru de cultur? european?”, pentru a studia în aula Universit??ii literele ?i filozofia. Dup? ob?inerea licen?ei se întoarce în ?inutul natal, fiind numit, la 24 august 1874, profesor de greac?, latin? ?i român? la Gimnaziul greco-oriental din Suceava, unde i-a instruit cu dragoste ?i bun?tate pe tinerii din ?ara Fagilor pân? la ultima-i suflare. Profesorul universitar Ilie Mandiuc scria mai târziu urm?toarele: „Ferm convins c? numai calea spre lumin? ?i adev?r îl poate duce pe un popor la putere ?i via?? proprie, profesorul ?tefureac n-a cunoscut un ideal mai m?re? ?i mai sfânt pentru neamul s?u ca ?coala, pentru ea s-a jertfit toat? via?a prin vorb?, fapt? ?i scris”. Într-adev?r, timp de aproape dou? decenii, el a desf??urat în acest pitoresc ora?, Cetate de Scaun a Domnitorului ?tefan cel Mare ?i Sfânt, o rodnic? activitate, aducându-?i contribu?ia la întemeierea, în 1883, a Societ??ii „?coala Român?”, acordând ajutor material ?i moral fiilor ??ranilor s?raci din Bucovina, alc?tuind pentru elevii din ?inut „C?r?i de citire” / adev?rate manuale didactice, în care d? dovad? de o înalt? cunoa?tere a valorilor culturale române?ti. Spirit energic, a colaborat cu numeroase articole ?i studii despre limba matern? ?i sistemul de înv???mânt din acea vreme la publica?iile „Albina”, „Tribuna”, „Gazeta de Transilvania”, „Convorbiri literare”, „Revista politic?”, „Gazeta Bucovinei”, „De?teptarea”, „Opinca”.

P?mânteanul nostru ?i-a consacrat întreaga sa capacitate ?i for?? de munc? cercet?rii ?i valorific?rii crea?iei populare orale, culegând eresurile lumii rurale, balade ?i legende, p?trunse de sentimentul vechimii neamului. Publicând în „Convorbiri literare” (1876) povestea „Sfânta Vinere”, s-a remarcat ca un iscusit povestitor. Unele pove?ti ale acestui neobosit om de cultur? au v?zut lumina tiparului în 1886 la Cern?u?i.

În luna noiembrie 1893, când suflarea iernii se f?cea sim?it? pe meleagurile carpatine, iubitul dasc?l, publicist ?i scriitor ?i-a luat r?mas bun de la to?i cei din jur, l?sându-ne mo?tenirea sa cultural?, p?truns? de firescul limbaj popular. Posteritatea a onorat memoria înainta?ului, ridicându-i un monument la Suceava ?i constituind în acest ora? Funda?ia „?tefan ?tefureac”. Mircea Lutic, scriitor renumit al Ucrainei, men?ioneaz? c? numele lui ?tefan ?tefureac „se afl?, al?turi de

footer