Revista Art-emis
Herman Oberth, un pionier al zborului cosmic PDF Imprimare Email
Dr. Vasile Mărculeţ & dr. Ioan Mărculeţ   
Miercuri, 03 Decembrie 2014 15:49

Hermann Oberth, art-emis„Dorinţa mea dintotdeauna a fost aceea ca, prin opera mea, să pot face cinste ţării mele şi populaţiei din care mă trag, să fiu şi să rămân un bun sas transilvănean. Şi dacă astăzi, voi, dragii mei compatrioţi, puteţi fi puţin mândri de mine, atunci aceasta constituie pentru mine suprema satisfacţie. Fie ca astronautica să contribuie ca oamenii acestei planete să se înţeleagă mai bine, să facă viaţa lor mai armonioasă şi plină de sens” (Hermann Oberth, pentru Televiziunea Română)

Hermann Oberth s-a născut la 25 iunie 1894, la Sibiu, în casa doctorului chirurg, Julius Oberth (1862-1946), și al Valeriei (1862-1941), fiica medicului şi poetului sas Friedrich Krasser (1818-1893). Adevărat vizionar, în vara anului 1869, bunicul viitorului savant, Friedrich Krasser, a afirma: „Peste 100 de ani vor zbura oamenii. Nepoţii vor mai trăi.” După un secol această prevestire s-a împlinit. În anul 1896, medicul Julius Oberth a fost numit director al spitalului din Sighişoara. Mutat cu familia în acest oraș, Hermann Oberth şi-a petrecut anii copilăriei și tinereţii în oraşul de pe Târnava Mare. Aici a fost fascinat de cărţile „De la Pământ la Lună” şi „Călătorie în jurul Lunii”, scrise de Jules Verne. Și-a studiile elementare la Şcoala din Deal, din localitate. Ca elev al acestei instituții a făcut numeroase inovaţii. La vârsta de 14 ani elaborează schiţa unei rachete, preconizând utilizarea combustibililor lichizi în scopul propulsării vehiculelor interplanetare. În anul 1912, a obţinut bacalaureatul la Gimnaziul „Episcop Teutsch”, Şcoala din Deal (Sighişoara). În timpul studiilor liceale, elevul Hermann Oberth a dedus ecuaţia fundamentală a zborului rachetelor. După finalizarea studiilor liceale, s-a înscris la Universitatea din München, devenind student la medicină, dar declanşarea Primului Război Mondial l-a obligat să-și întrerupă studiile. Încorporat în armata austro-ungară, a fost trimis militar pe frontul din răsărit. Rănit în „Războiul Carpaţilor” (februarie 1915), a fost trimis ca sergent sanitar în lazaretul de rezervă din oraşul Sighişoara. Aici a întreprins o serie de experimente de medicină spaţială, dovedind că omul ar putea suporta consecinţele cauzate de lansările spaţiale şi starea de imponderabilitate. În anul 1917 a realizat - primul în lume - proiectul de zbor la mare distanţă, pe bază de combustibil lichid. Începând cu anul 1918, şi-a continuat studiile de medicină la Universitatea din Budapesta, pe care le-a întrerupt însă la scurt timp, iar în anul următor, şi-a început studiile în domeniul fizicii la Universitatea din Cluj. În același an s-a transferat pentru scurt timp la Universitatea din München, unde și-a continuat studiile de fizică, și apoi la Universităţii din Göttingen a urmat cursuri de fizică, matematică şi astronomie (1919).

În anul 1920, Hermann Oberth a realizat proiectul primei rachete spaţiale cu trei trepte, de 100t. Un an mai târziu, a elaborat la Universitatea de Fizică din Heidelberg (Germania), „prima disertaţie din lume referitoare la zborul spaţial”. În anul 1922, studentul Hermann Oberth formula, în introducerea lucrării sale de licență „Racheta spre spaţiile interplanetare”, patru teze renumite pentru zborul internaţional:
- „Este posibilă construirea unor maşini care să se ridice mai sus decât atmosfera terestră; - Aceste maşini pot fi în stare să învingă forţa de atracţie gravitaţională;
- Aceste maşini pot fi astfel concepute încât oamenii vor putea călători la bordul lor;
- Construcţia unor astfel de maşini poate să aducă avantaje economice”.

Universitatea din Heidelberg a refuzat însă să-i accepte teza, aceasta fiind considerată de profesorii instituţiei ca utopică. Ca urmare, la 23 mai 1923 teza a Hermann Oberth  şi racheta V2fost susţinută în România, la Universitatea din Cluj, ca lucrare de diplomă. Între 1922 şi 1924 Hermann Oberth a funcţionat ca profesor de matematică şi fizică la Seminarul de fete (1922-1923), destinat pregătirii viitoarelor învăţătoare, şi la Gimnaziul „Episcop Teutsch”, din Sighişoara. În anul 1925 a obținut un post de profesor de matematică şi fizică la gimnaziul „Stephan Ludwig Roth” din Mediaş. Cu venirea la Mediaș se deschidea o nouă etapă în viața și activitatea savantului. Perioada medieşană a lui Hemann Oberth s-a întins pe o durată de 13 ani, până în 1938. Aceasta a debutat în anul 1925, când, la 20 ianuarie 1925, presbiteriul Bisericii Evanghelice din Mediaş declara vacante catedrele de istorie, geografie, matematică, limba română şi muzică. Pentru catedra de matematică şi fizică şi-a depus candidature Hermann Oberth. Candidaturia lui Hermann Oberth a fost luată în discuţie în şedinţa presbiteriului din 20 februarie 1925. După discuţii intense, în cursul cărora s-a propus inclusiv doar angajarea lui Herman Oberth ca profesor suplinitor pentru un an, luându-se în calcul posibilitatea ca Hermann Oberth să refuze o asemenea soluţie, s-a decis încadrarea sa ca profesor titular. Cu 17 voturi pentru şi 3 voturi împotrivă, Hermann Oberth a fost numit profesor al Liceului „Sthephan Ludwig Roth”. Conform datelor transmise de documentele existente în arhiva liceului, activitatea didactică a lui Hermann Oberth pe perioada funcţionrii ca profesor nu s-a limitat doar la predarea disciplinelor matematică şi fizică. Alături de acestea, el a mai predat disciplinele chimie în anii şcolari 1924-1925, 1932-1933 şi 1933-1934, lucru de mână în anii şcolari 1932-1933 şi 1933-1934 şi a îndeplinit funcția de custode al colecţiei de fizică în timp de cinci ani şcolari, între 1932-1933 și 1937-1938. Perioada petrecută la Mediaș s-a dovedit deosebit de fructuoasă din punct de vedere științific. Experimentele realizate însă la Mediaş i-au permis lansarea cu succes, în 1935, a primei sale rachete cu combustibil lichid. Remarcabila realizare impunea Mediaşul între primele oraşe din lume unde s-au experimentat, realizat şi lansat rachete de acest tip.

Activitatea lui Hermann Oberth la Mediaş s-a încheiat la 25 iunie 1938. La această dată Consistoriul Regnicolar i-a aprobat cererea înaintată pentru acordarea unui concediu de studii de doi ani în vederea realizării unor proiecte şi contracte de cercetare în străinătate; nu va mai reveni la Mediaş. Paralel cu activitatea didactică, Herman Oberth a fost implicat în importante proiecte de cercetare în străinătate. Acest lucru l-a determinat ca în perioada anilor şcolari 1928-1929, 1929-1930 şi 1930-1931 să îşi întrerupă temporar, prin concediu activitatea şcolară. În 1928 a ţinut conferinţe la Wroclaw şi Gdansk. Tot acum s-a întâlnit la Berlin cu Wernher von Braun, încă student. În vara anului 1929 i-a apărut lucrarea „Căile navigaţiei spaţiale”, considerată de către francezul Robert Essnault-Pelterié, un faimos pionier al tehnicii spaţiale, drept „biblia astronauticii spaţiale”. Cartea i-a adus savantului ardelean premiul REP-Hirsch (Prix International d’Astronautique), în valoare de 10.000 de franci, acordat de Academia Franceză. Și tot în anul 1929, Hermann Oberth a devenit primul preşedinte al Ligii pentru navigaţie spaţială (Erster Vorsitzender des Vereins für Raumschiffahrt), cu sediul la Berlin. Concomitent, între anii 1928 şi 1929, în calitate de consultant ştiinţific, Hermann Oberth a colaborat la turnarea filmului „Femeia în Lună”, realizat de Fritz Lang, în studiourile UFA-Film Co. din Neubabelsberg. Filmul devenea prima realizare cinematografică din lume având ca subiect o temă de astronautică. În atelierele studiourilor, Hermann Oberth a realizat primele încercări de ardere cu «ajutorul de scindare» şi cu «motorul conic», primul motor de rachetă cu combustibil lichid.

În iulie 1930 a experimentat cu succes, în cadrul Institutului de Cercetări Tehnico-Chimice din Berlin-Plötzensee, arderea „motorului conic” (primul motor de rachetă cu combustibil lichid). La prima lansare a rachetei cu combustibil lichid (Kegelduse) au asistat numeroşi studenţi, printre care s-a aflat şi viitorul om de ştiinţă, colaborator și prieten, Wernher von Braun. Un moment important în activitatea de cercetare a lui Hermann Oberth din perioada funcţionarii la Mediaş l-a reprezentat întâlnirea cu regele Carol al II-lea, la 22 aprilie 1932. Cu prilejul audienţei acordate, suveranul României i-a aprobat să-şi realizeze experimentele și proiectele în atelierele Şcolii Militare de Aviaţie din Mediaş. În perioada 1938-1941, a Hermann Oberth a participat la finalizarea a două contracte de cercetare ale institutelor politehnice din Viena (1938-1940) şi Dresda (1940-1941), iar între 1941 şi 1944 şi-a desfăşurat activitatea în cadrul Staţiunii experimentale de la Penemünde. Aici, la 3 octombrie 1942, pe standul de probă VII, a fost martor la lansarea primei rachete balistice „Aggregat 4”.

În a doua parte a celui de-Al Doilea Război Mondial (1943-1945) a fost trimis să lucreze în cadrul firmei pentru explozibil, Westfalia-Anhalt, din Reinsdorf (lângă Wittenberg). Spre sfârșitul războiului, în aprilie 1945, a fost reţinut la Moosburg de către armata S.U.A. şi trimis în Specialul Detention Camp („Dustbin”). După o internare de două luni în lagăr, Hermann Oberth s-a stabilit la Feucht (lângă Nürnberg). Aici a contribuit la înfiinţarea Cercului de consilieri tehnici, iar în 1948, ca preşedinte de onoare al Societăţii pentru navigaţie spaţială din Stuttgart, a decernat primul Premiu Oberth. După război Hermann Oberth și-a reluat activitatea științifică. În perioada 1948-1950, a întreprins experimente cu combustibili la Institutul Militar din Berna şi la Oberried (Elveţia), iar între 1950 şi 1953 a colaborat cu Marina italiană la Spezia, în cadrul unui contract de cercetare. La solicitarea lui Wernher von Braun, devenit conducătorul programului ce cercetare cosmică al Statelor Unite Ale Americii, Hermann Oberth s-a deplasat în S.U.A., unde, între 1955 şi 1958, a activat ca inginer consultant la Huntswille (Alabama), iar în 1961-1962 a lucrat tot ca inginer consultant în cadrul firmei Convair din San Diego (California).

În anul 1963 Hermann Oberth s-a retras la pensie la Feucht. La 16 iulie 1969, savantul asista ca invitat, la Cape Kennedy, la aselenizarea misiunii „Apollo 11” şi la primii paşi făcuţi de om pe Lună, iar în 30 octombrie 1985 a fost martor ocular al startul misiunii germane „Spacelad-D-1” (STS-61A Challanger), la Cape Canaveral. A încetat din viață la 28 decembrie 1989, la Nürnberg şi a fost înmormântat la 3 ianuarie 1990, în Cimitirul Nou din Feucht. Datorită activităţii sale, Hermann Oberth a primit numeroase distincţii şi a fost desemnat membru de onoare al mai multor instituţii de învăţământ superior. Lucrările savantului - mai multe cărţi („Racheta spre spaţiile interplanetare”, 1923; „Căile navigaţiei spaţiale”, 1929; „Oameni în spaţiul cosmic”, 1954; „Automobilul lunar, 1959”; „Nava cosmică electrică”, 1961) şi aproximativ 80 de studii şi articole - au fost traduse în mai multe limbi: engleză, rusă, franceză, spaniolă, italiană, croată, olandeză şi japoneză.

Asupra valorii și importanței operei sale s-au exprimat numeroşi oameni de ştiinţă ai vremii. Între aceștia, vechiul său colaborator, Wernher von Braun, afirma că „Herman Oberth a fost primul care, în legătură cu ideea unui zbor cosmic real, a pus mâna pe rigla de calcul, elaborând concepte şi proiecte pe bază de calcule numeroase”, iar Willy Ley îl considera ca fiind „adevăratul părinte al erei spaţiale”. Schimbările produse în regimul politic din România a făcut posibilă recunoaşterea contribuţiei lui Hermann Oberth la cercetarea zborului spaţial. În octombrie 1992, Consiliul Local din Mediaș l-a declarat pe Hermann Oberth cetăţean de onoare, post mortem. Casa în care a locuit savantul a primit statul de casă memorială, fiind amenajată drept secţie a Muzeului Aviaţiei din Bucureşti. În cadrul ei funcţionează două secţii: una dedicată vieţii şi activităţii savantului, cealaltă istoriei zborului cosmic şi misiunii în spaţiu a astronautului Dumitru Prunariu, din 1981.

Bibliografie

- Barth H. (1991): Hermann Oberth „Vater der Raumfahr”, Autorisierte Biographie. Mitb einem Vorwort von Wernher von Braun, Essligen-München.
- Calabalic Petrina (2006): Părintele rachetei, Bănăţeanul, 09 ianuarie 2006 (http://old.banateanul.ro/articol/ziar/timisoara/parintele-rachetei/8780).
- Knall H.J. (2004): Aspecte din activitatea lui Hermann Oberth ca profesor la Liceul Stephan Ludwig Roth din Mediaş (1925-1938), în vol. Liceul Stephan Ludwig Roth. Freagmente istorice, I - Stephan Ludwig Roth Gymnasium. Geschichtliche Fragmente, I, Mediaş.
- Mărculeț, I, Mărculeț, V. (2014): Hermann Oberth - o viață închinată științei, „Simpozionul Municipal Interdisciplinar „Destine”, 9 aprilie 2014, secțiunea 2, Geografie, Istorie și Științe sociale, București.
- ***(2001): Hermann Oberth. Der Vater des Raumfahrt (Părintele zborului spaţial), Publicaţiile A.I.M., Nr. 4, Mediaş.
footer