Revista Art-emis
Herman Oberth, un pionier al zborului cosmic PDF Imprimare Email
Dr. Vasile M?rcule? & dr. Ioan M?rcule?   
Miercuri, 03 Decembrie 2014 15:49

Hermann Oberth, art-emis„Dorin?a mea dintotdeauna a fost aceea ca, prin opera mea, s? pot face cinste ??rii mele ?i popula?iei din care m? trag, s? fiu ?i s? r?mân un bun sas transilv?nean. ?i dac? ast?zi, voi, dragii mei compatrio?i, pute?i fi pu?in mândri de mine, atunci aceasta constituie pentru mine suprema satisfac?ie. Fie ca astronautica s? contribuie ca oamenii acestei planete s? se în?eleag? mai bine, s? fac? via?a lor mai armonioas? ?i plin? de sens” (Hermann Oberth, pentru Televiziunea Român?)

Hermann Oberth s-a n?scut la 25 iunie 1894, la Sibiu, în casa doctorului chirurg, Julius Oberth (1862-1946), ?i al Valeriei (1862-1941), fiica medicului ?i poetului sas Friedrich Krasser (1818-1893). Adev?rat vizionar, în vara anului 1869, bunicul viitorului savant, Friedrich Krasser, a afirma: „Peste 100 de ani vor zbura oamenii. Nepo?ii vor mai tr?i.” Dup? un secol aceast? prevestire s-a împlinit. În anul 1896, medicul Julius Oberth a fost numit director al spitalului din Sighi?oara. Mutat cu familia în acest ora?, Hermann Oberth ?i-a petrecut anii copil?riei ?i tinere?ii în ora?ul de pe Târnava Mare. Aici a fost fascinat de c?r?ile „De la P?mânt la Lun?” ?i „C?l?torie în jurul Lunii”, scrise de Jules Verne. ?i-a studiile elementare la ?coala din Deal, din localitate. Ca elev al acestei institu?ii a f?cut numeroase inova?ii. La vârsta de 14 ani elaboreaz? schi?a unei rachete, preconizând utilizarea combustibililor lichizi în scopul propuls?rii vehiculelor interplanetare. În anul 1912, a ob?inut bacalaureatul la Gimnaziul „Episcop Teutsch”, ?coala din Deal (Sighi?oara). În timpul studiilor liceale, elevul Hermann Oberth a dedus ecua?ia fundamental? a zborului rachetelor. Dup? finalizarea studiilor liceale, s-a înscris la Universitatea din München, devenind student la medicin?, dar declan?area Primului R?zboi Mondial l-a obligat s?-?i întrerup? studiile. Încorporat în armata austro-ungar?, a fost trimis militar pe frontul din r?s?rit. R?nit în „R?zboiul Carpa?ilor” (februarie 1915), a fost trimis ca sergent sanitar în lazaretul de rezerv? din ora?ul Sighi?oara. Aici a întreprins o serie de experimente de medicin? spa?ial?, dovedind c? omul ar putea suporta consecin?ele cauzate de lans?rile spa?iale ?i starea de imponderabilitate. În anul 1917 a realizat - primul în lume - proiectul de zbor la mare distan??, pe baz? de combustibil lichid. Începând cu anul 1918, ?i-a continuat studiile de medicin? la Universitatea din Budapesta, pe care le-a întrerupt îns? la scurt timp, iar în anul urm?tor, ?i-a început studiile în domeniul fizicii la Universitatea din Cluj. În acela?i an s-a transferat pentru scurt timp la Universitatea din München, unde ?i-a continuat studiile de fizic?, ?i apoi la Universit??ii din Göttingen a urmat cursuri de fizic?, matematic? ?i astronomie (1919).

În anul 1920, Hermann Oberth a realizat proiectul primei rachete spa?iale cu trei trepte, de 100t. Un an mai târziu, a elaborat la Universitatea de Fizic? din Heidelberg (Germania), „prima diserta?ie din lume referitoare la zborul spa?ial”. În anul 1922, studentul Hermann Oberth formula, în introducerea lucr?rii sale de licen?? „Racheta spre spa?iile interplanetare”, patru teze renumite pentru zborul interna?ional:
- „Este posibil? construirea unor ma?ini care s? se ridice mai sus decât atmosfera terestr?; - Aceste ma?ini pot fi în stare s? înving? for?a de atrac?ie gravita?ional?;
- Aceste ma?ini pot fi astfel concepute încât oamenii vor putea c?l?tori la bordul lor;
- Construc?ia unor astfel de ma?ini poate s? aduc? avantaje economice”.

Universitatea din Heidelberg a refuzat îns? s?-i accepte teza, aceasta fiind considerat? de profesorii institu?iei ca utopic?. Ca urmare, la 23 mai 1923 teza a Hermann Oberth  ?i racheta V2fost sus?inut? în România, la Universitatea din Cluj, ca lucrare de diplom?. Între 1922 ?i 1924 Hermann Oberth a func?ionat ca profesor de matematic? ?i fizic? la Seminarul de fete (1922-1923), destinat preg?tirii viitoarelor înv???toare, ?i la Gimnaziul „Episcop Teutsch”, din Sighi?oara. În anul 1925 a ob?inut un post de profesor de matematic? ?i fizic? la gimnaziul „Stephan Ludwig Roth” din Media?. Cu venirea la Media? se deschidea o nou? etap? în via?a ?i activitatea savantului. Perioada medie?an? a lui Hemann Oberth s-a întins pe o durat? de 13 ani, pân? în 1938. Aceasta a debutat în anul 1925, când, la 20 ianuarie 1925, presbiteriul Bisericii Evanghelice din Media? declara vacante catedrele de istorie, geografie, matematic?, limba român? ?i muzic?. Pentru catedra de matematic? ?i fizic? ?i-a depus candidature Hermann Oberth. Candidaturia lui Hermann Oberth a fost luat? în discu?ie în ?edin?a presbiteriului din 20 februarie 1925. Dup? discu?ii intense, în cursul c?rora s-a propus inclusiv doar angajarea lui Herman Oberth ca profesor suplinitor pentru un an, luându-se în calcul posibilitatea ca Hermann Oberth s? refuze o asemenea solu?ie, s-a decis încadrarea sa ca profesor titular. Cu 17 voturi pentru ?i 3 voturi împotriv?, Hermann Oberth a fost numit profesor al Liceului „Sthephan Ludwig Roth”. Conform datelor transmise de documentele existente în arhiva liceului, activitatea didactic? a lui Hermann Oberth pe perioada func?ionrii ca profesor nu s-a limitat doar la predarea disciplinelor matematic? ?i fizic?. Al?turi de acestea, el a mai predat disciplinele chimie în anii ?colari 1924-1925, 1932-1933 ?i 1933-1934, lucru de mân? în anii ?colari 1932-1933 ?i 1933-1934 ?i a îndeplinit func?ia de custode al colec?iei de fizic? în timp de cinci ani ?colari, între 1932-1933 ?i 1937-1938. Perioada petrecut? la Media? s-a dovedit deosebit de fructuoas? din punct de vedere ?tiin?ific. Experimentele realizate îns? la Media? i-au permis lansarea cu succes, în 1935, a primei sale rachete cu combustibil lichid. Remarcabila realizare impunea Media?ul între primele ora?e din lume unde s-au experimentat, realizat ?i lansat rachete de acest tip.

Activitatea lui Hermann Oberth la Media? s-a încheiat la 25 iunie 1938. La aceast? dat? Consistoriul Regnicolar i-a aprobat cererea înaintat? pentru acordarea unui concediu de studii de doi ani în vederea realiz?rii unor proiecte ?i contracte de cercetare în str?in?tate; nu va mai reveni la Media?. Paralel cu activitatea didactic?, Herman Oberth a fost implicat în importante proiecte de cercetare în str?in?tate. Acest lucru l-a determinat ca în perioada anilor ?colari 1928-1929, 1929-1930 ?i 1930-1931 s? î?i întrerup? temporar, prin concediu activitatea ?colar?. În 1928 a ?inut conferin?e la Wroclaw ?i Gdansk. Tot acum s-a întâlnit la Berlin cu Wernher von Braun, înc? student. În vara anului 1929 i-a ap?rut lucrarea „C?ile naviga?iei spa?iale”, considerat? de c?tre francezul Robert Essnault-Pelterié, un faimos pionier al tehnicii spa?iale, drept „biblia astronauticii spa?iale”. Cartea i-a adus savantului ardelean premiul REP-Hirsch (Prix International d’Astronautique), în valoare de 10.000 de franci, acordat de Academia Francez?. ?i tot în anul 1929, Hermann Oberth a devenit primul pre?edinte al Ligii pentru naviga?ie spa?ial? (Erster Vorsitzender des Vereins für Raumschiffahrt), cu sediul la Berlin. Concomitent, între anii 1928 ?i 1929, în calitate de consultant ?tiin?ific, Hermann Oberth a colaborat la turnarea filmului „Femeia în Lun?”, realizat de Fritz Lang, în studiourile UFA-Film Co. din Neubabelsberg. Filmul devenea prima realizare cinematografic? din lume având ca subiect o tem? de astronautic?. În atelierele studiourilor, Hermann Oberth a realizat primele încerc?ri de ardere cu «ajutorul de scindare» ?i cu «motorul conic», primul motor de rachet? cu combustibil lichid.

În iulie 1930 a experimentat cu succes, în cadrul Institutului de Cercet?ri Tehnico-Chimice din Berlin-Plötzensee, arderea „motorului conic” (primul motor de rachet? cu combustibil lichid). La prima lansare a rachetei cu combustibil lichid (Kegelduse) au asistat numero?i studen?i, printre care s-a aflat ?i viitorul om de ?tiin??, colaborator ?i prieten, Wernher von Braun. Un moment important în activitatea de cercetare a lui Hermann Oberth din perioada func?ionarii la Media? l-a reprezentat întâlnirea cu regele Carol al II-lea, la 22 aprilie 1932. Cu prilejul audien?ei acordate, suveranul României i-a aprobat s?-?i realizeze experimentele ?i proiectele în atelierele ?colii Militare de Avia?ie din Media?. În perioada 1938-1941, a Hermann Oberth a participat la finalizarea a dou? contracte de cercetare ale institutelor politehnice din Viena (1938-1940) ?i Dresda (1940-1941), iar între 1941 ?i 1944 ?i-a desf??urat activitatea în cadrul Sta?iunii experimentale de la Penemünde. Aici, la 3 octombrie 1942, pe standul de prob? VII, a fost martor la lansarea primei rachete balistice „Aggregat 4”.

În a doua parte a celui de-Al Doilea R?zboi Mondial (1943-1945) a fost trimis s? lucreze în cadrul firmei pentru explozibil, Westfalia-Anhalt, din Reinsdorf (lâng? Wittenberg). Spre sfâr?itul r?zboiului, în aprilie 1945, a fost re?inut la Moosburg de c?tre armata S.U.A. ?i trimis în Specialul Detention Camp („Dustbin”). Dup? o internare de dou? luni în lag?r, Hermann Oberth s-a stabilit la Feucht (lâng? Nürnberg). Aici a contribuit la înfiin?area Cercului de consilieri tehnici, iar în 1948, ca pre?edinte de onoare al Societ??ii pentru naviga?ie spa?ial? din Stuttgart, a decernat primul Premiu Oberth. Dup? r?zboi Hermann Oberth ?i-a reluat activitatea ?tiin?ific?. În perioada 1948-1950, a întreprins experimente cu combustibili la Institutul Militar din Berna ?i la Oberried (Elve?ia), iar între 1950 ?i 1953 a colaborat cu Marina italian? la Spezia, în cadrul unui contract de cercetare. La solicitarea lui Wernher von Braun, devenit conduc?torul programului ce cercetare cosmic? al Statelor Unite Ale Americii, Hermann Oberth s-a deplasat în S.U.A., unde, între 1955 ?i 1958, a activat ca inginer consultant la Huntswille (Alabama), iar în 1961-1962 a lucrat tot ca inginer consultant în cadrul firmei Convair din San Diego (California).

În anul 1963 Hermann Oberth s-a retras la pensie la Feucht. La 16 iulie 1969, savantul asista ca invitat, la Cape Kennedy, la aselenizarea misiunii „Apollo 11” ?i la primii pa?i f?cu?i de om pe Lun?, iar în 30 octombrie 1985 a fost martor ocular al startul misiunii germane „Spacelad-D-1” (STS-61A Challanger), la Cape Canaveral. A încetat din via?? la 28 decembrie 1989, la Nürnberg ?i a fost înmormântat la 3 ianuarie 1990, în Cimitirul Nou din Feucht. Datorit? activit??ii sale, Hermann Oberth a primit numeroase distinc?ii ?i a fost desemnat membru de onoare al mai multor institu?ii de înv???mânt superior. Lucr?rile savantului - mai multe c?r?i („Racheta spre spa?iile interplanetare”, 1923; „C?ile naviga?iei spa?iale”, 1929; „Oameni în spa?iul cosmic”, 1954; „Automobilul lunar, 1959”; „Nava cosmic? electric?”, 1961) ?i aproximativ 80 de studii ?i articole - au fost traduse în mai multe limbi: englez?, rus?, francez?, spaniol?, italian?, croat?, olandez? ?i japonez?.

Asupra valorii ?i importan?ei operei sale s-au exprimat numero?i oameni de ?tiin?? ai vremii. Între ace?tia, vechiul s?u colaborator, Wernher von Braun, afirma c? „Herman Oberth a fost primul care, în leg?tur? cu ideea unui zbor cosmic real, a pus mâna pe rigla de calcul, elaborând concepte ?i proiecte pe baz? de calcule numeroase”, iar Willy Ley îl considera ca fiind „adev?ratul p?rinte al erei spa?iale”. Schimb?rile produse în regimul politic din România a f?cut posibil? recunoa?terea contribu?iei lui Hermann Oberth la cercetarea zborului spa?ial. În octombrie 1992, Consiliul Local din Media? l-a declarat pe Hermann Oberth cet??ean de onoare, post mortem. Casa în care a locuit savantul a primit statul de cas? memorial?, fiind amenajat? drept sec?ie a Muzeului Avia?iei din Bucure?ti. În cadrul ei func?ioneaz? dou? sec?ii: una dedicat? vie?ii ?i activit??ii savantului, cealalt? istoriei zborului cosmic ?i misiunii în spa?iu a astronautului Dumitru Prunariu, din 1981.

Bibliografie

- Barth H. (1991): Hermann Oberth „Vater der Raumfahr”, Autorisierte Biographie. Mitb einem Vorwort von Wernher von Braun, Essligen-München.
- Calabalic Petrina (2006): P?rintele rachetei, B?n??eanul, 09 ianuarie 2006 (http://old.banateanul.ro/articol/ziar/timisoara/parintele-rachetei/8780).
- Knall H.J. (2004): Aspecte din activitatea lui Hermann Oberth ca profesor la Liceul Stephan Ludwig Roth din Media? (1925-1938), în vol. Liceul Stephan Ludwig Roth. Freagmente istorice, I - Stephan Ludwig Roth Gymnasium. Geschichtliche Fragmente, I, Media?.
- M?rcule?, I, M?rcule?, V. (2014): Hermann Oberth - o via?? închinat? ?tiin?ei, „Simpozionul Municipal Interdisciplinar „Destine”, 9 aprilie 2014, sec?iunea 2, Geografie, Istorie ?i ?tiin?e sociale, Bucure?ti.
- ***(2001): Hermann Oberth. Der Vater des Raumfahrt (P?rintele zborului spa?ial), Publica?iile A.I.M., Nr. 4, Media?.
footer