Revista Art-emis
Ronald H. Coase, mentor ?i prieten spiritual PDF Imprimare Email
Dr. Alex Berca, S.U.A.   
Duminică, 06 Octombrie 2013 18:16

Coase H. RonaldRonald H. Coase

(n. 29 decembrie 1910, Willesden, Marea Britanie - d. 2 septembrie 2013, Chicago, Ilinois, S.U.A.)

Din Jurnalul personal de amintiri

La începutul lunii septembrie a.c. a încetat din via?? la vîrsta de 102 ani unul dintre remarcabilii economi?ti americani, specializat pe o larg? problematic? a economiei ?i a legisla?iei juridice privind drepturile de proprietate. Ideile sale au avut la baz? o multitudine de studii ?i cercet?ri efectuate pe parcursul anilor înc? din tinere?e ?i pîn? în 1982 cînd s-a pensionat de la Universitatea din Chicago, unde a func?ionat ca profesor de economie în cadrul Facult??ii de Drept. Cele mai multe dintre ideile sale au fost apreciate pe parcursul ultimilor decenii ?i socotite ca fiind importante atît pentru istoria ?i ?tiin?a economic? în general, devenind astfel unul dintre economi?tii din genera?ia sa apreciat într-un mod deosebit.

Ideile sale economice prezentate cu mul?i ani în urm?, în dou? articole: „Natura firmei” (1937), prin care a introdus conceptul de costuri de tranzac?ie explicând astfel apari?ia ?i modul de func?ionare a firmelor, precum ?i „Problema costului social” (1960), explica ?i marca definirea corect? a no?iunii drepturilor de proprietate, precum ?i corela?ia ?i dependen?a acestora cu diversele aspect ale costurile de tranzac?ie. Asemenea idei au constituit criteriile de apreciere ?i acordarea în 1991 a Premiului Nobel pentru economie. În 2002 continuîndu-?i cercet?rile ?i-a extins preocup?rile asupra problematicii teoriei eficien?ei economice a pie?ei.
                                                      
Ronald H. Coase s-a n?scut în 1910, în localitatea Willesden din Marea Britanie, într-o familie modest? din punct de vedere economic, p?rin?ii s?i fiind salaria?i la po?t?. Preocuparea ?i grija tat?lui s?u a avut o influen?? ?i un efect remarcabil în educa?ia singurului lor copil. Cu toate c? din punct de vedere cerebral era deosebit de talentat, ?i avea o memorie excep?ional?, Ronald, de mic copil a avut de luptat cu o dificultate fizic?, neputîndu-se men?ine mult timp pe picioare în pozi?ie vertical ?i de a umbla, avînd nevoie de ni?te suporturi metalice la ambele picioare. Aceast? situa?ie fizic? l-a determinat pe tat?l s?u s?-?i înscrie b?iatul la o ?coal? pentru copiii cu defecte fizice. Educa?ia lui de acas?, sub permanenta grije a p?rin?ilor, i-a permis s? ob?in? o burs? ?i s? fie înscris la vîrsta de 12 ani la ?coala de gramatic? Kilburn, apoi s-a înscris, ?i a urmat cursurile universitare, avându-l drept îndrum?tor pe economistul Arnold Plant, un specialist pe problematica inova?iilor. La 22 de ani, Ronald Coase, a primit o diplom? de Bachelor în domeniul comer?ului ?i apoi ?i-a continuat studiile la London School of Economics pe care a absolvit-o în 1932. În anii 1934/35 a fost lector asistent la Universitatea din Liverpool ?i apoi a ob?inut postul de lector asistent la London School of Economics unde a func?ionat între anii 1935 ?i 1938. În 1938, a fost promovat ca lector ?i în timpul celui de al Doilea R?zboi Mondial a lucrat ?i în cadrul Oficiului Central de Statistic? al Marii Britanii.

În 1950, la vîrsta de 40 de ani, Ronald a primit o burs? de studii care i-a permis s? ajung? în Statele Unite pentru a studia activitatea industriilor americane. Întorcîndu-se în Anglia cu unele observa?ii deosebit de interesante ob?inute în munca sa de cerecetare ?i-a sus?inut teza de doctirat ?i a ob?inut, în 1951, titlul de doctor în ?tiin?e economice dela London School of Economics. Sim?indu-se atras de gândirea ?i modul de activitate din Statele Unite, dup? ob?inerea titlului de doctor a aplicat pentru un post de profesor care i-a fost acceptat ?i în 1951, a emigrat în Statele Unite unde a lucrat timp de ?apte ani ca Profesor de economie la Universitatea din din Buffalo; apoi în 1958 s-a mutat la Universitatea din Virginia unde a continuat munca didactic?.

În 1958, Ronald Coase, i-a uimit pe conduc?torii diverselor industrii ?i pe economi?tii cei mai cunoscu?i, ai timpul s?u, cu lucrarea referitoare la Comisia Federal? pentru Comunica?ii. În aceast? lucrare el afirma: „În domenii cum ar fi de exemplu radiodifuziunea, guvernul poate crea ?i stimula noi pie?e prin acordarea dreptului de proprietate putând astfel s? determine extinderea comercializ?rii unor bunuri cum ar fi de exemplu sta?iile de radio.”

Citind ideile cuprinse în acest studiu, conducerea Universit??ii din Chicago ?i în special Profesorul economist Milton Friedman, l-a invitat la Chicago pentru a discuta ?i dezbate unele subiecte deosebit de interesante ?i utile pentru economia american?. Punctele de vedere ale Profesorului Friedman ca ?i a altor economi?ti printre care ?i ale lui George Stigler, au fost în total? opozi?ie cu cele ale lui Ronald Coase, în special cele referitoare la rolului pe care trebuie s? îl aib? guvernul în activitatea de conducere a societ??ii, dar aceste contradic?ii nu i-a împiedecat s? aib? o deosebit de fructoas? colaborare ?i s? se aprecieze reciproc. Aceast? colaborare a fost ?i a r?mas ca un piedestal pe care a fost pus? personalitatea ?i concep?ia economic? a lui Ronald Coase, de c?tre mul?i economi?ti, simpatizan?i ai ideilor sale, datorit? logicii ?i gîndirii sale economice chiar dac? acestea erau contradictorii cu cele avute de cel considerat ca fiind un titan al gândirii economice, Milton Fiedman.

În 1964, Ronal Coase s-a stabilit la Chicago ?i a func?ionat ca profesor la aceast? universitate, în paralel lucrând ?i ca editor al Jurnalului de Drept ?i Economie. O fire calm? ?i blajin? care i-a dat întotdeauna aspectul unui gentleman, Ronald Coase, ?i-a sus?inut cu mult? vehemen?? punctele de vedere asupta teoriilor sale. Într-un eseu publicat în 1953 intitulat „Cum ar trebuii ale?i economi?tii”, Coase a criticat punctul de vedere al lui Milton Friedman privind metodologia. În timp ce Friedman sus?inea ideia dup? care: „corectitudinea ipotezelor într-o teorie, este lipsit? de importan?? ?i tot ceea ce conteaz? pentru o teorie economic? este ca aceasta s? fie capabil? de a crea previziuni exacte”.

Profesorul Coase a r?spuns cu un contra exemplu care a fost realmente fulminant: „Am fi putut prezice, în ultimii ani, ceea ce diversele politici ale guvernului american în domeniul petrolului ?i al gazelor naturale au avut efect, dac? am considera c? obiectivul principal al guvernului american ar fi fost acela de cre?tere a puterii ?i veniturilor ??rilor OPEC ?i cu efect în reducea nivelul de trai al popula?iei Statelor Unite. Dar eu sunt sigur c? ne-ar avantaja o teorie care s? explice de ce guvernul american, care probabil nu a vrut s? ajung? la aceste rezultate, ?i-a condus întreaga metodologie pentru a se adapta politici care a dus la unele condi?ii nefavorabile americane. Predic?iile testabile nu sunt tot ceea ce conteaz? iar realismul în ipotezele noastre este necesar (în cazul teoriilor noastre) s? ne ajuta s? în?elegem de ce sistemul func?ioneaz? a?a dup? cum vedem, iar realismul ipotezelor noastre ne oblig? s? analiz?m lumea a?a cum exist?, nu o lume imaginar? care nu exist?.”

Fiind întrebat care este opinia sa despre politic?, Coase a r?spuns: „Chiar nu ?tiu! Eu nu resping nici o politic? f?r? a ?ine seama care sunt rezultatele ei. Dac? cineva spune c? se vor crea unele reglement?ri, eu nu spun c? Reglement?rile vor fi bune sau rele. Ci spun: s? vedem. Ce se va putea descoperi este c? cele mai multe Reglement?ri nu au produs ceva bun sau au produs în ultima vreme, unele rezultate gre?ite. Dar n-a? vrea s? afirm c? toate Reglement?rile ar avea acest efect, deoarece trebuie s? ne gândim la circumstan?ele în care acestea au fost stabilite.”

În 1995, Profesorul Coase a finalizat o lucrare intitulat? „Essays on Economics and Economists” în care enun?a care sunt criteriile dup? care economi?tii decid asupra modului de abordare ?i alegere a teoriile pe care le sus?in. Aceast? lucrare prezint? r?spunsuri la multe întreb?ri cu caracter general ?i a reflectat punctul de vedere al Profesorului Coase despre preocup?rile fundamentale ale economi?tilor din ultimele dou? secole. Continua preocupare pentru munca de cercetare i-a permis ca în preajma anivers?rii propriului centenar s? se g?seasc? în plin? activitate cu elaborarea unei lucr?ri cu privire la cre?terea economiilor din China ?i Vietnam. Într-un interviu pe care l-a acordat în decembrie 2010, lui Wang Ning (colaboratorul s?u la elaborarea c?r?ii „Cum a devenit China capitalist?”), Profesorul Ronald Coase a explicat misiunea pe care ?i-o impusese societatea chinez? ?i viziunea economi?tilor chinezi pentru a transforma China într-o mare putere economic? competitiv? pe plan mondial.

Pentru întreaga sa activitate didactic?, de formare a unor noi genera?ii de economi?ti, precum ?i pentru ampla sa activitate de cercetare, prof. dr. Coase a fost onorat ?i a primit, în luna mai 2012, un doctorat onorific din partea Universit??i din Buffalo departamentul de economie. Modestia sa ce dep??ea cu mult orice imagina?ie, s-a reflectat printre altele ?i în scurtul discurs pe care l-a ?inut cu prilejul acord?rii Premiul Nobel în 1991: „Nu îmi pot imagina cum ideile mele au putut devenii dup? 60 de ani de la ini?ierea lor atît de importante încât s? justifice acorarea acestui premiu. Este pentru mine o experien?? destul de ciudat? când sunt l?udat la 80, pentru o activitate pe care am f?cut-o la 20”.

Pin analizele sale referitoare la activitatea industrial? a c?utat s? r?spund? la dou? întreb?ri pe care le-a socotit ca fiind esen?iale în teoria economic? în general ?i în cea a economiei industriei în mod special:

- Prima întrebare, se referea la ideia dece oamenii creaz? întreprinderi ?i care este criteriul de alegere sau mai bine zis a ajungerii unor companii la dimensiuni de mamut, precum ?i modul în care marile companii, cum ar fi de exemplu General Motors, Ford sau Union Carbide, reu?esc s? antreneze ?i s? colaboreze cu un num?r destul de limitat de parteneri, în timp ce alte întreprinderi industriale mai mici reu?esc s?-?i asigure colabor?ri cu o mul?ime de întreprinderi de acelea?i dimensiuni sau chiar ?i mai mici. Explica?ia dat? unor asemenea întreb?ri s-a referit tot la teoria sa privind costul tranzac?iilor. Acest r?spuns a fost mai întîi prezentat în cadrul unei conferin?e ?inut? la Dundee (Sco?ia) unde Ronald Coase fusese lector asistent la Dundee School of Economics and Commerce între 1932 ?i 1934 ?i apoi a fost publicat? ca o lucrare separate.

Opinia Profesorului Coase era urm?toarea: atunci când costul tranzac?iilor este nul, este irelevant sub aspect economic cui i-au fost alocate in mod ini?ial drepturile de proprietate dar atunci când costurile de tranzac?ie sunt suficient de mari, drepturile de proprietate ini?iale vor avea un efect semnificativ. Din perspectiva eficien?ei economice, drepturile de proprietate ar trebui astfel alocate încât s? se ajung? la o ac?iune economic? eficient?. Costurile de tranzac?ie implic? ?i o problem? legat? de efectele pe care firmele le au asupra mediului în care î?i desf??oar? activitatea. Aceast? problem? a devenit cunoscut? ca fiind problema efectelor colaterale numite externalit??ile negative, care, în concep?ia economic? tradi?ional?, trebuie rezolvate prin taxarea generatorului de externalit??i.Toate aceste argumente au stat la baza creerii faimoasei „teoreme a lui Coase“.

Ceea ce era de asemeni deosebit de interesant era faptul c? Profesorul Coase remarcase faptul c? în prima jum?tate a secolului al XX-lea, companiile ?i-au dezvoltat activitatea pe principiul integr?rii verticale (de exemplu, Ford Motor ?i-a construit propriile sub-companii pentru diversele subansambluri ?i ?i-a asigurat cauciucurile necesare automobilelor fabricate cump?rând propriile planta?ii de cauciuc, în loc s? se bazeze pe diver?i furnizori), ulterior, remarca Profesorul Coase, companiile ?i-au desf??urat activitatea într-un mod diametral opus, externalizând într-un mod realmente agresiv func?ii chiar de baz? cum ar fi de exemplu: plata propriilor angaja?i.

- Cea de a doua întrebare, era cea a rela?iei dintre guvern ?i locul pe care îl de?ine pia?a în cadrul eonomiei na?ionale. Opinia profesorului Coase era aceea c? pia?a poate fi a considerat? în afara importantului aspect al mediului înconjur?tor care astfel ar putea reduce implicarea masiv? a guvernului în activitatea economic?. În acest context merit? amintit? opinia economistului englez Arthur Cecil Pigou (1877-1959) care afirma în lucrarea sa fundamental publicat? în 1920 „Economics of Welfare”, existen?a unei divergen?e între costurile private ?i costul social al unei activit??i; dup? opinia sa doar costurile private sunt reflectate pe pia??, creindu-se o imagine trunchiat? a bun?st?rii sociale. În scopul remedierii acestei „sl?biciuni ale pie?ei” (market failures), dup? cum afirm? ?i Conf. univ. dr. Mariana Vu?? în studiul intitulat Abord?ri modern privind e?ecul pie?ei ?i externalit??ile, Arthur Pigou preconizase interven?ia statului sub forma taxelor asupra dezeconomiilor externe. În cel mai bun caz, taxele ar trebui s? fie egale cu o sum? care s? reflecte valoarea monetar? a costului extern, respectiv costul privat ?i costul social. Datorit? acestei proceduri, efectul extern evaluat în expresie b?neasc? ?i contabilizat, face parte integrant? din calculul economic.

Aceast? integrare în sfera economic? a fenomenelor externe la origine, pentru c? nu sunt b?ne?ti, este în mod frecvent numit? „integrarea efectelor externe”. Un asemenea demers amintit de doamna Dr. Vu?? (numit „taxa pigouvian?”), departe de a incrimina rolul regulator al pie?ei, se bazeaz?, din contra, pe corectarea sl?biciunilor pie?ei cu ajutorul interven?iei statului ?i de unde desprinde concluzia dup? care: pia?a trebuie s? prezideze asupra aloc?rii costurilor ?i a condi?iei de a fi, în mod corect, „informat?”.

Al?i anali?ti, printre care se remarca ?i interven?ia Profesorului Ronald Coase, aprecia c? într-o defini?ie de proast? calitate, drepturile de proprietate asupra resurselor naturale (mediului înconjur?tor) cauzeaz? disfunc?ionalit??ile pie?ei. Din acest punct de vedere Profesorul Coasei în articolul amintit privind costul social a respins total ideia interven?iei statului în favoarea solu?iilor liber negociate între p?r?i (cum ar fi de exemplu, poluatorul ?i poluatul (polua?ii)).

În preajma pension?rii sale, Ronald Coase afirma: „Sunt foarte con?tient de faptul c? mul?i economi?ti pe care îi respect ?i îi admir nu vor fi de acord cu opiniile pe care le-am exprimat iar uni pot fi chiar ofensa?i de ele. Dar un om de ?tiin?? trebuie s? cunoasc? ce este fals în ceea ce spune ?i, ceea ce este adev?rat. El poate conta în cele din urm? v?zându-?i opiniile acceptate, în cazul în care tr?ie?te destul de mult.”

Prin pierderea acestui om, am pierdut un mentor spiritual care prin întreaga sa gândire economic?, mi-a sugerat nenum?rte idei pe care le-am folosit în cariera mea economic?. Amintirea lui o voi p?stra vie în mintea ?i în inima mea cât voi tr?i.

footer