Revista Art-emis
Arhitectul Cezar L?z?rescu - primul proiectant al Casei Poporului PDF Imprimare Email
Tudor Voicu   
Duminică, 16 Decembrie 2012 23:49
Profesor arhitect Cezar L?z?rescu, art-emis
„Mai bine disp?rem ca na?ie, decāt s? devenim slugi la str?ini!"
(Mare?al ion Antonescu)

Arhitectul Cezar L?z?rescu
1923-1987

Anul acesta, la 30 martie, s-au īmplinit 25 de ani de la moartea lui Cezar L?z?rescu, arhitect, profesor de arhitectur?, omul care a schimbat īnf??i?area Bucure?tiului. Pu?ini cititori ?tiu cine a fost arhitectul, profesorul ?i omul Cezar L?z?rescu. Unii l-au iubit ?i apreciat foarte mult, iar al?ii l-au du?m?nit cu aceea?i for??. Cezar L?z?rescu s-a n?scut la 30 octombrie 1923 la Bucure?ti, dintr-o familie de intelectuali, tat?l militar ?i mama pictori??. Din partea tat?lui, bunici erau din Valea Stanciului, pe Jiu. Copil?ria ?i-a petrecut-o īn cetatea lui Bucur, īn Valea Izvorului. A urmat cursurile liceului Gheorghe Laz?r ?i a absolvit Institutul de Arhitectur? Ion Mincu din Bucure?ti, cu calificativul Magna cum laudae. A fost profesor de arhitectur? la Institutul de Arhitectur? Ion Mincu, ast?zi Universitatea de Arhitectur? ?i Urbanism Ion Mincu din Bucure?ti; a fost rectorul Institutului de Arhitectur? Ion Mincu īn intervalul 1970-1977 (dou? mandate); a fost pre?edintele Uniunii Arhitectilor (1971-1987); a fost numit, īn 1972, īn conducerea Uniunii Interna?ionale a Arhitec?ilor, cu sediul la Paris. Printr-un decret din 28 iunie 1972 al Consiliului de Stat, i s-a acordat titlul de Profesor Universitar Emerit.

Īntre anii 1955-1960 a coordonat ?i a participat la proiectul pentru litoralul romānesc, unde ?i īn calitate de arhitect a proiectat multe dintre construc?iile noi de pe litoralul romānesc. Arhitectul Cezar L?z?rescu a proiectat 11 lucr?ri de urbanism ?i 67 lucr?ri de arhitectur?. A publicat 11 lucr?ri ?i 50 de articole de specialitate - urbanism ?i arhitectur?. Pe lāng? lucr?rile men?ionate mai sus, cele mai importante proiecte realizate de el sunt urm?toarele: cl?direa Aerog?rii din cadrul Aeroportului Otopeni; Palatul Sporturilor ?i Culturii Bucure?ti; Sala OMNIA (sala congreselor); Ambasada Romāniei la Beijing; Ambasada R.P. Chineze din Bucure?ti; Turnul de Televiziune din Bucure?ti; Palatul preziden?ial din Sudan; cl?direa Parlamentului din Sudan; Biblioteca Na?ional? din Capital?; Casa de Cultur? ?i clubul cu sal? ale ora?ului Pite?ti; Palatul Administrativ Foc?ani; vilele ?i hotelurile de pe litoral, de la Mamaia la Mangalia etc.

Proiectul Bibliotecii Na?ionale din Bucure?ti - ultima lucrare a prof. dr. arh. Cezar L?z?rescu

Proiectul Bibliotecii Na?ionale din Bucure?ti a fost ultima lucrare a prof. dr. arh. Cezar L?z?rescu. Din nefericire, disparitia lui fulgeratoare l-a impiedicat s? continue ?i s?-?i des?vīr?easc? proiectul ini?ial. Biblioteca Na?ional? a Romāniei are la baz? studiile arhitectului Cezar L?z?rescu, īncepute īn 1985 ?i va Ileana L?z?rescu, Vise īn piatr?r?mīne unul dintre cele mai impresionante edificii bucure?tene.[ ] Arhitectul prof. dr. Cezar L?z?rescu a fost primul proiectant al Casei Poporului. Nici nu se putea altfel. Conducerea statului nu putea s? īncredin?eze o asemenea lucrare unei arhitecte stagiare. Mira Anca Victoria Petrescu-M?rcule? (n?scut? la 20 martie 1949, la Sighi?oara), care pretinde c? este arhitectul ?ef al Palatului Parlamentului, abia terminase facultatea cānd se īncepuse, deja, construc?ia Casei Poporului. Proiectul era de mult? vreme terminat. Lucrarea de proiectare īncepuse din anul 1977[ ] La proiectarea Casei Poporului au lucrat peste 400 de arhitec?i, dintre cei mai valoro?i. Dac? este s? fim corec?i, adev?ratul ?ef-coordonator de proiect al Casei Poporului a fost pre?edintele Nicolae Ceau?escu. Arhitectul Cezar L?z?rescu a fost apreciat ?i s-a bucurat de toat? considera?ia conduc?torilor statului romān: Gheorghe Gheorghiu-Dej ?i Nicolae Ceau?escu.

Construirea Casei Poporului

Construirea Casei Poporului (acum Palatul Parlamentului) a īnceput īn primele luni ale anului 1983, iar proiectul era, fire?te, demult finalizat. Nici nu se putea īncepe construc?ia unui asemenea edificiu f?r? o documenta?ie elaborat?, verificat? ?i aprobat?. Arhitecta Anca Petrescu, care pretinde c? ea este proiectantul edificiului Casa Poporului, era, la vremea respectiv?, arhitect stagiar, fusese secretar al biroului U.T.C. pe facultate, fusese un an repetent? ?i era īn grupul din preajma lui Nicu Ceau?escu. [...] Banda care se lipise de Nicu Ceau?escu, format?, īn majoritate din alogeni ?i sectan?i, urm?rea, de fapt, crearea imaginii de antisemit a pre?edintelui Nicolae Ceau?escu ?i au reu?it. Aceast? ga?c? era, de fapt, īn slujba comploti?tilor interna?ionali ?i interni, care urm?rea, īn principal urm?toarele:
- Romānia s? fie lichidat? ca stat ?i poporul romān ca na?iune, īmpropriet?rirea „evreilor" autohtoni ?i a evreilor care vor invada Romānia cu bunurile materiale ?i spirituale ale patriei noastre, alungarea romānilor de pe meleagurile lor str?mo?e?ti ?i chiar schimbarea denumirii teritoriului care ar mai fi r?mas;
- Dezr?d?cinarea poporului nostru din patria lui. Īn mare parte, ac?iunile comploti?tilor interna?ionali ?i interni au reu?it. Romānia dup? 1989 a devenit un teritoriu administrat de iudaismul mondial, iar, cu timpul, ī?i va schimba ?i denumirea. Romānii vor deveni ni?te grupuri r?zle?e, r?t?cite īn istorie, f?r? patrie, o curiozitate etnic?.

Nicolae Ceau?escu nu era antisemit

Casa Poporului (Parlamentul Romāniei)Pe Nicolae Ceau?escu nu-l puteau īnl?tura de la conducerea Statului Romān decāt dac? īi creau o imagine de antisemit. Nicolae Ceau?escu nu era antisemit, era chiar prietenul evreilor din toat? lumea - inclusiv al statului Israel, cu care, cum se ?tie, a p?strat continuu rela?iile diplomatice (īn timp ce toate celelalte ??ri socialiste le rupseser?) ?i chiar a mediat leg?turi īntre Israel ?i ??rile arabe etc.. Comitetul Central al P.C.R., guvernul, conducerile ministerelor ?i īntreprinderile statului, presa, Radioul, Televiziunea, Agerpres-ul erau pline de evrei. A?a a fost posibil? baia de sānge din decembrie 1989 ?i p?c?lirea romānilor. Nimeni nu a vrut atunci schimbarea sistemului socialist, pentru c? romānii ?tiau c?, prin tr?s?tura sa, capitalismul este antisocial ?i antiuman. Se vede de 23 de ani, de cānd a fost asasinat pre?edintele Nicolae Ceau?escu, iar comploti?tii interna?ionali ?i interni au impus sistemul capitalist: ?ara a ajuns o ruin? ?i e deposedat? de aproape toate bunurile materiale ?i spirituale.

Īnainte de 1989, īn Romānia, Na?ionalismul īnvinsese Comunismul. Este unul dintre motivele pentru care, comploti?tii interna?ionali ?i interni l-au asasinat pe pre?edintele Romāniei Nicolae Ceau?escu. Dup? 1989, Romānia, a devenit un teritoriu administrat de iudaismul mondial cu sediul la New York, iar romānii au devenit ni?te robi, ni?te slugi la str?ini. Ne merit?m soarta. Am avut mil? de alogeni.

Mul?i s-au īntrebat cine īl sf?tuia pe pre?edintele Nicolae Ceau?escu īn probleme de arhitectur?. Nu ?tia nici arhitectul Cezar L?z?rescu. Cu cāteva zile īnainte de a muri (22 iunie 1992), academicianul arh. prof. Grigore Ionescu a m?rturisit c? el este cel care l-a īndrumat pe Nicolae Ceau?escu īn probleme de arhitectur? ?i urbanism. Grigore Ionescu este īnmormāntat īn Cimitirul Bellu Militar fig. 5, loc 5, la 10 m dep?rtare de mormāntul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Statul Romān a avut numai cinci arhitec?i, membri ai Academiei Romāne: Petre Antonescu (29 iunie 1873-22 aprilie 1965), Nicolae Ghica- Bude?ti (22 decembrie 1869-16 decembrie 1943), Duiliu Marcu (23 martie 1885-9 martie 1966), Octav Doicescu (8 ianuarie 1902-10 mai 1981) ?i Grigore Ionescu (11 ianuarie 1904-22 iunie 1992). To?i ace?ti arhitec?i-academicieni i-au fost profesori arhitectului Cezar L?z?rescu.

Numele Romeo Belea este predestinat, este o adev?rat? belea!

Teatrul Na?ional din Bucure?ti a fost proiectat de arhitectul Romeo Belea. Pre?edintele Nicolae Ceau?escu a fost a?a de sup?rat cīnd a v?zut cum arat? cl?direa īn 1975, īncāt a comandat imediat o modificare de proiect, īns?rcinīndu-l pe Cezar L?z?rescu cu reproiectarea acestui edificiu. Nicolae Ceau?escu i-a transmis, prin arhitectul Constantin Juguric?, lui Cezar L?z?rescu urm?toarele: „Spune-i s? se uite ?i el la ceea ce au f?cut īnainta?ii lui", īndreptīnd Teatrul Na?ional Bucure?tibra?ul spre lucarnele din acoperi?ul cl?dirii Universit??ii, realizate de arhitectul Nicolae Ghica-Bude?ti. Pre?edintele Romāniei, Nicolae Ceau?escu, avea un cult pentru arhitectul Nicolae Ghica-Bude?ti. Desena cu un stilou gros ceea ce dorea - dup? cum relateaz? domnul arhitect C. Juguric?, care era, īn aceea vreme, directorul tehnic al Institutului Proiect Bucure?ti. Unii spun c? Nicolae Ceau?escu avea chiar talent la desen. De asemenea, i-a spus s? mearg? īn strada Mihail Moxa, nr. 5, s? vad? cum arat? cl?direa care a apar?inut generalului Radu Rosetti, ?i s? vad? inclusiv edificiul Muzeul ??ranului Romān, ambele proiectate de arh. Nicolae Ghica-Bude?ti. Decizia de modificare a fa?adelor este pus? ?i pe seama posibilelor preten?ii de daune pecuniare ?i morale pe filier? francez?, cauzate de plagierea fa?adei dup? celebra lucrare „La Chapelle Ronchamp" a lui Charles Edouard Jeannret (1887-1965), cunoscut sub ?i mai faimosul nume Le Corbusier, arhitect francez, de origine elve?ian?.

Fotografiile cl?dirii Teatrului Na?ional īn 1975, īnainte de modific?rile proiectate de arh. Cezar L?z?rescu ?i dup? acestea - pān? cu cāteva luni īn urm? -, sunt prezentate īn cartea „Vise īn piatr? - Īn memoria prof. dr. arh. Cezar L?z?rescu", de Ileana L?z?rescu ?i Georgeta Gabrea. Cl?direa ini?ial?, din 1975, sem?n? cu o p?l?rie evreiasc?. Este trist, chiar dureros, c?, īn prezent arhitectul Romeo Belea, proiectantul ini?ial al cl?dirii Teatrului Na?ional din Bucure?ti, a acceptat s? se refac? fa?ada imobilului, spre a se reveni la fa?ada sa, din 1975, prin care l-a plagiat pe Le Corbusier. Probabil a f?cut aceast? fapt? ca o recompens? pentru primirea sa īn Academia Romān?. Nu po?i s? crezi! Te doare c? trebuie s? crezi! Genera?iile viitoare nu vor fi a?a de indiferente c? actualii conduc?tori ai Statului Romān doresc o Romānie f?r? romāni. Nu este īndep?rtat? vremea cīnd va fi ar?tat? poporului romān adev?rata valoare a fiec?rui individ. Īnseamn? c? Nicolae Ceau?escu nu era chiar un om nepreg?tit, cum īncearc? o mān? de conspiratori ?i de infractori de drept comun, īn majoritatea lor alogeni, s? īmproa?te cu noroi familia Ceau?escu ?i poporul romān. Totodat?, apel?m la Ambasada Fran?ei la Bucure?ti - personal la Excelen?a Sa Phillipe Gustin - s? impun? Guvernului Romāniei s? oprirea lucr?rilor de remodificare a fa?adei Teatrului Na?ional, comise spre a se reveni la forma plagiat? dup? Le Corbusier. Īn caz de refuz, Fran?a s? intenteze statului romān proces de plagiat ?i s? cear? daune materiale, pe care s? le pl?teasc? primarul Sorin Oprescu ?i cei din clica ocult? care au manevrat aceast? ac?iune doloziv?. Discreditāndu-l pe Nicolae Ceau?escu, autorii ?i profitorii complotului interna?ional antiromānesc din decembrie 1989 se tem c? vor r?māne īn istorie nu ca bravii eroi, a?a cum ?i-ar dori-o, ci ca asasini, ceea ce sunt cu adev?rat. Trebuie s? remarca?i c?, prin corecturile sale, Nicolae Ceau?escu le ceruse arhitec?ilor s? se inspire din fa?ada Teatrului Na?ional a?a cum ar?ta īnainte de a fi distrus de bombardamentul anglo-american din 4 aprilie 1944.

Guvernan?ii postdecembri?ti au inversat valorile

Am īncremenit cānd am v?zut c? pe cl?direa Teatrului Na?ional a ap?rut, din nou, p?l?ria evreiasc?. Au biruit r?ul, boala, cancerul, ho?ia, Iuda, satana, Antihristul. De unde are primarul Oprescu bani pentru aceast? nemernicie, dar nu are bani pentru alte lucr?ri, cu adev?rat importante pentru Capital?? Nu are cā?iva lei pentru a reface inscrip?ia „Budapesta" de pe Arcul de Triumf, acoperit? cu ciment de vreo zece ani, dar are bani pentru enorma lucrare de refacere a plagiatului! Plagiatul arhitectului Romeo Belea este recompensat, īn loc s? fie condamnat. Putem spune c? numele s?u este predestinat, este o adev?rat? belea! A?a au inversat valorile guvernan?ii postdecembri?ti. Genera?iile viitoare de adev?ra?i romāni, dac? vor mai exista, vor ?ti ce s? fac?, de fapt, ceea ce a vrut s? fac? ?i Nicolae Ceau?escu, cānd a v?zut prima dat? cl?direa. Īn mod sigur o vor demola, aceasta ?i pentru a disp?rea acuza?ia de plagiat din partea statului francez.

Mare?alul Ion Antonescu a avut perfect? dreptate cānd a declarat: „Mai bine disp?rem ca na?ie, decāt s? devenim slugi la str?ini!"

Cezar L?z?rescu s-a stins din via?? la 30 martie 1987, īn urma unui accident vascular cerebral, dup? o munc? neīntrerupt?, l?sānd īn urm? o oper? pentru eternitate. Dup? toat? aceast? activitate ?i lucr?rile pe care le-a proiectat, arhitectul Cezar L?z?rescu n-a avut parte de recuno?tin?? ?i nici de mormīnt. Omul, profesorul, arhitectul Cezar L?z?rescu a fost īnmormīntat īn Cimitirul Ghencea Civil din Bucure?ti, fig. d14, loc. 344. Īn prezent mormāntul este īn paragin?, plin de buruieni, crucea din marmur? este spart? ?i doborāt? la p?mīnt, iar inscrip?ia de pe cruce este aproape ilizibil?. Mormāntul este īmprejmuit cu un gard metalic, par?ial distrus. Locul de īnmormāntare a fost atribuit pentru 7 ani ?i, īn cazul cānd nimeni nu se mai intereseaz? de mormānt, probabil peste cī?iva ani va fi profanat ?i īnstr?inat. Aceasta este recuno?tin?a poporului romān?! Uniunea Arhitec?ilor din Romānia ar trebui s? se implice.

Guvernele postdecembriste doresc o Romānie f?r? romāni ?i vor s? ?tearg? orice urm? de existen?? a Neamului Romānesc de pe meleagurile str?mo?e?ti ale romānilor.

Cezar L?z?rescu a avut mul?i du?mani īn timpul vie?ii. Mul?i arhitec?i l-au denigrat ?i i-au creat o atmosfer? defavorabil?. Īn mod deosebit alogenii condu?i de Horia Maicu ?i Ascanio Damian. Ei nu concepeau c? un Romān este mai valoros decāt ei. Campania de denigrare a lui Cezar L?z?rescu continu? ?i dup? moarte. Mai īntāi, i s-a furat proiectul care a schimbat īnf??i?area Capitalei. Acum i se fur? ?i demnitatea ?tiin?ific?, printr-o grav? acuza?ie de „na?ional-comunism" - o absurditate conceptual?. Locul Arhitectului Cezar L?z?rescu era la Cimitirul Bellu Ortodox al?turi de cei 7 mari arhitec?i ai Neamului Romānesc: Ion Mincu (1852-1912) fig. 81, loc 12; Petre Antonescu (1873-1965) fig. 32 bis, loc 11-12; Nicolae Ghica-Bude?ti (1869-1943) fig. 124 loc 12; Duiliu Marcu (1885-1966), parcela academicienilor; Octav Doicescu (1902-1981) fig. 118, loc 95; Grigore Ionescu (1904-1992) fig. 5 loc 5, Cimitirul Bellu Militar; Horia Creang? (1893-1943) fig. 123, loc 41. Dup? arhitectul Ion Mincu (1852-1912), care, spre regretul tuturor romānilor, nu este membru al Academiei Romāne, arhitectul Cezar L?z?rescu va r?māne o personalitate de frunte a arhitecturii ?i urbanismului din Romānia. Timpul va rezolva problema, iar lui Cezar L?z?rescu i se vor recunoa?te meritele.

Na?iunea ve?nic recunosc?toare. Spre glorie ?i etern? recuno?tin??!
----------------------------------------------------------
[1] pentru detalii, vede?i Vise īn piatr? - Īn memoria prof. dr. arh. Cezar L?z?rescu de Ileana L?z?rescu ?i Georgeta Gabrea, Bucure?ti, Editura Capitel, 2003).
[2] vezi:http://ro.wikipedia.org/wiki/Anca_Petrescu footer