Revista Art-emis
Joseph Moses Juran - p?rintele managementului calit??ii PDF Imprimare Email
Prof. Dr. Ing Gheorghe Manolea   
Duminică, 29 Iulie 2012 01:42
J.M. JuranÎn urm? cu mai mul?i ani am constatat c? unii dintre absolven?ii Facult??ii de Electromecanic? din Craiova, cum se numea atunci, î?i g?seau un loc de munc? în compartimentele de „Asigurare a calit??ii". Domeniu nou pentru mul?i. Domeniu în care angajatorii preferau s? aib? lucr?tori tineri. Noi, la facultate, nu le asiguram o formare în acest domeniu. Am propus înfiin?area unui „curs postuniversitar" de tip studii aprofundate. Am avut succes. Consider c? am avut succes deoarece am avut ?i avem multe solicit?ri din partea candida?ilor. Consider c? am avut succes deoarece „studiile aprofundate" s-au transformat într-un master solicitat de candida?i ?i în prezent. În acest context am aflat despre... p?rintele calit??ii: Joseph Moses Juran.

Dificilul drum spre succes

Apoi am descoperit c? Josep Moses Juran s-a n?scut la Br?ila la data de 24 decembrie 1904. La vârsta de trei ani, adic? în 1907, s-a mutat cu familia la Gura Humorului, care apar?inea atunci Imperiului austro-ungar, unde a locuit pân? în la vârsta de 8 ani, adic? pân? în 1912. Tat?l s?u, cizmar de meserie, a plecat în 1909 în SUA pentru un trai mai bun, iar dup? trei ani familia, format? din so?ia Gitel ?i trei copii, Joseph , Nathan ?i Minerva, se reune?te ?i se stabile?te în Mineapolis, din statul Minnesota, la grani?a cu Canada. Au plecat în c?utarea unui trai mai bun dar, la început, au schimbat c?su?a din chirpici, înconjurat? de flori, pe care o aveau la Gura Humorului, cu o barac? din lemn acoperit? cu carton gudronat, înconjurat? de p?durile de lâng? Mineapolis. Aici , ca ?i în Moldova, nu aveau nici ap?, nici electricitate. Nici meseria de cizmar nu era c?utat? deoarece înc?l??mintea se producea industrial. În aceste condi?ii copilul Juran a f?cut diverse munci necalificate, acceptând orice activitate cerut? de comunitatea în care tr?iau. A lucrat ca îngrijitor de cai, vânz?tor de înc?l??minte, lustragiu, vânz?tor la b?c?nie ?i contabil. La toate acestea s-a ad?ugat durerea pierderii mamei sale, care a decedat când Joseph Juran avea doar 16 ani. Dup? mai mul?i ani declara: „Noi am crescut f?r? s? ne fie team? de a munci din greu, timp de multe ore, zilnic. Am înv??at din aceast? experien?? c? trebuie s? folose?ti orice ocazie ap?rut? ?i c? po?i înv??a din orice eroare sau e?ec propriu sau al altora. Am acceptat fiecare responsabilitatea de-a ne f?uri un viitor sigur. Principiile etice înv??ate la locurile noastre de munc? ne-au fost utile pe tot parcursul vie?ii." În 1920, la vârsta de 16 ani, Juran s-a înscris la Facultatea de Inginerie Electric? a Universit??ii din Minnesota. ?i-a pl?tit studiile singur, din banii strân?i din timp pe un cont de economii pentru studii superioare. La universitate el a descoperit ?ahul, activitate care i-a schimbat considerabil modul de via??. Spiritul s?u analitic foarte dezvoltat i-a permis s? descopere subtilit??ile, deliciile ?i implica?iile acestui vechi ?i inteligent joc. A devenit campionul universit??ii sale, a ob?inut rezultate excelente în concursurile organizate la nivelul statului Minnesota ?i a cunoscut din experien?a proprie ce înseamn? admira?ia colegilor ?i mândria de-a fi respectat pentru propriile performan?e. În 1924 a absolvit facultatea de inginerie, iar în 1936 ob?ine ?i titlul de doctor în ?tiin?e juridice de la Loyole University Chicago School of Law. Dup? ob?inerea titlului de inginer electronist s-a angajat în cadrul departamentului de inspec?ie al companiei Western Electric. În 1928 a publicat o bro?ur? cu titlul Metode statistice aplicate la problemele de fabrica?ie", în care era prezentat? metoda e?antion?rii pentru evaluarea calit??ii fabrica?iei, iar principiile enun?ate atunci sunt utilizate ?i azi.

Cum a ap?rut... calitatea.

În timpul celui de Al Doilea R?zboi Mondial, Juran se ocupa de fabricarea echipamentelor militare livrate alia?ilor sovietici ?i britanici. A obserservat c? 80% dintre defecte erau determinate doar de 20% din cauzele care conduceau la rebutarea produselor ?i, pornind de aici, a formulat „Principiul Pareto" pe care l-a extins mai târziu ?i asupra vânz?rilor când a constatat c? 20% din clien?i asigur? 80% din profit.Dup? r?zboi a fost solicitat de japonezi s?-i ajute s?-?i schimbe reputa?ia de „produc?tori de rebuturi". Ei erau foarte convin?i c? pentru aceasta este nevoie de o schimbare ?i au acceptat în totalitate idelile lui Juran despre asigurarea calit??ii. Printre altele au înfiin?at cercurile de calitate care de?i contribuie numai într-o propor?ie de 10% la ameliorarea calit??ii produselor, au avut un impact important asupra rela?iilor umane la locul de munc?. În scurt timp Japonia a ajuns o superputere economic? prin calitate ?i, ca recunoa?tere a meritului lui Juran în ini?ierea miracolului japonez, Împ?ratul Japoniei i-a oferit Ordinul Trezoreriei Sacre. În 1951 a publicat cartea Quality Control Handbook care l-a consacrat ca p?rinte al calit??ii, al?turi de Deming. Juran define?te calitatea ca utilitatea de folosire, nu simpla conformitate cu specifica?iile. De asemenea, Juran ia în considerare clientul, ?inând seama de necesit??ile acestuia. Trilogia calit??ii , „Planificarea calit??ii , controlul calit??ii ?i îmbun?t??irea calit??ii" este cunoscut? ca o contribu?ie importantă la asigurarea calit??ii. Prima parte a trilogiei este preocupat? de identificarea clientului, cerin?ele pentru produs ?i prioritatea obiectivelor afacerii. Cea de-a doua parte implic? folosirea metodelor de control statistic. În cea de-a treia parte, convingerea lui Juran este c? îmbun?t??irea calit??ii trebuie s? fie continu?. Juran a ad?ugat dimensiunea social? necesar? controlului statistic al calit??ii ?i a avut o contribu?ie esen?ial? la apari?ia a ceea ce se nume?te ast?zi „Managementul Total al Calit??ii".

Din nou pe meleagurile bucovinene.

În 1972 a revenit în ?ar? pentru o vizit? scurt? la „Tractorul" - Bra?ov. A mers ?i la Gura Humorului: „Aici am tr?it timp de cinci ani, înainte de a emigra în America la vârsta de opt ani. La Gura Humorului, casa în care am locuit nu mai exist?. Nu au disp?rut îns? Carpa?ii pe care îi urcam când eram copil ?i nici apa Moldovei cu pe?tii s?i minuna?i. A r?mas la Gura Humorului altceva puternic înr?d?cinat, ?i anume «spiritul satului». Bucovina este un ?inut cu un pronun?at caracter rural, iar locuitorii s?i manifest? un caracter robust, tipic oamenilor care trebuie s? î?i câ?tige existen?a în condi?iile confrunt?rii omului cu vitregiile naturii. Aceast? «lupt?» necesit? h?rnicie, cinste ?i un puternic sentiment de solidaritate uman?".

În anul 1992, cu ocazia alegerii sale ca membru de onoare din str?in?tate al Academiei Române, spunea: „Sunt, desigur, recunosc?tor pentru onorurile pe care le-am primit din partea institu?iilor române?ti. Sunt, de asemenea, con?tient c? na?iunea a îndurat mul?i ani dificili ?i c? drumul înainte este lung ?i dificil. Dar mai ?tiu înc?, dup? zeci de ani de experien??, c? atingerea conduitei calit??ii este un element vital pentru atingerea unei economii prospere".

În 1994, cu ocazia împlinirii a 90 de ani, la solicitarea Societ??ii Române pentru Asigurarea Calit??ii, a transmis urm?torul mesaj: „Doresc s? folosesc ?i aceast? ocazie pentru a transmite salut?rile mele personale românilor. Dup? cum poate cunoa?te?i, m-am n?scut în România ?i mi-am petrecut acolo copil?ria înainte de a emigra în America, la vârsta de opt ani. M-am maturizat american, dar am p?strat memoria copil?riei despre p?mântul r?d?cinilor mele. În dou? rânduri am avut prilejul s? vizitez România. Am avut chiar prilejul s? revizitez locurile în care am tr?it - Br?ila ?i Gura Humorului. Aceste vizite au constituit pentru mine experien?e emo?ionale."

În 1998 a acceptat, la solicitarea câtorva personalit??i din România, ca Premiul Român pentru Calitate s?-i poarte numele ?i s? fie acordat anual, din 2000, de c?tre Funda?ia Premiul Român pentru Calitate J.M. Juran" persoanelor cu rezultate în implementarea principiilor calit??ii. S-a stins din via?? în data de 28 februarie 2008, la New York. De?i avea 103 ani, a fost, pân? în ultima clip?, în deplin?tatea for?elor fizice ?i intelectuale. footer