Revista Art-emis
Vara unui mo? voiajor PDF Imprimare Email
Ilie Hoza   
Joi, 12 Aprilie 2012 21:56
Ilie HozaSemne de punctua?ie ornithologic?

Printre lucr?ri, la spart buturugi, la plantat prunii ?i f?cut alte nebunii, un punct cânt?re?, codro?ul din gr?din?, câteva virgule galbene, de c?n?ra?i Serinus pe o sârm?, semne de exclamare, codale la codobaturi pe acoperi?uri, dialoguri nazale de capîntortur? pe costi??, cârlige de întrebare pentru l?stuni, pe cerul de cerneal? diluat?, puncte, puncte verzi, fain aliniate pe ml?di?ele de vi?in, ca o suspensie de ascultare la un cântecel pierdut de cuc; prin urzicile str?luminate lipicios se mi?c?, se plimb? acolade verzui de ?opârle cârne, m? joc c-un b?rb?tu? Lacerta, îmbr?cat în solzi de malahit, pe coaja unei r?chi?i lovit? de moartea putregaiului; prin v?zduhul lucios aplaud?-n apostrof, câ?iva fluturi codi?a-rândunicii. La porti??, dou? co?oflele, ca dou? mori stricate, f?r? ocupa?ie, turuie-vuruie, f?r? nici un semn de punctua?ie!

Secven?e de Mai

Acelea?i p?s?rele m?runte ca ridurile de pe frunte plus un cuc ?-o pitulice fluier?toare! Palme de vânt r?coros! Flori sub?irele, cl?tinate, petale str?vezii: p??ti?e, p?p?dii, m?cri? iepuresc, p?r?lu?e ve?nice perenis, fr?gu?e, veronici, urzicu?e, usturoi??, rostopasc?, tr?istu?e de p?stor, trifoi?te, coroni?te galben?, m?z?riche ro?ie, morcove?i, c?lcâie de broa?te, ciubo?ele de cuc. De mâine la ?coal? m? cam duc! Socul ciuntit din gr?din? înal?? drept spre stele, buchete de frunze c?rnoase, m?linul a?teapt? timid, îngenuncheat de frig, o mângâiere solar?, lalele multicolorate, tremurate, iar pe dâmbul din Poderei, fl?c?ri albe de pruni, meri ?i peri, ning petale albe, amestecate cu firimituri de fulgi f?ino?i trimi?i de Vântoasa-Buc?t?reas? dinspre Nordul cel Rece ?i Întunecat! O buc??ic? din Nordul Inimii înghea?? încet, încet, în p?cat!

Ornithologie eminescian?

Cu mâine zilele-?i adaogi... cu... pitulici fluier?toare, grauri r?t?ci?i, l?stuni r?ci?i de frigul maialului, în rest popula?ii zbur?toare rezistente (codorobaturi, codro?i, presuri, sticle?i, cinteze, mierle, coco?ari), n?val? de bondari la urzicu?e albe ?i p?p?dii, sticle?i elegan?i, cânt?re?i, pe crengi de p?r înflorit, în b?trânul p?r, care, tu crezi c? nu mai poate, dar, care, în realitate, în nespusa Domnului Bun?tate, din ne?tiute seve, s-a învelit în flori albe; pe alte crengu?e, de m?r, buburuzi de flori ro?ii...

Cu ieri via?a ta o scazi... care seam?n? uimitor de bine, cu n?stura?ii din fa?? de la bluzi?a Ioanei... alb-trandafiriu!
?i ai cu toate astea-n fa??...Verde cafeniu, câmpul, dealul, verdiuc pe la poala p?durii, verde exploziv acolo, unde glia e mai gras?, pe lâng? apa ?iuroiului, care îngra?? r?d?cinile ?i face un l?rgi?or covor verde-m?t?sos, u?or curg?tor, care înso?e?te de la deal la vale, firul de izvor.
De-a pururi ziua cea de azi... pe pânza catifeloas?, care se împrietene?te cu malul pârâia?ului ?i pe care se picteaz?, dorinu?e galbene, c?lcâie portocalii, m?z?richi sângerii, covoare, taburete, pl?pumioare, ori alte a?ternuturi de mu?chi pentru f?cut dragoste, ori stat pe gânduri, alc?tuite din vegetale necunoscute, neobi?nuite, neatinse, nemirosite, nepip?ite, nea?teptate, negândite. Cântec greieresc, matinal ?i vesperal de cintezoi, urcat în crengi de m?r, la vreo optz?ci de centimetri de nasul meu! Criiiit, criiit, griiit, griiit, m?i, derbedeu!

Helicopterul de p?p?dii

Câmpul galben s-a f?cut alb, din lampioane de p?p?dii, din para?ute de puf, floricele puricioase de sec?ric?, urzici albe, covora?e de p?r?lu?e, brazde cu spicule?e de p?tlangin? sub?ire, lanuri cu m?run?ele de traista-ciob?nelului, flori de pruni scuturate ?i de m?r suflate cu rozaliu. Pe p?r?tarul acesta alb, firc?lituri cu brâie galbene de picioru-coco?ului, coroni?te ?i sclipe?i, picurele albastre de vine?ic? Ajuga, pic?turi ciudate de sângeric?, lacrimi violete din floricele de iarba lu' Tatin ?i s?lvioar?, apoi, de azi, au început s? r?sar? fire de fliscu-cocoarei, cre?i?oar?, fr?gu??. Bondari grei bâznâie zgomotos din bimotoare minuscule, fluturi azurlii au început s? circule, o întreag? debandad? entomologic? prin paji?tea g?tit? pentru banchete de var?. Grauri aiuri?i aterizeaz? prin ierburi dup? groaze de insecte, gai?e la sfad?, ciori la strad?, un corb ce alunga un uli ho?i?, un cuib de pi?igu? c?lug?ra?, un cioc?nitoroi pestri?, ce numele pe coaj?, ?i-l scrie, câteva pitulici sfârâitoare trililuie, coco?ari câ?iva, ?ase l?stuni pu?ini, fâse para?utate, presuri ?i cinteze pe num?rate, au trecut vremile când p?s?rile erau pe nenum?rate. Dau leg?nat, de m? stropesc pe spate, din c?delni?a cu ap?, pe stratul de ceap? ?i firi?oarele de cureci c?zute ofilit pe bulg?rii asprii de hlei, de strig? p?mântul: Mai bei, mai bei?! V?zduhul serii se-mbrac? rotund în cântec de grelu?ei ?i izvora?i, în ?ip?t cald de cucuvea.

Dic?ionar:
- p?r?tar: covora? care se pune pe perete;
- a firc?li: a mâzg?li, a cotozî, a strica lucrarea altuia;
- firc?litur?: mâzg?litur?;
- a bâznâi: a bâzîi;
- cureci: varz?;
- hlei: glod, lut, p?mânt galbân;
- grelu?: greier.

Colonia L?stunic?

De parc? ar fi ?tiut, de parc? ar fi vrut, luni au ap?rut primii sfrâncioci; doi b?rb?tu?i ro?ca?i, pira?i întârzâia?i, în livada brigadirului, spre aripa veche a ?colii. Dinspre fa?ad?, spre r?s?ritul la care se uit? bustul lui Iustin, dincolo de Some?, am z?rit grangurul. L?stunii au g?sit în râp? material pentru casa lor de lut ?i zidesc nebune?te, cu coada u?or înfurcat? proptit? în perete, c?r?mizi rotunde peste buline ronde într-un c?u? ad?postit sub unghiul din acoperi?ul prim?riei. Dar ?i alte case cu suflete înalte se mândresc cu asem?n?toare cuiburi; pe Valea Caselor, la Ionic? Buia, dou? perechi lucreaz? c-un zel de o?el, la Sandu Pârlea, deasupra terasei de la etaj e val mare, mortarul moale nu se prinde de peretele neted de rigips, de nu în?elege nimnic avia?ia zbur?toare, la tanti Lena e singur?tate ?i renovare, la strea?ina înv???toarei Ioana se vede sub strea?in? o jum?tate de ce?cu??, la casa de lâng? podul care ?ine drumul de fier, patru locuin?e se usuc? la soare; dup? cum v?d c? mi?c? zidarii, cred c? ?i pe Purcioaia se ridic? un cartier estival, iar pe Anie?, sunt b?trân de nu mai ?in minte, dar ?tiu c? la casa Vran?u, cea placat? cu ceramic?, era un rând cu vreo dou?zeci de apartamente sub drani??, mai încolo, peste drum de ?coala veche, unde un dasc?l a tras chiulul ?i copii de-o ureche, erau înc? vreo zece c?ni?e de tin? ?i trei de rândunic?, iar mai sus, la cabana lui Teo, la valea Secii, puii de l?stun mi se uitau în halba mic?, acu' nimic?! La Ilua-Mic?, unde-o c?lcat trenu' o furnic?, un brâu de garsoniere îmbr??i?eaz? strâns turnul bisericii! Colonia L?stunic?, de vreo cinzeci de locuin?e este tolerant?. Orice credin?? este înalt? când este vorba s?-?i cre?ti puii, pe care s?-i treci peste lumea cealalt?, pe undeva, prin Africa!

Descul? prin dan?uri de ierburi

Dan?uri albe de p?p?dii despuiate de ploaie, jocuri aeriene de puf prin v?zduh, balerine albe care se destr?b?leaz? ?i danseaz?, a?a, f?r? nimic pe ele, par flori de col?, iar printre ele, stele din pic?turi de ap?, calc descul? prin iarb?, m? sp?l de p?cate, m? gâdil? la talp?, m? doare la nalb?, mersul aiesta m? înal??. Paji?tea e r?coroas?, u?or dureroas?, când în?eap?, poteca îns?, e uimitor de cald?, ca un perete lutos de cuptor, când m? lipeam de el, în copil?raie a?teptând colacul scos pe lopata de lemn fumeg?toare, iar pe strep?ele aflate sub umbra merilor înfofoli?i de frunze, drumul îmi iese printre degete, e rece ?i alunecos, lipicios, mi se pare c? m? afund într-o groap?, tot mai jos, la doctorul Luth, cel care vindec? tot, în spatele bisericii! Despre l?stuni, pot s? zbor, e mai u?or decât s? scriu ?i s? ?terg la nesfâr?it înnegrite file. La coborâre, nu-mi ies din fire, f?r? ?enile, aproape c? zbor, sunt Ares, am între degetele de la piciorul drept un fir de trifoi, iar pe tendonul stâng, m?i, Ahile, o frunz? de brustur s-a lipit, f?r? de ?tire, de mine!

Dic?ionar:
- strep?e: trepte, sc?ri;
- doctorul Luth: groparul.

Sih?strie la Malin

Un sat învelit în parfum de salcâm! Drumuri pr?foase ori tinoase, când plou?, spre Ermitaj, casa lui Philip, de la ?ar?, dintr-o torid? pustietate verde, f?r? curent, f?r? semnal, o comoar?! Pe margini aromate de oga?e, maci ro?ii, c?ld?ru?e, stânjenei galbeni, iar pe deasupra rândunele, l?stuni, m?r?cinari negri, sfrâncioci, silvii, fâse de p?dure. ?-acolo, noaptea cânt? privighetoarea! Cucuveaua, huhurezu... ?i stai de huhuzure?ti, bine tr?ie?ti, începi s?-?i revene?ti, s? spui pove?ti despre p?s?ri, flori ?i despre lume! Iar diminea?a melodiaz? la al?ut? ciocârlia Lulua, la flaut grangurul Oriolus, la fluiera?e de salcie Sylvia, greierii la nai de p?p?dii. Începi s? gânde?ti astfel-altfel despre tine! Începi de fapt, s? te întâlne?ti! Cu io! Cu lumea care-i înafara lumii! Apoi s? adormi. N-are rost s? la?i ra?iunea s? mearg?! Sim?urile conteaz?; o mare parte din sim?uri valseaz?! Cele r?mase picotesc lâng? focul de tab?r? ?i viseaz? la stele!

Gr?dina z?lud?

Destr?b?l?ri botanice prin gr?din?, dezm?? vegetal, se prind în verde val? salata cu p?trunjelul, morcovul cu t?t?neasa bunului Ilie (aluzii fine la oase!), nalba cu trandafirul ro?u, crinul cu zmeura, stânjenelul cu margaretele, busuiocul cu filimica, brebenocul cu romani?a, macul cu garofi?a, m?laiul cu holbura, napii cu loboda; în dan?ul de clorofil? m?ghiranul prinde obraznic de talie urzica, dar lu? o palm? ustur?toare, o ?oapt? dr?g?stoas? pentru m?lin aprinde inimica (Leonorus cardiaca), clematita înl?n?uie trandafirul rozaliu, m?rarul aprins s?rut? pe sâni c?p?unica, socul cuprinde pân? la asfixie urzicu?a alb?, bujorul înghesuie-n porti?? gâ?ti?a, num?uiti?a e singuric?. Tuluoaie!!! Toate florile închis-au guri?a când ap?ruse ca din p?mânt, coropi?ni?a! C?tu?nica cea aromat?, se lipi de zid, speriat?!

Dic?ionar:
- holbur?: volbur?;
- tuluoaie: tulvai, tulai, expresie tipic? m?ierenilor, superlativ al mir?rii, spaimei.

Gr?dina fierbinte

Stau în sap?, la c?p?luit, printre tufele de patat?, aracii de fasole îmi p?zesc spatele, ca o armat?, o falang? vegetal?, m? mângâie pe spinare, gâze? m? pip?ie pe frunte, printre sprâncene, m? gâdil? pe dup? urechi, nu! sunt lacrimi de sudoare, care picur?-n ??rân?, ?-odat? am t?iat cu securea sapei: holbura, loboda, spinul carlinul, pirul, urzica, ?tevia, pelini?a, rocoina, câte-un trujan de m?lai r?t?cit între ?â?ele verzei, dar am l?sat c?r?ri înierbate cu p?tlangin?, p?p?die, picioru-coco?ului ?i trifoi, potecu?e str?juite de maci ?i graminee înspicate cu nume ciudate: festuca, poa, puccinellia, dactylis, agrotis, setaria, ca s? pot umbla cu ?lapii de iarb?, prin câmpul de nalb?! Pe lâng? gardul tricotat în sfori ?i cârcei verzi, cu ad?ugate p?h?rele albe-zurlii de volbur? ?i, alintat jos, la p?mânt cu m?rginu?? galben? din floare de coada-racului, fac ocol, urzicile ustur?toare, rugii ?epo?i de mur ?i zmeur, inimica rugoas?; d-aici nimeni nu mai evadeaz?. Sticle?ii particip?, f?r? s? fac? nimic?, ciugulesc puf de barba-caprei, codobaturile î?i balanseaz? cozile, se echilibreaz?, asemenea merg?torilor pe sârm?, muscarii suri se soresc pe crucea acoperi?ului, un pui de codro?, cu ca? la gur?, c?zut dintr-un cuib nev?zut, ?ârâie, ?ân?âie dup? mam?! Mai sus, un nori?or de l?stuni, valseaz?, de la r?s?rit la apus. Inima mea r?cit? ?i r?t?cit? se înfierbânt? nespus! Am ie?it de la du?ul capului din covat?, mi-am zbârlit p?rul, în r?sp?r cu piapt?nul degetelor îndoite de reum?, ?-a?a în lumina soarelui din apuseni, din pulverizarea pic?turilor ?â?nite deasupra frun?ii mult încruntate, a ap?rut un minuscul curcubeu... O domnuc? ie?it? în uli?? deseneaz? din vorbe, în aerul încins un gând greu de dragoste, dureaz?, pân? sose?te la mine, îi v?d doar cap?tul ca un bici de neon, dar dorin?a-i-i curat?, a v?zut pic?turile de ap? ce-mi ling um?rul ca pe-o salat?! Îmi st? gândul ?i mie la rochi?a-rândunicii, trandafirie! A-?i sta gândul înseamn? s? pofte?ti a?a de mult, încât po?i s? te îmboln?ve?ti. Sau, Doamne fere?te, chiar mai r?u!
- Vai domnu', ce fain sunte?i!? O replic? electric?!
- Nu-s fain, da-s curat!

Dic?ionar:
- a c?p?lui: a pr??i, a lucra la sap?;
- a c?p?lui pe cineva: a lovi, a bate, a pedepsi;
- rocoin?: plant? din flora spontan?, familia Caryophyllacee, Stellaria media;
- trujan: tulpin? de porumb;
- ?ân?âie: sughite;
- piapt?n: pieptene;

Imperiul Floral de la Prelucu?a C?ului

O poian? în care florile se r?sfa??, gramineele se înal?? mult peste omul/cosa?, lumân?rele ?i scaii ro?ii deasupra c?l?re?ului, printre degete ?i copite, buchete de garofi?e ?i fr?gu?e aromate, straturi mocirloase de nu-m?-uita, movili?e de cimbri?or, fire de arnic?, busuioc de p?dure, knautia ?i bulbuci, ikebane cu clopo?ei înm?nu?a?i în coada-?oricelului, snopi de urzic? regal?, barba caprei, l?ptuc? Cicerbita ?i de ochiu-boului de munte, toate risipite de-o mân? larg?, cu h?rnicie prin preluc?. ?-apoi câte nu erau prin ierburi aromate, fluturi azurlii, p?uni de zi, sclipiciosul antiopa, antena?i din neamul Cerambyx, albine pufoase t?v?lite-n polen, bondari înveli?i în puf galben, iar pe margini lutoase de oga?e, mâ?e s?ritoare, Cicindela, furnici-viespe, Mutilla-aauuu! Printre bra?e, largi de ferigi limboase, tulpini lucioase de floarea-soarelei Inula, umbrele ude, urie?e?ti de captalan, abia se z?resc firicele zvelte, pupate cu rou? de ciocu-berzei, r?murele bobi?ate cu flori de barba-popii, dar câte, multe nu se v?d din pricina ne?tiin?ei!

Un faun prin ierburi

În gr?dinu?a mamei, întrecere-i, "cine cre?te mai sus, mai verde ?i mai înflorit", crinul ro?u-i mai-nalt decât gardu, crinul alb abia a n?v?lit, (mama îi leag? cu sforicele ro?ii, ca s? nu-i deoache, doamne fere?te, vecinele cu ochii r?i), snopii de margarete mi se uit?-n cre?tet, echinaceea pe um?r m? mângâie, c?tu?nica urc? pe târna?, clematita îmbr??i?az? fereasta, vi?a se face bolt? de ceru-i verde, zmeurul se lunge?te la strea?in?, fansula se încovrige?te pe dup? rud?, l?mpi?a sare pârleazul, ca s? lumineze uli?a, porodicea e cât aracul, pân? la brâu îmi ajunge macul ro?u, nalba-mi s?rut? obrazul gros, macii, busuiocul, ?i maghiranul-mi pip?ie genunchii, sal??ica ?i c?ld?ru?a-mi alint? glezna, p?langina, trifoiul ?i romani?a îmi spal? copitele de faun b?rbos. Un arc ghimpos de trandafir însângereaz? rotula lui Hristos. Prin ierburile din Poderei, cosite a doua oar?, salvia îndr?zne?te s? mai rasar?, t?t?neasa învie a treia? dat?, ba chiar ?i pliscul cocoarei se arat?. Pe flori ?i frunze brobonite de ploaie adast? albine fl?mânzite, bondari cu burta lipit? de ?ira spin?rii, fluturi diafani din neamul v?rzarilor, zigene colorate în verde-alb?strui metalic picurat cu ro?u, lupii albinelor, dunga?i amenin??tor cu ro?u ?i negru. Pe-o drani?? zdrelit? de nebunia vântului v?ratic, doi pui albicio?i de codorobatur? stau pe-o margine de strea?in? ?î a?teapt? p?pica de la babacii, care vin cu ghemotoace de bestiole înaripate. O pereche de silvii cu cap negru cânt? cu h?rnicie matinal? în buchetul de salcâmi de lâng? p?r?ul V?ii Caselor, iar la malul de roc? sur?, sf?râmicioas?, doi puiu?i de codobatur? cinerea cis?ie dup? p?rin?ii cu ?ân??rime-n cioc. Prin pâcli?u' când gros, când destr?mat, un vinderel încercuie?te v?l?tucii de lân? gri, o secer? neagr? de ?oim rândunar sperie o ceat? de l?stuni ce pescuiesc musculi?e deasupra dealului Bobo?a. Patru corbi dintr-o ochire descâlcesc negura Muncelului în sub?irele fire. Uiiit! Uit-uit-uit, de ?iclen agitat printre crengi de cire? s?lbatic împopo?onat cu mii de ochi?ori negri! Nu ?tiu ce uit?, dânsul, dar io nu-mi aduc aminte ce-am mâncat asear?! Le temps passe, la mémoire s'efface. Dramatique! Timpul trece, memoria se ?terge. E grav!? ?ansonetez optimist prin m?laiul cu verzi s?bii t?ioase: La pl?cinte, înainte, cu brânz?, ceap? ?i m?rar,/La lucru, mai cuminte, mai încet ?i tot mai rar!

Gramatica guri?ei

Ferestre de soare, obloane de câl?i ploio?i. În merii din ocola? ?i pe coperi? se deruleaz? scene cu p?pic? la pi?igoi ?i codobaturi. Un t?tic major, expert la vân?toare de insecte, inspecteaz? toate scândurele de sub strea?in?, toate micro-spa?iile de sub drani?e, ferestrele pitice, chioare, pline de praf ?i p?ianjeni ale grajdului, în care nu mai sunt m?rh?i ?i oi, singurele gali?e fiind g?inile, intersti?iile de sub plan?eul ?urii, fisurile lunguie?e din bârnele b?trâne ale ?oprului, apoi vine cu ghemule?e de papar?-n col?u' gurii, ori face aterizari scurte în ierburile din gr?din?, unde mai g?se?te câte-o trufanda! Odraslele a?teapt? în frunzi?, feri?i de umbra n?prasnic? a uliului, care a capturat vreo doi pui de la Vârvara, piruie stins, dar îndat? ce tati vine cu papi, fac o h?rm?laie de nedescris, cer?ind în genunchi, tremurând din aripi ?i codi??, cer?ind din guri??, trei pe-un ciot, frate înghesuit lâng? frate. V?d cu ajutorul înt?ritorului de vedere (cite?te binoclu'!), puii bosumfla?i de gra?i, cum înghit p?ianjeni gro?i, dintr-o înghi?itur?, cu ochii sco?i de sfor?are, cum a? înghi?i eu, gogo?i! Hop! ?-un pi?igoi albastru, cu mo?ul zburlit, perlat de ploaie cutruluie?te de p?duchi, furnici, omizi, fiecare fil? verde, frunz?re?te de sus în jos ?i de la stânga la dreapta, de parc? ar citi sau scrie? Cine mai ?tie?! Mori de fomic?, dac? nu ?tii un pic de gr?m?tic?! Criiii, criid, creed, greiere?te un pui de cintez? în ve?mânt mai ponosit, poposit pe-o nuielu?? l?cuit? de vi?in, g?tit? de gal? cu dou? perechi de cercei rubinii. L?stunii au acelea?i griji de hran?, ceva mai sus printre nori, sub aripa îngerilor. Deci, n-o mai lungim inutil, e clar? pova??? Omul, în via??, cât tr?ie?te, înva??!

Dic?ionar:
- m?rh?i: vite mari;
- gali?e: animale domestice;
- Vârvara: vecin? cu gur? mare;
- a cutrului:a c?uta, a scotoci;

Gr?dinarul iscusit ?i iubirea lui p?tima??

Fratre, meseria de gr?dinar nu e deloc u?oar?, e ca via?a, e greu s? te organizezi, buruienile ?-o iau în cap, buiesc din p?mânt ca bure?i, începi s? plive?ti într-un cap?t de strat, ?i când termini, o s? vezi, nu e greu de constatat, la cel?lalt cap?t, începe iar, s? apar? volbura, pirul, rocoina, holbura ?î alte burene bârfitoare de sar?, de nu mai ?tii pe unde s? sco?i c?ma?a, nici pe unde-?i-i sapa, m?nu?a de gr?dinar, lingura, mintea... în timp ce al?ii chiulesc, (sirfi, fluturi, lupi apiarius, mu?te bondoace) tânjesc, fac plaj?, se dopeaz? cu polen, dormiteaz? sub frunze, la umbr?, c?ld?ru?a l?crimeaz?, un p?ianjen cu cruce ancorat pe grinda ?urii face jumping pe-un fir lung de m?tas?... ?i al?ii muncesc pe rupte: furnicile î?i recl?desc cet??ile t?iate de coas?, albinele pup? c?tu?nica, bondari bâzâie gros peste margarete, viespile scrijelesc stâlpii usca?i ?i fabric? celuloz? pentru castelul lor de carton, cosa?ii cu dou? picioare se duc în zori la cosit, cu fa?a alb? ca varul ?i vin seara pr?ji?i ca ?iganul, cu osebirea c? mai au pete albe pe cerul gurii ?î-n p?r?ile ru?inoase... ca s? nu mai vorbesc de spate, de ??late, de fruntea fierbinte ?i asudat?, de barba în doi peri din care picur? ap? s?rat?, de genunchi ruga?i prin straturi de ceap? ?i fire de p?r?dais?, de, de, bâlbâial?, degetele înm?nu?ate cu ?arin? neagr?, îmbibat? cu ap? irigat? de la cer, din robinetele celeste ale sfântului Ilie... uneori, pe-o pan? de vânt, un cânepar cannabina î?i înfoaie peni?a ?i înal?? o psalmodia lâng? crucea de lemn a coperi?ului, iar turi?a Agrimonia î?i inclin? tulpini?a.

Dic?ionar:
- a bui: a ie?i brusc, a r?s?ri, a cre?te repede;
- ??late: salat?;
- p?r?dais?: ro?ie, tomat?.

Florimetrul

La plivit, la privit în gr?dina mare. M?sor florile din priviri, la buruieni m? uit cruci?, dar cum ochiometrul m? în?al? mi-am f?cut un metru vegetal dintr-o panglic? de m?lai, dar frunza fiind curb? ?i fraged? se rupea la întindere. A?a c? am inventat florimetrul (o tulpini?? de margaret?, pe care am întins-o din vârful degetelor mâinii stângi pân? exact la încheietura um?rului drept), drept metrul etalon al gr?dinarului m?ierean. Din 10 în 10 cm. am l?sat câte-o frunz? pentru precizie ?i dreapt? judecat?. ?-am început s? m?sor cu ?st mosor verde: margaretele, un florimetru ?î 50, echinaceea tot a?e, zmeurul, 1, 80, fasolea a trecut peste ruzi, are trei florimetri ?î ceva, busuiocul vreo 40 de centiflori, c?ld?ru?ele 8 florideci, c?tu?nica (pe care am decimat-o ?-am pus-o la însiropat pentru vremuri grele), o jum?tate de fl., urzica, cardiaca, loboda, unu ?apte?apte, o tulpin? de floarea-soarelui, unu ?ai?opt, exact cât mine, asta a fost ieri, socul nici nu-l mai po?i vedea, cei trei cio?i ologi?i, atât au l?st?rit încât au ajuns la creasta acoperi?ului, are vreo patru co?i de uria?, adic?, pardon, patru floricimetri. Ceapa a r?mas pitic?, de 200 florimili, i-am tot t?iat codi?ele, iar m?rarului, tot pigmeu chel, i-am tot rupt p?rul pe la subsuori! Prin ast? înv?lm??al? vegetal? e un du-te-vino-te-du de albinu?e s?lb?ticu?e, bondari feluri?i, viespi saxone ?i poliste, furnici negricioase ori ro?ii, lupi de albine t?rca?i cu ro?u, coleoptere t?rcate cu galben ?i negru, buburuze punctate, satiri în aripi albe, ro?cate ori codate, cu trompe ?i antene ce fac m?sur?tori la parfumuri, polenuri ?i copii din flori. Pe ecranul cerului, translucid, torid, trec spre înserare, cioare, l?stuni cu progeniturile lor, doi vinderei ce m?soar? ei, cu ochi de ?oim, umbre ?i urme de roz?toare printre ierburi. Îmi cunosc m?sura, cotul, ?chioapa, palma, pasul, cu m?seaua stau mai greu la socotit, la sorbit?! Cotometrul, palmometrul, pasometrul, la gura cât o ?ur?, pah?relul!

Potopul verde

Tornad? de Sfântu Ilie, pr?p?denie prin gr?din?. ?i prin acoperi?uri. Prin târna?uri, verande, grajduri, ?uri ?i cote?e spaim? de furtun?! ?uroaie ca funiile curg din strea?ini, pânze lichide se rup din cer, cisterne de ap? se basculeaz? peste uli??, aversa sparge burlanele, ap?raia se adun? în ocoale de po?i s? umbli cu barca, fiecare familie are o piscin?. ?fichiuri de fulgere ?i plesnete de tr?snete din biciul sfântului sfârtec? v?zduhul lichid, tunetele sparg timpanul, ochii ?i u?ile de team? se închid. Un sfert din oastea m?laiului a c?zut, fasolea ?i-a întins cracii-aracii peste straturile de ceap?, vi?ele de napi s-au r?sfirat jur-împrejur dup? explozia acvatic? ?i s-au împleticit cu holbura de nu le mai în?elegi, flori?a-soarelui s-a rupt, tomatele s-au paradit în lut, crini s-au tremurat, coroni?ele de petale le-au alunecat în pârâia?ele dintre straturi, c?ld?ru?ele s-au încâlcit ?i înnodat cu p?trunjelul, nalbele ruginite s-au împletit în p?tlanginile cu frunze c?rnoase c?lcate în tin?, salatele înalte, cu flori g?lbenu?e pe tulpini?e, p?strate pentru semin?e s-au aplecat peste m?ghiranul îndoit de fric?, busuiocul s-a ascuns sub o urzic? ml?dioas?, care n-a p??it nimic?, dimpotriv? e mai zvelt?, zmeurul nu s-a smintit ?i se ?ine cu degetele verzi de gard. Prin livezi, ?oluri alunec?toare de mere verzi, de calci pe ele, cazi de nu te vezi! Crengile înc?rcate s-au dejdinat de vâjâial?. Câ?iva pruni veterani au trosnit de la genunchi, merii au plesnit din cicatricele r?zbelelor mondiale clorofiliene. Uragan de var?. Harababur? vegetal?!

Dic?ionar:
- crac: picior;
- nap: plant? cu fruct comestibil;
- a se parade: a se distruge, a pieri;
- ?ol: covor;
- a se dejdina: a se rupe sub o greutate. footer