Revista Art-emis
Diaspora Yr PDF Imprimare Email
George Anca   
Sâmbătă, 11 Februarie 2012 13:54
Prof. univ. dr. George AncaEu te duc la balamucul de c??ei, Rex. A?a e ?i pe la noi. Introducere în teoria argument?rii. Cât? sec?tuire întru nimic - m?car ?i posibilul creat, niet, jur-împrejur în?elep?i per se. Nicio discu?ie uman?, ceva. Cartea, pe ucise. Raj Kapur a murit la 64 de ani, Morarji Desai are 100 ?i urc? înc? pân? la 5 f?r? lift. La Ploie?ti, ar prinde vreun rol mai de doamne-ajut?. Noaptea e alt? zi. S? m? apuc a infinita oar? de vers. Ne vânasem reciproc pe via??. Vor s? te depoziteze, nici s? nu te mai gânde?ti la vers. Prin vers te în?elegeai însu?i decapitat. Niente.

?tie Or??tie. Am mers cu coana Gabi drum lung spre cas?, povestind b?trâni, când lumino?i, când egoi?ti, de li se spânzur? copii - pornisem de la curiozitatea pe care ?i-o treze?te o represiune prelungit? asupra ta, cum vinov??ia este o etichet? sau o rela?ie. Plata chiar nu mai pare depresat? – o fi luat fata bani pe film, c? a f?cut cump?r?turi, ?i-a luat o pungu?? albastr? nepalez? (în amintirea celei de la Sergiu Al George). Cuplul de la Curtea de conturi. Ro?ia Montana f?r? de Ravana. Pierderea capului, cuvânt cu cuvânt.

Cicero înlocuit de Micescu, pe chestie de partid. Limba moldoveneasc?, clasa a patrelea, Chi?in?u, 1940. Ca baz? pentru alc?tuirea manualului de fa?? s'au luat manualele stabile - ucrainean de Ceavdarov ?i rus de Afanasiev ?i ?apo?nicov, din care am tradus unele reguli ?i material practic. Ru?ii ar fi finan?at ?i Pugwash-ul, mai apoi UNESCO. Te uitai ce e cu Suedia, p?i ne uitam ?i unul la cel?lalt. Cine are grij? s? moar? poe?ii la 50 ani? De ce plângi, azalee? Constantin Opri?an ?i dublonul Fane Vl?doianu, voce turmuitoare, durîndur?toare, cerfolositoare. Poezie-supravie?uire.

Am citit ceea ce nu se poate citi. Mai presus de totalitarieni. Brânci de autoscrutare. M? caut? b?trânii. Marii poe?i ai pu?c?riilor ?i anonimii. Antologia voastr? e o nedeie. Dac? o sco?i, cine mai face pl?cinta? Str. Plantelor 7-9. S? vedem s?rb?torirea lui Eliade la Chi?in?u, c? pe fostul primar Costin, so?ul directoarei, îl îngrop? azi la cimitirul armean. Motanul se preface c? doarme, eu c? scriu. Fata-mi adusese pe fundul paharului un rest de vinars. Tot o s?-nfloreasc? zarz?rii acu-acu. Plata a v?zut vacile domnului.

Medicamentele cerute de nea Ion Gospodaru i-a spus farmacista c? sunt de cancer. Care ?i Cristina e plin? de noduli. Suntem oglinda mor?ii împrejmuitoare. Bine de fie-mea c? joac? în filme (Plata ar muri dac? ar vedea-o în scene de sâmb?t? noaptea, pe canal B). M-a? retrage din zgomotele p?cii. Se cade în mine depopulate de strigoi. Cum a devenit atât de banal s? fii în via?? sau s? mori? De ce, dispre?ui?i din toate p?r?ile, Pirgule, ne-am contaminat numai de acel dispre?? Singur? batjocora purtat? patrie. Dar dac? niciodat? omenirea îns??i n-a fost mai breaz?, cum ar putea fi amputa?iile ei mai viteze? F?c?torul de bine a disp?rut odat? cu binele. Se d? bine?e tot mai rar. Nu pe viu – la radio, cine ?tie-n ce amintire de spital. Buni sunt ?obilanii. Ei nu fac cium?, o car?. Volbura pustiirii pustiurilor. Lansarea de legionari, posibil motiv al asmu?irii Cur?ii de conturi. Dparte India, departe ?i Chi?in?ul. Impuls managerial. Curvele-?i ofer? gelozia. Glob terestru achizi?ionat cândva la Bruxelles. Tat?l spânzura?ilor (carnet nr. 666) împline?te o vârst? managerial?, 83. Mâna goal? taie-mi-o. Pe dumneaei o taie pe dedesubt ?i nici nu are bani de înmormântare. Beyondness language. Nu avem filosofie. Nu-l b?ga în seam?, Mo? Nechifor. Drep?i în fa?a dreptului. Ascult lucruri urâte. Pu?in? lume se mir? de tortur?. Psihaion impersonal. Ontonoos. M-ai trimis la vaci, le înotam udul. Amestec de confesie ?i tras pe dreapta. Iar tu, sup?rându-te, ?omezi, te autodete?ti, iar te vei duce în Basarabia. Aici putem spune adio nici la jum?tatea paginii. Nu te suf?r, strigase ruina pe Lipscani. E lux la Chi?in?u floarea, fere?te asasinarea. Dialectul dialecticii. Picurul prim?verii, sinceritatea vagabonzilor, când nu ai cuvânt. Nu timp. Mai bine ne-am lua la b?taie. Minus cincizeci ?i unu de grade. Jucându-ne capul în cuno?tin?? de ghilotin?. Trecerea treie. Oaste hostis. Poetica locuibil?. Pornografii în limbi str?ine. Vomit? ce m?nânc?. Mai ales de blesteme s? se fereasc? omul în via??, ?i ale neamului, ?i ale meseriei. O lu?m din loc oriîncotro, cred c? iau caietul, cine s? mi-l fure, îl duc cu mine, ?i n-am nici valuri nici valori în el.

Joi Chi?in?u, azi n?scut M. Eliade, i-om merge la Bust, de pe la 5, vreo dou? ore, gânduri cu el, în Moldova, nu s-ar fi a?teptat, cine ?tie – plus înnodarea cu emfaza eminescianist? cronicizat?, de nu cumva rusificat?. Jean s-a trezit ca pe la Suceava, mai aici ?i mai colea, pân?-n Basarabia. Garoafa alb? de la Jean, pe mald?rul de buchete în ?ipl?, înbr?c?minte soclului bustului ochelarist. Vecinul Blaga a fost furat, iar bronzul Eliade e ?i mai la drum, l-arunci din pra?tie peste gard spre Codru. Genera?ii gata de jertfire, noi vom duce neamu-n nemurire. Avem curaj în aceste timpuri grele s? sfid?m întunericul, la lumina unui astru. Aura profetic? a lui Mircea Eliade. În umbra pletoas? a independen?ei. ?i tu, eul meu, e?ti la?itate. D?-ne, Doamne, un cuget de-a iubi pe du?manul nostru. Domnul zidea a treia f?ptur?. Ne-ar trebui ni?te ceceni. Atâtea suflete adunate de Mircea Eliade. P?cat c? nu se afl? aici d-l Clinton s? vad? cât de mult vrem s? ne unim cu România. Care drept se lezeaz?, spune?i-le ru?ilor. Tosca introdus? ruse?te. Ziua na?ional? a înverzirii plaiului.

Marko, venind la r?zboiul cu Mircea, s-a închinat ?i-a zis: s? câ?tige cre?tin?tatea, chiar dac? voi pieri eu. Bine, m?, ai l?sat impresie proast?, ai f?cut pasiune pentru o ploie?teanc?. La Salsa. Ninge cu moldoveni în Siberia. Cu, sau f?r? Ilie Ila?cu? Kurukshetra e inima noastr?. Urmila a comparat lupta-ntre clanurile oiere?ti mioritice cu aceea dintre Kurus ?i Pandavas. Mar?ul tinerilor în Basarabia ?i al mo?ilor la Blaj. În ce cumplit? lini?te, cam cât nu mi-a? fi închipuit.
Catherine Fouquet n-a practicat de un an bhart natyam. Trebuie ciment, nu parchet. Ambasada Moldovei, pe Câmpina, lâng? Pu?i. Tripathi, încruntat, singur?tatea. Dio esiste ed e unico. Dylan Thomas c?zut în locul lui May Jo. Cultul mor?ilor pe bâjbâite. Nici upani?ada nu-l las? pe dumnezeu în?elegerii umane. Fraz? logogogic?, eunuci de meserie, Abelard, paie fumate în pu?c?rie, eclesiologie. ??ranul apofatic, ??râna catafatic?. Întunericul dumnezeiesc al luminii apropiate. Îi comparam pe Krailevici cu Arjuna, amândoi a muri întru credin??. Necunoscute numele zugravilor de icoane f?c?toare de minuni. Simbolurile sunt cele mai mari realit??i. Blan? de skirka. The commodification of violence. Mii de s?raci în fiecare s?rac, genera?ii. Trezit pe sub pojghi?ele de frig mitologic al echinoc?iului. Basilica, loc de adunare a militarilor, primii no?tri cre?tini. Catarama celt?. Incendii de români scri?i sânge. Du-ne pe deal sub semilun?. C?derea p?rului în aur? citostatic?. Prieteni sfin?i?i de moartea nedreapt?. Printre opera?ii, nu se roag? nici la Dumnezeu, nici la tumoare.

Ieri frezie, azi Kent, pe nenimic înebunit?r?. A aprins ?igara, m-am revoltat, a trântit u?a, a dat tare comuni?tii. Ajunsesem la New York, aveam apartament, umblam ?i prin altele, fumam Kent. Din dor. Poet pakistanez. Nu ne-au întrebat dac? vrem cinci stele. Plecam. Tot felul de locuin?e. Nu-i prindeam la telefon, i-oi fi deranjat. Nu-mi vor avea nici vocea. Se imprima de ziua lui. Voiam fraza cu viteazul Balcanilor. Nu pot nici s-o ascult cum a ie?it, dac? nu s-a t?iat-tomi.
Nu e t?iat de niciun tine. A?a de r?u îmi pare, puteam s? termin. Te-nchini. Ia o valoare mare din a?i. Ai cuvântul meu de onoare c? te pocnesc. N?scuse dou? gemene, s? se arunce pe geamul spitalului, las?, m?, c? iau eu una, ?i una soru-mea, dac? erau doi b?ie?i. Vor cre?te ele, ne vor ?i vizita. N-am imprimat fraza Marko-Arjuna, s? fiu s?n?tos, era o dictare public?, pe inspira?ii mai descifrabile. Pare mai viteaz?. Am plecat s? m? împlimb. Pot l?sa scris. Ziceam c? scriu pentru Consiliul Europei.

M-am inhibat diminea?a asta. Fata v?zuse r?z?toare de barb? de 20.000, deci tot se interesa de ceva. Nici pe ea nu se imprimase când, timid?, repeta întreb?rile de la redac?ie. O fi vreo morbiditate s?-?i conservi vocea de tinere?e. Lumea decade, cum ?i-ar mai aminti f?r? ranchiun?, ar contextualiza, te-ar dezgusta pe tine de tine, chiar mort, prin ai t?i, s-ar jena, arunc? vorbele ca un apucat, o fi mo?tenit nebunia, ?i-a mai ?i cultivat-o, taic?-meu are voce mai frumoas? ca a mea. Abia pot pica în vâna vreunei angoase.
Atunci nu v? mai fac nici eu curriculum vitae, pe uituceala voastr?. Tema gre?elii o debitezi mata, cur??ând morcov pentru papagal. Vedem noi peste o mie de ani cefeide.

La cap?tul metroului 54, Queens, pe pod, urci sc?rile, jazzul te salut? de jos. Ne-am scrie pân? la ocean, el peste ?apte kilometri, cu bicicleta, eu din partea cealalt?, o Europ?, tot o ap?, uscate repro?uri, trezite bor?uri. N-am mai încercat nimic parc? înainte, la noroc ?i boal?, la moarte de mam?. Te-a adus subcon?tientul ?i ai adormit ?i tu. Ce mizerie, zici, te petreceam pe ?oale, ai ?i plecat l?sându-m? în ce v?zusei. Ce-or mai fi f?când toate fiin?ele pe care în via?? le-am atins ?i lucrurile ?i închipuirile, m?car suprapuneam un personaj-dou?, o dramolet?.

?ie-?i începe filmul, ?i-ai drogul, în buc?t?rie nu e voie c? face papagalul g?l?gie ?i se sup?r? fata, d-aia vreau s?-mi g?sesc undeva. ?i-am pus cafea pe mas?, auzi?i, auzii, p?i r?spunde când vorbe?te omul cu tine. D-aia nu mai scriu, de ce aud, iar când s? a?tern ceva, a ziar-radio-metrou-suntem-patru-fra?i-înger-îngera?ul-meu. Mama nu are ce ne da. A mea a murit pe vremea asta, când se ?i n?scuse, tipic. Tu tu?e?ti de Kent, de TBC, de prim?var?. Se însereaz?, duc?-se reauzirea telefoanelor, auto, ne-om mai afilia, armata n-are decât s-o ia ?i pe aliniament dreapta, ies eu din asta, intru-n alta.

Barbulea, Diaconu, fata Emiliei cu b?iatul, afar?, caricaturistul – expozi?ie – Gorj. Pouchy. La dou? case, focul. Adurerii luase medaliile vineri c? nu se pupau cu caricaturile, bun, vitrine goale. Chirie, un ban, nout??ile, repede harta, s-o afi?ez, f?r? Transilvania în ea, pe-afar?, f?r? mors?, Thiers, pre?edinte al fran?ei, medalie c?tre jeunesse român(?), cu F mare, mai sus, ?erban Milcoveanu c? pm Rene Viviani. Ce-a zis, tabes dorsal pentru toat? ?coala de cavalerie de la Târgovi?te, tratament la Saidac, eu voi învinge boala prin voin??, d?-i cu ?ancru, cu sifilisul ter?iar, feri?i-v? de omul ?sta, e prea ambi?ios ca s? fie folositor, legionarii singurii excepta?i la Nuerenberg la interven?ia lui Stalin prin Rudenko, cum ar fi v?zut 14 000 + 5 000 solda?i între mitralierele din spate ?i cele ruse?ti, c?pitanul ?i programul, te omoar? ?i-?i ia programul, ceea ce s-a întâmplat, dac? pe cadavre de vaci s-au pus halate ?i s-au prezentat ca evrei.
Câini dresa?i s? ucid? oameni, echinoc?ialit??i parasudice, jupoane nucleide în mahalaua gubernial?, în timp ?i la moment, peste tot, peste polcovnici o mai rea ca Pena învârtitoare de buric ?i de delir. Caut?-?i Pretoria, nu d? bine linia, ?eful s-o pun? la loc, u. della rivelazione. S? nu mai suni la d-na Ileana, mâine te sun? Lavinia.

Primul cimitir particular din ?ar?, la Cluj. Boala frigului cu spaime v?lurite de palele înghe?ului, mai ?i citeam proz?, scu? mâinile pe geant?, las?, nicio discriminare, nici a dârdâielilor, pranayam cu aer prea rece, brusche?i respiratorii, deger?turi, nicio oprire la Roman?, hai la Col?ea, f?r? s? fi urcat nimeni, 20 dinainte se sp?laser?, am ajuns în fa?? ?i am pornit-o, b?l?b?nindu-m?, spre dreapta, la drum lung, din lung în mai lung, invazia de la prânz cu bârf? canibalic?, uciga? salivant?, c? so?ul concuren?ei întru imbecilitate are varice în stomac, a?teptau vibra?iile moartea, s? se u?ureze de-o ur? spre alta.
Sprayuri paralizante, sprepa, la menopauz? criminaloid?, a?a mai ?antajasei cu fostul electromin, coleg pe m?-ta, ce co??iai alama, c-acu nu supor?i pe nea, c? i-a zis molusc?, domni?oar?, nu sunt domni?oar?, lucrez din 1972 aici, a?i încurcat ce-a?i putut, l?sasem s? se aud? c-a? reabilita-o, c? ?i ai pe cine, în criz?, de-ar s?lta ?i spitalul, nulitate locvace, a murit Grig, s? scrie despre el, nenorocire, invers aproape c? nu mergea, b?trâni de-ai mei profana?i de-o apucat? a frust?rilor, un r?dulescist, de-aia ninge.

Mâine-?i citesc reportajul de la Chi?in?u. Vii tu ?i cu vodc?. N-am telefonul Mariei Bie?u. S?-?i aduc ?i noti?ele mele, poate nu-?i dau vreun interviu, poemul englez, îl traducem pe loc. Coborâsem cu tine, te purtasem în pridvorul bisericii Sfântul Gheorghe, statuia lui Brâncoveanu, strofa din Rug?ciunea unui Dac, precre?tin?, încrustat? pe zid cre?tin, ne în lege turceasc?, se ruga lui Zalmoxis, vecinicul repaos e nirvana necre?tin?. Nu m? mai pupa, c? suntem b?trâni. Ne scul?m, se cânt? imnul Indiei, Punjab, Gujarat, Sindhi.

N-auzi?i cine latr?, dear Front Line Defender of Humanity, eu eram pentru fie-ta cu ?i doi ghitari?ti s? cânte new-age prin ganguri. Era mai cald în pu?c?rie. Se resiberianizeaz? ?ara, Beria-Siberia-Iliescu. Tot ce mi?c?, în c?tare. Iazigii, ro?i quadrigii. Cum se poate una ca asta; Sirius? Organele s?-?i fac? datoria. Îmi zicea na?ie spurcat?, a?a e?ti, te b?tea, nu, a plâns când am venit cu not? mic? la caligrafie, ?i i-a spus lui unchiu' Marin s? m? înve?e, avea o joard?, cum gre?eam, m? pocnea peste degete.

Ionu?, tot mort, de-l prinsese pe Ila?cu închis, se va mai fi r?v??it întru Father, ce Diesel, ce Sterling, ce Balote?ti, schimbarea de tot, pe nemaivedere, ca ?i cum nici nu existasem. De-aia-i bun visul, când nu e r?u, vrei s-o vezi pe mama, ?i se face prietenul din partea ei, cum i-a? întâni-o eu pe-a lui vie, m-am ?i gândit, de dou? ori v?duv?, to?i ceilal?i copii îi tr?iesc. Treaba ta ficatul ?i prietenii mor?i, mamele invizibile. Mergeam pe deal cu cine dac? nu mai este nu da nume c? se substituie adversa. Ca ieri diminea?? nev?zând-o în veac pe mama ei înfulec?toarea tot etern? f?cusei întrebarea ce-o fi cu soacrele astea nu toate nu chiar Noana dar ?i apostolul le pusese de-al doilea. Blazate azalee am mai vorbit rar? s?n?tate mental? turn?torie mortuar? haotic.

Mai bine forme r?s?rinde placaje din sculpturi prin ghips spre por?elan fosfatic. De petrecusem axul ?i la mese ai v?zut negru copiii împin?i de mame pe mese ca la cumetrie neînv??a?i zis-ai t?ierea tablourilor ce-or fi în?eles femeile c? le-ai pedepsit în case cu picturi dac? or fi r?mas vreodat? închise-n muzeu peste prag sculpturi de virgin? directorul oltean cu ma?in? ?i costum nu se temea de moarte ?i-ar fi dorit-o o dorea pe sculptori?? domnule ar fi zis Ionu? tocmai visat cu o fat? de studiu de-i ar?ta el calea.

Acum n-o s? se mai vad? romanul în schi??, ora?e cu filme decupate din diaspora. Filtreze ast?zi luxul avari?iile aduc?toare de infarct actorilor cu impuden?a de a-?i juca pe scen? ?i la morg?. Batjocura de toate nimic din ritualul vie?ii mor?ii ce ru?inate vremuri de a nu se n?rui de voie. S-au încârd??it s? m? certe printre cuvinte mai mult t?cute furie apoi pace da' ranchiuna se pecingineaz? diaritm cutremur japonez.

Fere?te-te de cine te ia la restaurant prin s?r?cia noastr?. Ce zisei-zise?i, ce luai din cap, l-a b?tut c? n-a r?spuns, schimb, mai ?i lua?i din cap, s? v?z c? ai, p?i eu contra chiaburi, regi, venetici, ce zise?i, mai zi ce zise?i, nu mai zic, schimb, tr?suri, avioane, mai bine s?racii de noi, nedu?ii, pe nesalutate, sl?nine nesp?late, tragi o ciorb?, c? d-aia are ?la varice pe stomac, n-a mâncat ciorbe în Germania, iar noi venir?m vii cu ardeiu-n ma?e din India.
Mai greu ca ieri pe jos clarificarea printre nepl?cu?i la vedere spune vizitei de mâine pân? la 39 mort pe front ce frate ce Ierusalim

Agonia ?i moartea, în 12 aprilie 1961 (f?ceam 17 ani) a lui George Manu. Nu mai v?zusem aula magna plin?, nici la conferin?a scriitorilor, s?pt?mânile trecute, nici la Piaget, nici la Roman Jakobson, poate când se declan?ase în 1964 similiemanciparea de ru?i, tot sub bagheta rusofililor, altfel, ca decomunizarea prin comuni?ti azi, putea s?-?i fie fric? – aula auzind multe. Voi v? juca?i a plânge, cu sup?rare pe viii contra mor?ii ?i ai no?tri ?i ai lor, cum dintre mor?i unii ar fi omorât pe al?ii.

Femeile ?i armata mai depresive banda lui Mircea Nebunul sec?ia 9 vremea dezvelirii de durere ne dezlipim de retin? ?i podium soarba zvântându-se pe boturile porcilor ave?i un schelet deja 6000 la Valea Neagr? în apa lor mineral? s-au g?sit resturi umane înf??ura?i în muson ca mumiile oralitate nec?p?cit? de pu?c?rie chiot mantric ne resimboliz?m dintr-o rutin? în alta tantra programeaz? vocile pneumelor nimic mai ucis decât legiunea cine deturneaz? vie?ile voi de colo ?int? ravanic? parc? ne-am preg?ti de pu?c?ria din Sevilla. footer