Revista Art-emis
La Mat PDF Imprimare Email
  
Duminică, 30 Octombrie 2011 22:09
Dr. Claudiu Popescu(film povestit, cu subtitrare integrat?)

dedica?ie: Regiei - idee ?i fapt
cuvīnt īnainte din „Drum", de Marin Sorescu:
Merg īnainte spre moarte,/ Cu coada ochilor/ Tīrī? spre lucruri.
Coridorul c?minului e plin cu geamuri īn ram? ?i tocuri, cu vechile u?i proptite de perete, care las? pu?in loc pentru un om s? treac?. Rumegu?ul ?i resturile de spum? izolatoare de pe gresia gri fac pasajul ?i mai greu. Pe zidurile proasp?t v?ruite de la jum?tate īn sus atīrn? īn m?nunchiuri cablurile re?elei. De le cap?tul cu gheena de gunoi vine mirosul unui sfīr?it de s?pt?mīn? de acumul?ri. La cap?tul cu cele dou? lifturi ruginite, geamul termopan ofer? o vedere larg? a trotuarului de pe splai ?i a rīului īndiguit.

Ī?i place seara ora?ul ?i trotuarul mereu aglomerat, mai ales prin geamul cu vedere larg?. Pe banc? īn fa?? te a?teapt? colega de grup? cu xeroxurile. St? cuminte līng? doi tipi care crap? īi ei ni?te ?aorme. Te gīnde?ti ce s?-i spui Elenei dac? o vei aborda cīt timp vorbe?te la telefonul public din casa sc?rii. E xeroxul unei c?r?i de patofiziologie, cin?pe lei fa?? de cinci ori mai mult pre?ul c?r?ii din libr?rie, c? la anticariat nu ai g?sit-o. Pīn? la urm? ceea ce ?i-a pl?cut la Elena a fost p?rul blond ?i alura ei de rusoaic?, ce-i po?i spune unei fete c?reia īi admiri p?rul, c? de p?r nu po?i. Mai fumezi o ?igar?. Dup? sesiune te la?i. Ī?i vine īn cap ca un fulger constatarea recurent? c? e?ti mereu īn alert?, ?i supusa ei observa?ie c? sl?be?ti ?i-?i cade p?rul de cīnd e?ti īn Bucure?ti. Desenezi pe geamul aburit cu respira?ia un „c" īncercuit. Las? c? vorbe?ti tu cu Elena alt?dat?, nu e ea neap?rat cea pe care ai putea-o iubi, asta ī?i mai trebuie acum pe cap, o fat? cu care s? te legi. ?i ai grij? c? alergi dup? prea mul?i iepuri ?i r?mīi cu buza umflat?. Mīine ī?i expir? abonamentul la metrou, cel pe care b?ie?ii nu īl deconteaz?, ?i speri c?, pe līng? cartea de fiziopatologie, darnica ta coleg? o s? te īmprumute cu un?pe lei, c? restul banilor sīnt de ciorbe. Mai bine ba?i la u?a Elenei, nu pentru bani, ci dac? o fi s? fie.
Pe u?a vopsit? alb e lipit un ab?ibild publicitar īnsemnat cu num?rul camerei, iar dedesubt un desen īn grafiti care īnf??i?eaz? caricatura unui dictator. Zero-zece. Īn holul scurt se īntīlne?te mirosul coloanei de canalizare din dreapta cu cel al hainelor vechi din stīnga, ambele emanate din spatele unor u?i metalice. Din baie zboar? ni?te ?īn?ari c?tre c?ldur?. Peste mocheta maro din dotare este īntins un pre? vechi ?i pr?fuit. Spoturile ilumineaz? incomplet pere?ii p?ta?i cu urme de scurgeri din ?evile sparte. Dou? frigidere mari stau unul līng? altul la geamul balconului. Pe un dulap se īnal?? pīn? la tavan un teanc de c?r?i inutile. Unul ī?i pr?je?te cartofi, ghemuit līng? re?ou. Cel?lalt vorbe?te pe mes ?i soarbe dintr-o sticl? cu suc de portocale.
Se plīngea c? simte lips? de respect dar umbl? la calculatorul t?u f?r? jen? ?i las? sticle īn?irate prin toat? camera. Nu e nevoie s? te enervezi acum, e bine s? fie o atmosfer? jovial? īn camer?, care s-ar transforma numaidecīt īntr-una de ur? dac? i-ai spune de la obraz sau dac? ai da cu el de p?mīnt. E?ti obligat s? tr?ie?ti cu ni?te oameni īn aceea?i camer?, oameni care nu ī?i sīnt prieteni, rude ?i nici m?car colegi de suferin??. Acesta care pr?je?te tot ce-i pic? īn mīn?, pīn? ?i ro?iile proaspete, ar trebui s? nu mai chi??ie atīt, c? e de la alt? facultate ?i st? īn c?min pe ?estache. De unde s? faci ?i tu rost de trei sute de coco? Cel pu?in ai baia īn camer?. Tu doar īi respec?i pe ei cīnd fumezi pe balcon. M?nīnci repede ceva din frigider, te faci c? ai treab? la calculator ?i-l stingi. Ai pleca s? cite?ti ceva la bibliotec? dar sigur o s? te ia somnul, a?a c? ie?i s?-?i cumperi ceva dulce. Impostorul ī?i strig? s? iei cheia c? pleac? amīndoi la o petrecere.

Se aude muzic? de la o camer? īndep?rtat? unde s-au scos difuzoarele pe balcon. Copacii īnflori?i de pe marginea trotuarului r?spīndesc un parfum potrivit doar cu tinere?ea trupurilor care se perind? pe sub ei. O frizerie, o ?aorm?rie, un xerox, alt? ?aorm?rie, un magazin de pantofi sub treizeci de lei, un cafe-internet, o alt? ?aorm?rie improvizat? īntr-o rulot? ī?i a?teapt? clien?ii. Dup? intersec?ie, drumul c?tre supermagazin o taie prin iarb? ?i intr? pe poarta de ie?ire a ma?inilor. La aceast? or? e pu?in? lume. Zumzetul cump?r?torilor, muzica īntrerupt? de anun?uri, semnalele caselor de marcat, ?tirile ?i gagurile care ruleaz? pe ecranele late distrag aten?ia. Un b?trīn st? la ie?irea din parcarea magazinului, līng? semafor, ?i cīnt? la o claviatur? de juc?rie, īmp?r?ind iconi?e xeroxate celor care-i dau bani.
Mai ai destui bani pentru o mas? la cantin?. Nu e nevoie s? mai sco?i de pe card. De suc aveai absolut? nevoie. R?mīi la intersec?ie ?i nu ?tii īncotro s-o apuci. Ce o fi zicīnd lumea? Te bate gīndul s? te duci la mat, dar ī?i e foame īnc?. Cīt a?tep?i nedumerit, te salut? o coleg? de facultate, te salut? o fat?. E foarte frumoas? ?i e m?ritat?. Dac? vrei s? bei un pahar de vorb? cu ea, de ce nu, ?tii vreun local bun, nu exist? a?a ceva, hai s? st?m pe pod. Ī?i poveste?te lucruri de-ale femeilor ?i pleac?. E?ti teribil de trist. Oamenii trec pe līng? tine gr?bi?i s? prind? verdele. Tu e?ti singur. Īncerci s? prinzi din zbor cuvinte care ar putea s? īnsemne ceva pentru tine. Dou? fete vorbesc de mīncare, c? trebuie s?-?i ia pachetul de la gar?.

Cantina este o sal? lung?, cu un rīnd de mese pe stīnga, separate de membrane cu lambriuri, ?i dou? rīnduri de mese la geam. Fe?ele de mas? albe cu un romb albastru central ?i scaunele de metal dau aerul unui restaurant de provincie de prin '93. Īn spatele galantarului, buc?t?resele se mi?c? īn acord cu supraponderalitatea lor ?i a?eaz? pe rafturi farfurii cu mīncare. Cartofi pr?ji?i ori piure cu ?ni?el sau cu pe?te, salate, ciorbe ?i supe, m?m?lig? cu brīnz? ?i smīntīn?, fripturi de pui ?i fic??ei, ni?te pr?jituri pleo?tite ?i crem? de zah?r ars sau īnghe?at?, nu prea se ?tie pentru c? nu cump?r? nimeni. Īn dreapta, o mas? cu t?vi mari de plastic alb ?i cuve cu tacīmuri, iar imediat līng?, masa pentru ulcioarele cu ap? de la robinet.
Bei ?i ap? c? sucul mai r?u te-a īnsetat. M?nīnci ca de obicei pe?te cu piure ?i legume fierte. F?r? pīine, pentru c? pīinea īnseamn? c?-?i va da rest m?run?i? ?i tu preferi hīrtiile. Mereu ai preferat hīrtiile. Opt lei. Te-ai s?turat. Te-ai s?turat s? m?nīnci singur. Dar cu cine? Ai trei prieteni care te iubesc: unul plecat īn Italia, unul la dou? facult??i ?i altul actor. Cu colegii? Egoist, violent ?i ipocrit; cuminte, studios, superficial; vulgar, tr?d?tor ?i profitor; str?in, bizar, neīndemīnatic; suspect, taciturn ?i domol; r?u, suspicios ?i intrigant. ?i tu: iste?, idiot ?i entuziast. Cu o iubit?? Toate au b?rbat, sau, cum spun ele, au prieten, fapt care nu semnific? un impediment prin sine īns? te-ai s?turat s? te furi?ezi, ?i-a ajuns continua stare de provizoriu. La mas? nu se st? singur, ī?i zici, mai ales cīnd m?nīnc desf?t?ri ca astea. Mai bine ai fi mul?umitor ?i ?i-ai vedea de treab?. S? cite?ti capitolul de traumatisme prin frig. N-ai b?ut cafea īns?, ca s? r?mīi treaz.

Arhitectura veche, frumoas?, de culoarea cafelei cu mult lapte, e completat? cu un acoperi? de tabl? fabricat? la Craiova. Parcarea e plin? de ma?ini scumpe pentru un student bogat. Printre copaci se vede spitalul ?i o biseric? din lemn. De pe treptele de la intrare, parcul se ascunde īn spatele unor tufe īnflorite, dar las? s? se vad? perfect capul spart al lui Avicena ?i capul acromegalic al lui Paulescu. O spiral? de sc?ri urc? de la demisol la primul etaj unde la prima u?? pe stīnga se afl? o sal? de lectur?. Pe zidul u?ii scrie „vīnd uraniu" ?i un num?r de telefon mobil, deslu?indu-se un „c" īn spatele „u"-ului. Sala, veche, īnalt?, cu mobilier de lemn e plin? de oameni noi. Un calculator troneaz? nefolosit pe pupitrul bibliotecarului. Clic, fo?net de foaie, murmur ?i t?cere.
Treci īntīi pe la toaleta de la subsol, pe u?a c?reia scrie cu marc?rul „bibliotec?". Te gīnde?ti c? ar servi mai bine celor incontinen?i, cīnd o vor vedea, le va pieri orice pornire fiziologic?, afar? de instinctul de conservare. Īn bibliotec? nu vrei s? cuno?ti pe nimeni ?i te a?ezi la ultima mas?, cu spatele la u?a de intrare. Lectura te adoarme, te mole?e?te ca o boal?. Ni?te fete discut? speriate subiectele de examen, le e team? c? s-a schimbat examenul ?i c? acum se proiecteaz? īntreb?rile pentru care ai un minut la fiecare. Fleacuri, ī?i zici. Facultatea e u?oar?, ī?i spui. Sim?i brusc nevoia s?-?i cumperi o carte din anticariat. Ar fi ultimii bani. Te sim?i ca o tenie, tat?l t?u munce?te cu spinarea ?i tu dai bani pe poezie. Te apuc? furia, vrei banii t?i, vrei s? scapi de via?a parazitar?, chiar dac? e?ti īngrijit cu dragostea unei gazde. Prive?ti o bancnot? cu Eminescu. Ceea ce d? valoare banului este munca dinainte, nu cump?r?turile dup?. S? te angajezi? ?i-e scīrb?, ī?i aminte?ti de interviul de la firma de produse pentru sl?bit, de ipocrizia, avari?ia ?i tic?lo?enia acelora. Īn plus, tu e?ti apatic, ca un erbivor, n-ai rezista o s?pt?mīn? de lucru. O s? iei ?pag?? Cum iau to?i? Nu. Te am?ge?ti cu o reminiscen?? de īmpotrivire. Iei una bogat?? De ce nu, adic? ai putea, te ?in curelele seduc?iei, e?ti capabil s? o īmbrobode?ti. Dar nu vrei s? tr?ie?ti ca un str?in. O īntinzi īn str?in?tate? Ī?i dau b?ie?ii acolo cel pu?in o mie jum'ate. ?i apoi ce faci? Iei o str?in? ?i o s? afi?ezi o mutr? de civilizat. O s? fie teribil de palpitant, o s? ai copii pe nume Aude ?i Günter. Ura! zici printre din?i. Una din fete te prive?te gale?. E dr?gu??. Are sīni mari, pe trei sferturi la vedere. Nu vrei s? stai s?-i calculezi exact. S? fie s?n?toas?. Pleci s?-?i plimbi stomacul prin parc ?i s?-?i cumperi cartea. Traumatismele r?mīn pe alt? dat?, cīte pu?in, pe subcapitole.
Alei albastre delimiteaz? spa?ii verzi, luminate de reflectoare mari, ?i spa?ii de divertisment: o fīntīn? artezian?, un ?arc de copii cu leag?ne, un teren cu bare, planuri īnclinate ?i trambuline pentru oasele copiilor pe ro?i, dou? toalete publice, una pentru oameni, alta pentru cīini cu st?pīn. Īn fruntea parcului st? monumentul eroilor, privind c?tre o biseric? din c?r?mid?, plasat pe o peluz? īntre gurile de metrou, la care unii ajung t?ind o potec? pe līng? monument ?i pe līng? afi?ul care cere protejarea ierbii. Grupate īn jurul unor canale, ni?te jigodii latr? la vīnt. Aproape, sta?ia e plin?. Vin dou? autobuze ?i tot nu e suficient.
Ajungi mai repede cu autobuzul decīt pe jos, dar pierzi mai mult? ap?. Parcul e pl?cut, īi ?tii pe de rost to?i oamenii a?eza?i pe b?nci, ?i descoperi cu pl?cere c? de el nu-?i e lehamite. Nu po?i z?bovi prea mult īns? pentru c? se īntīmpl? s? īntīlne?ti cuplul de care ī?i este groaz?. Uneori preferi s?-i prive?ti, te umpli de optimism s?-i vezi a?a ferici?i, īns? acum ai glicemia mare ?i nu ai chef de sirop. Anticariatul e gol. C?r?i sīnt cu gr?mada. Miroase frumos. Te a?ezi la una din mesele centrale ?i r?sfoie?ti prima carte al c?rei autor nu-l cuno?ti, e o carte interbelic? de educa?ie sexual? pentru tinerele pasionate din societatea bun?. G?se?ti pe un raft un volum de poezii ale īntemni?a?ilor persecuta?i de comuni?ti. Te gīnde?ti c? e mai pu?in tragic s? cite?ti o proz? īnc?tu?at?, c? ?i noi sīntem acum īntr-un fel tot atīt de īnc?tu?a?i ca ei atunci. Īncerci o nostalgie dup? vremuri netr?ite, b?nuite. Opt lei. Perfect. Mai la vale, treci pe līng? ceain?ria dorit?. Ai b?ut ceai aici de dou? ori, odat? cīnd a f?cut cinste o fat? care īi era dor de tine. Era un ceai bun, opt lei f?r? zah?r negru ?i f?r? turt? dulce, opt lei tot cīt cartea asta. Doar ī?i zicea un prieten c? poezia se bea la fel de voluptuos ca ceaiul. Po?i intra, dar vei regreta. Te mīhne?ti c? nici fandosit nu-?i po?i permite s? fii, ?tiind c? fandoseala e un viciu gratis. E bine, te lini?te?ti, ??tia ī?i bag? pe gīt sex ?i minciun?, dar pl?ceri fine niet, te salveaz? de la rafinare diabolic?. C? doar cost? bani, culmea! Numai c? unii caut? s?-i fac?. Trist. Amuzant. Zīmbe?ti f?r? s?-?i dai seama ?i vīnz?torul libr?riei de la parterul ceain?riei te remarc?, iese ?i te invit? amabil. Nu mersi, sīnt gr?bit, m? a?teapt? ni?te amici s? beau cu ei la mat, ?i adaugi īn minte c? e vorba de b?utur? adev?rat?, cu alcool maturat īn stejar.

Īn spatele unei foste cantine uria?e, acum discotec?, dup? un rīnd de stejari, e cel mai vechi c?min. La intrare e parcat? o rabl? peste care vara cad dude albe. Portarul, un tip mic, gras, chel, cu o basc? de piele neagr? ?i c?ma?? cadrilat?, scruteaz? to?i trec?torii cīt timp bea cafea cu femeia de serviciu. Are īn post un televizor setat pe canalele de muzic? popular?. Doi muncitori schimb? neoanele din holul dintre sala de primire ?i coridorul cu u?i de la parter. Aproape la fiecare camer?, līng? prag e o mic? scrumier? de plastic albastru. Miroase a cartofi pr?ji?i de la re?oul unei fete care st? ghemuit? s?-i supravegheze fumīnd. Ultima camer? a func?ionat un timp pe post de birou. Acum, īn interior este amenajat un local cu b?uturi alcoolice, curat, nefum?tor, doar cu alune ?i covrigei de mīncare. Ultima camer? este ?i singura cu u?? de metal.
La ce camer? stai, te īntreab? portarul. Zici c? la zero-zero ?i te las? īn pace. Te salut? doi muncitori care montau ni?te becuri, b?ie?i de treab?. Femeia de serviciu te īnso?e?te pīn? la ultima u??, te īntreab? de dou? ori dac? vrei cu adev?rat s? intri ?i te anun?? sup?rat? de insisten?a ta c? nu au venit īnc? to?i. Intr? ea mai īntīi s? vad? cum stau lucrurile ?i pleac? f?r? s? salute. De curīnd s-a reparat bateria de ventilatoare ?i nu mai miroase a pivni?? īn?untru. La masa ta sīnt doi muncitori cu cīte o halb? de bere fiecare. Comanzi la bar o vi?inat? ?i te a?ezi. Be?i cītva timp īn t?cere, e?ti deja la a treia vi?inat?, apoi unul dintre ei se mir? c? ai o fa?? de parc? ?i-a murit cineva. Nu mai pune buza atīta c? tragi a r?u, ī?i zice. Prostii. A?a zici tu dar s? vezi c? dac? umbli a?a am?rīt o s? ?i se par? c? ī?i plou? toat? ziua. Las?-l m? Ioane c? are problemele lui. Ce probleme m? Mitic? s? aib? la vīrsta lui? Probleme din alea de-ale oamenilor ca el, altfel de probleme, ia zi-ne nou? b?trīnilor ce te m?nīnc? pe tine b?iete. Īi prive?ti s? te asiguri c? nu glumesc ?i decizi c? merit? s? le arunci o firimitur?. M? fac medic. Ha, ha, i-auzi Ioane, se face el medic. Ce m? Mitic?, nu ?tiai, c? ne-a mai zis. ?tiam m? dar ce doctor e ?la trist? ?i femeia este s??ioas?, adaugi. Ce s?-?i fac dac? ī?i plac alea mai bine. Las? Ioane c? de una mai firav? ?i se face fric?. Iar cartea are pagini, adaugi. Da, asta-i groas?, nu prea ai ce s?-i faci, ia mai adu-i b?iatului o vi?inat?, din cea neagr? ?i vīscoas? ca sīngele. Mai intr? vreo trei tipi, iar barmanul d? drumul la radio. Un cuplu danseaz? pe muzica u?oar?. Numai dansul e de ei, nu li se v?d fe?ele. Nimeni nu prea se vede la fa??. ?i nimeni nu fumeaz?.
Notepad. New. Am g?sit īn sfīr?it saitul cu lista care-mi trebuia, era scris pe fa?a unui post?r. A? fi spart parola mai devreme dac? nu aveam de f?cut trei DVD-uri afurisite. Le scriu aici ca s? ?tiu: DVD1= muzic? trip-hop discografii, muzic? de cafenele, cīteva albume, Oana; DVD2= c?r?i medicale ?i program de vizualizare, Angi; DVD3= filme ruse?ti, George. M? doare capul ?i sīnt mole?it. Ori e de la monitor, ori de la sucul de vi?ine. Nu pot nici s? m? culc pentru c? nu au venit colegii de la petrecere ?i cīnd vor veni m? vor trezi cu siguran?? īn mijlocul nop?ii. Am aflat ast?zi c? exist? oameni c?rora nu le trece nimic prin cap. Ar trebui s? m?nīnc mai mult c?-mi irosesc inteligen?a pe dr?cii. Nu am mai vorbit de mult cu oracolul meu. Am lucrare mīine, ?tiu sigur c? o s? m? fac de oaie, dar nu despre lucrare a? vorbi cu el, ci despre unele gīnduri. Nu m-am dus la am?rīta de aniversare, nu pentru c? nu aveam bani, ceea este adev?rat, c? tata de abia azi a pus ceva pe card, ci pentru c? nu suport s? īi v?d cum beau ca porcii ?i url? ca toate dobitoacele, de ?i se face mil? de ei, c? sigur a? fi f?cut ?i eu la fel ?i m-am s?turat, c? m? pīndea tipa din Foc?ani. Ce oameni deosebi?i sīnt p?rin?ii mei, s? le dea Dumnezeu s?n?tate, īmi dau mie, o lichea, bani ?i m? īntreab? dac? am mīncat. Na, c? plīng. A?a o s? fiu ?i eu. Numai s? ies din Regia asta nenorocit?. ?i frumoas?. M? mir c? pot s? mai tastez la cīt sīnt de terminat. Un paznic obosit deschide poarta pentru o ma?in? de aprovizionare. Duba ruginit? urc? u?or o scurt? pant?, pe līng? un col? de verdea??, ?i se opre?te īn fa?a spitalului, mai mult ca o c?ru?? īn fa?a prim?riei, decīt ca un furnizor de b?uturi r?coritoare. Cl?direa e istoric?, prea frumoas? pentru spitalul de azi. Zeci de camere mici ?i saloane īmpīnzesc coridoarele īnalte, luminate de geamuri albastre sau galbene. Pe holuri miroase a petrol, iar īn saloane, a pansamente vechi ?i a puroi. Pare c? boala roade ?i din pere?i. Va roade poate pīn? se va vedea prin ei parcul spitalului, plantat cu arbori exotici. M?re?, ascuns dup? dulapuri de fier ce servesc drept cabine de schimb, st? amfiteatrul. Pe līng? el se furi?eaz? umil un cīine care iese pe o u?? folosit? de ni?te muncitori etern prezen?i. Aproape de amfiteatru, īn ambulatoriu, īn spatele unui geam pictat naiv, ni?te studen?i se ceart? cu medicul de gard?.
Te-au adus colegii, semicon?tient fiind, la camera de gard?. Ī?i r?sun? īn minte scuza lor ?ipat?: a b?ut singur, nu la petrecerea noastr?. Dar, īntr-un fel, ei sīnt de vin?. Nu are importan??, acum ?i-ai revenit la vechea form? ?i umbli pe str?zi, h?l?duie?ti, bīntui str?zile. Toat? diminea?a ai c?utat slujbe pe net, dar ai g?sit numai p?c?leli. Cīnd ie?i s? cumperi pīine de la co?melia arabilor, te treze?ti c? te bate unul pe um?r, un tip īnalt, solid, urīt ?i bogat, cerīnd chipurile s? ?tie dac? te-ai īncurcat cu prietena lui. Īi r?spunzi calm, scurt, cu adev?rul, da, dac? nu te pricepi s? p?strezi o femeie, ea pleac? s-o iubesc eu. Tipul te īnjur? ?i tu nu stai prea mult pe gīnduri, īl pocne?ti īn fa?? de vreo dou? ori, a doua oar? cīt c?dea peste o ma?in? parcat?. Ī?i doreai din tot sufletul s? ajungi la concluzia c? mai bine bei decīt s? umbli pe la fete, dar pleci nervos c? fat? īn cauz? nu a putut s? ?in? secret. Vezi iar turla bisericii din spatele terasei, o turl? modest?, veche. Odat?, ai vorbit cu preotul de acolo, un om b?trīn care ?i-a zis c? e?ti īn pericol. O, te gīnde?ti, pe cīte c?i puteam s? merg, īn cīte feluri puteam s? fiu, dar toate c?ile ?i toate felurile au murit, toate afar? de una, īn fiecare moment. Hot?r??ti c? dup? curs te mai duci la mat.
Notepad. New 2. Īnnebunesc. Oamenii ??tia vorbesc singuri, ca p?pu?ile cu baterie, neīntreba?i, cum Doamne g?sesc mereu ceva de sporov?it, cum oare nu-?i dau seama c? datul meu din cap este a dispre?? Petreceri, telefoane ?i femei, atīta ?tiu, m?car de-ar atinge vreuna din cele trei. Am fost azi la medic s?-mi vad? de hernie. Ce vesel īmi zicea el, b?iat cumsecade, s? nu m? mai duc la du?urile comune de pe hol ca s? nu m? infectez. Se īntīmpl? multe lucruri. Multe lucruri se īntīmpl?. Autobuzul a stat mult īn trafic din cauza devierii circula?iei ?i un tip cu barb? c?runt?, īmbr?cat ca un poet b?trīn, cu c?ma?? albastr? b?gat? īn pantaloni ?i cu basc? alb? de stof?, īnjura de mama focului, cu indignare cult? c? aproape nu sesizai vulgaritatea, de to?i idio?ii care au ma?in?, de fetele care au devenit, de fete care pleac? īn Italia ?i īn Spania, de dusul de rīp? a tot ce era bun īn ?ar?, de speciali?ti ingineri ?i de min?ile luminate care au cump?rat autobuze scumpe f?r? aer condi?ionat. Pe o coleg? de grup? au silit-o s? semneze c? se mut? din camer? ca s? bage trei englezoaice venite cu burs? ?i cu europteric?i. Avea dreptate vocea din 601, nu cea care anun?a disperat complotul ?i conspira?ia īmpotriva cet??enilor. Nu mai merit? nimic, numai pile, numai ce vezi la īmp?r?irea camerelor ?i ?i se face grea??, to?i se prostitueaz? pe bani, te sap? pe tine, romān de-al lor fiind, ?i dau īn oameni care merit?. Te fur? ca-n codru, ?i a?a ciob?ne?te, cu bolovostīnca prin termopan. Trebuie s? plec de aici. Uneori nici nu vreau s? vorbesc romāne?te, dar īmi trece. Unde sīnt Romānii lui Noica? Numai co?maruri. M? trezesc noaptea ?ipīnd. Sīnt a?a departe ?i nu fac nimic. Totul nu este, totul apas?, a?teapt? dar nu se īmpline?te, atīrn? a?a ca o musc? īn plas? de p?ianjen. M? iube?te o fat? ?i eu nu. Unii oameni īnva?? ?i eu nu. Unii m?nīnc? musli cu iaurt ?i eu nu. Eu nu mereu. Eu nu vreodat?.
Pe asfaltul din fa?a unui parc liberal scrie cu vopsea alb? un NU mare. Flori, copaci, ap?, mame ?i copii, cupluri, īndr?gosti?i, singuratici sau mizantropi, pierde-var?. Unul dintre ei, a?ezat pe banc?, vorbe?te la telefon cu bunica lui. Apartament īmbīcsit de lucruri folositoare ?i aranjate; pe mas?, līng? telefon, o sticl? de vin ro?u. Aceea?i sticl? pe masa unor studen?i dintr-o camer? goal? de lucruri folositoare. Ei petrec ?i ?ip? īn receptor la un chinez care se ocup? cu distribu?ia comenzilor de kung pao. Īn restaurantul lui tocmai īntr? un cuplu, fiecare vorbe?te la telefon, ea cu un student, el cu o bunic?. Telefonia f?r? fir apropie oamenii. Vorbi?i mult. Desc?rca?i-v? sufletul. Vorbi?i mult. La telefon.
Telefonul de la bar sun? dar nu r?spunde nimeni. Parc? ar vrea cineva dar nu ajunge. Īn aceast? sear? matul e mai populat. Au venit oameni noi, probabil adu?i prin intermediul cunosc?torilor. Toat? lumea are cīte o sticl? sau cīte un pahar īn fa?? dar nu bea. Muzica d? s? īnceap?, īns? parc? nu porne?te aparatul. B?rba?ii caraghios de galan?i invit? īn continuu fetele la dans. Unii chiar stau īn ring ?i par c? vor dansa īn curīnd, dar mai a?teapt?. Tu stai la o mas? lung?, al?turi cu Ioane ?i cu Mitic?, cu multe fete, toate frumoase īn felul lor, frumuse?ea atīrnīndu-le deasupra capului ca momentul īn care au fost frumoase, cu preotul, cu colegi, cu ho?i, cu p?rin?ii, cu mul?i oameni, masa este lung?. Da fapt, stai cu o vi?inat? ?i urm?re?ti pere?ii care stau s? plezneasc?. Din cīnd īn cīnd privirea se odihne?te pe cei doi muncitori: Ioane zice decīt s?-i duci de grij?, mai bine īi duci dorul, Mitic? zice pīn? la miere gust ?i zah?r. Ei sīnt singurii care vorbesc ceva de īn?eles. ?i tu ai zice un cuvīnt dac? ai putea. Ai zice probabil ceva stupid, ca asem?narea dintre a face filozofie ?i a face dragoste e c? fiecare se face. Atmosfera din mat devine īntunecat?. Dar, gata! Pe geam Regia str?luce?te.
footer