Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
George Anca   
Joi, 25 August 2011 18:43
Anca GeorgeCuprins: Grupul. Pasti?e. Depasti?are. Libert??ile scriitorilor. Semn ?i sens. Poezie ?i muzic?. Existen?ialism ?i structuralism. Credin?? ?i speran??. Literatur? ?i lingvistic?. Context universal românesc. Atic ?i asiatic

Pasticcio, pastiche, pasti??. Opera Parvati e o pasti?? dup? Kumarasambhava de Kalidasa. Pasti??? se intereseaz? Olimpiu Nu?felean. M-a prins, dar am m?rturisit-o, ?i n-o fi nici a?a groas?, gen scena european? ca pasti?? a celei americane, „Contractul cu România", auzi, pasti?? dup? programul republicanilor americani „Contract with America", nici The British Museum Is Falling Down (1965) de David Lodge – pasti?? a „lucr?rilor/works" lui Joyce, Kafka ?i Virginia Wolf -, sau m?car Televache Ma liberte de pisser pastiche de Florent Pagny. (Bibliografie: pasti?a Internet). Iat? pasti?a gustului în materie de roman str?in în secolul XX: „Ce gust? scriitorii clujeni?" (Steaua, 6/2005, p.4-13). Potrivit r?spunsurilor la „anchet?" a 44 de scriitori clujeni, autorii cel mai des nominaliza?i au fost, în ordine: Thomas Mann, Gabriel Garcia Marquez, Marcel Proust, Franz Kafka, William Faulkner. Cele mai „votate" romane: Maestrul ?i Margareta de Mihail Bulgakov, Muntele vr?jit de Thomas Mann, Ulise de James Joyce. Dilema Veche (nr.75/2005) insereaz? 29 (+ 1 în num?rul urm?tor, +...) de r?spunsuri la „Chestionarul lui Proust", iar în nr. 77, „bursa c?r?ilor de vacan??", autori (DV/Târgul de carte) despre c?r?ile lor: Centrifuga – T. O. Bobe, Jules Verne – Paradoxurile unui mit – Lucian Boia, B?trâne?e ?i moarte în mileniul trei – Livius Ciocârlie, Al doilea top – Alexandru Cistelecan, Lindenfeld – Ioan T. Morar, Cerul din burt? – Ioana Nicolae, Jean Cheller – Tudor Octavian, Eul detestabil – Octavian Paler, Paltonul de var? – Mircea Horia Simionescu; Forin Iaru a citit Middlesex de Jeffrey Eugenides, Silviu Lupescu recomand? Stalinism pentru eternitate de Vladimir Tism?neanu, Ordinea lui Alexandru Ecovoiu, Jocul de smarald de Ioan Petru Culianu, Ioana Pârvulescu este bucuroas?, ca editor, pentru De ce iubim femeile, Bogdan Ghiu a tradus, dup? 30 de ani, A supraveghea ?i a pedepsi de Michel Foucault.

Am copiat (pasti?at?), odat?, multe din însemn?rile copi?tilor tip?rite de Gabriel Strempel. Le reciteam în ocazii felurite, dup? m?n?stirile copierii, expresivit??ile blestemului, remanuscriptizate, dac? nu chiar dup? tenta?iile stilului domintant al pasti?ei: Eu, fiind om f?r? de sminteal?,/ Întinsei condeiul în cerneal?/ ?i m? apucai a scrie/ Aceast? Alexandrie... (Gabriel Strempel, Copi?ti de manuscrise române?ti pân? la 1800, vol I, Editura Academiei, 1959, p. XXIV)

Grupul: Teologie-Litere III (Claudia, Minodora, Sorina, Augustin ?cl)

Pasti?e (ex tempora): In days when I was young and didn't know the taste of sorrow; cum se poate spera s? se retr?iasc? marile experien?e creatoare ale culturilor mari ?i mici prin lectur? ?i medita?ie; noche oscura del alma etc.
Excerpte: ...iei era Pound ?i-?i afli t?m?duirea...ui?i brusc de toate legile imanente ale evolu?iei, de sisteme, structuri, intertextualitate, principii – ui?i totul, mori ?i-?i s?de?ti cadavrul pe un ??rm îndep?rtat, a?teptând s?-?i creasc? pe mormânt un eucalipt blond... pu?ini la num?r mai citesc un Stendhal, Baudelaire, Tolstoi, Dostoievski, Thomas Mann, Zola, Dickens... ?i le place, chiar le place experien?a personajelor...?i vorbim despre ei, poate le spunem ?i altora, dar acei al?ii nu sunt interesa?i, vorbim în vag, suntem neîn?ele?i, ?i totu?i r?mân pentru noi, pentru c? nu se ?tie cum vreodat? te apuc? nebunia, drag? student?, ?i vrei s? scrii ceva ?i ajungi s? scrii în stilul vreunui autor, s? vorbe?ti ca un personaj, s? te compor?i ca altul, s?-?i dore?ti via?a Annei Karenina, s? o tr?ie?ti, s? vrei s? fii Ispita lui Thomas Mann sau Logodnica lui Cehov... pe fiecare dintre noi e scris un scris pe care de vrei s?-l ?tergi î?i trebuie acel burete care înseamn?: moarte, nebunie, sinucidere, sau o carte...

Suntem superficiali în tr?iri, implicarea noastr? sau a celor care creeaz? în real este numai una de suprafa??, suntem prea gr?bi?i în a spune, în a zice sau a face, f?r? a mai face efortul de a medita sau m?car a gândi... Probabil c? lumea s-a obi?nuit cu cenzura, cu ascunderea a ceea ce ne doare sau nu ne convine...Pur ?i simplu, suntem ni?te frico?i, ni?te la?i care se ascund în spatele paravanelor mediocre ale societ??ii... Frica de Dumnezeu nu e frica sclavului fa?? de st?pân, ci frica fa?? de tot ce-l ofenseaz? pe Dumnezeu... Prin cuvintele Papei, prin lungul drum al anilor, el a reu?it s? ne ofere nou?, românilor, ?i mai ales tinerilor, un mod de cunoa?tere a sinelui... Cum spune poetul în ultimul vers – ce frig, ce timp fain de toamn? -, a?a ?i omul...ce zi rece de toamn?... Cei care tr?iesc cu adev?rat în via?a întunecat? a sufletului, dar nu ?tiu, nu cred, nu vor s? ?tie, nu vor s? cread?, privesc via?a omului credincios ca fiind noche oscura del alma...Prin cuvintele Papei, prin lucrurile pe care le înv?? la acest curs ?i la altele ?i prin slujba mea ?i elevii mei, în fiecare zi ?i noapte parc? m? schimb, sunt alta. Sunt oare mai bun?? Atâta suferin??/ Nu credeam vreodat?/ A putea s? gust/. Suntem prin?i de glasurile superbe ale recitatorilor./ ?i el spune, ?i eu spun/ Doar cuvinte în l?stun/ ... de ce mergi, tat?, cu spatele-nainte.../ iac? drumul m? duce-napoi, fiule,/ vântul m? sufl?-n t?cere/ ca-ntr-o mare de cucut?...

Depasti?are (din noti?ele Claudiei)

Flaubert este un scriitor bun, dar nu atinge cerin?ele clasei muncitoare.
O zi din via?a lui Heminguei: s-a sinucis.
Paul Goma s-a n?scut la 2 octombrie 1935, cel mai liber scriitor în via??. To?i cei care se arat? mântuitorii societ??ii în carte apar ca ni?te bestii, pentru autor, nimeni nu mai este curat. Eugen Ionescu a scris: Paul Goma este un Soljeni? român. Firea lui Goma devine un arbitru cu mari crudit??i. D? în libertinajul de tranzi?ie care spal? creierii... Cum ne povestea el în celul? Giois ?i eu dormeam. Goma, în Jurnal, e un Savonarola. În realitate, a fost cel mai represat în pu?c?rii ?i cel mai exilat la Paris. Pe mormântul lui Eugen Ionescu scrie: Cine m? salveaz?? poate Iisus. La moartea lui Mircea Eliade: C?rturarul las? în urm? c?r?ile, a luat cu el limba român? vorbit?; era starea de gra?ie a limbii române. Paul Goma vorbe?te despre cei care nu mai vorbesc române?te într-un pamflet...

Dintre toate temele realismului ?i libert??ile scriitorilor, una ar fi: cum se poate spera s? se retr?iasc? marile experien?e creatoare ale culturilor mari ?i mici prin lectur? ?i medita?ie? Opri?i ca vasul zugr?vit/Pe-o zugr?vit? mare (Samuel Cambridge); Sufletul îi este obosit de orice, numai de credin?a în Dumnezeu ?i de iubirea arz?toare pentru om nu este obosit (Thomas de Quincey); Hercule preschimbat în rândunic? (Paul Valery); În bra?ele zeilor am crescut (Johann Christian Friederich Holderlin); Mi-e uneori ru?ine ce slabi suntem în lume (Alfred de Vigny); Negru soare – melancolia (Gerard de Nerval).
Lev Tolstoi a vrut s?-?i dea p?mântul oamenilor. A fost în România. R?zboiul ?i pacea exist? între francezi ?i ru?i, r?zboi condus de Napoleon. Ana Karenina este simbolul feminit??ii dincolo de libertate.
Când iei opiu, î?i lucesc obrajii. Baudelaire, Edgar Poe îl imit? pe de Quincey. Bog??ia unei na?iuni e dat? de suma viciilor ei. Vicio?ii sunt concuren?i ai vindec?torilor. Cea mai tuberculoas? ?ar? era Anglia. Laudamum a fertilizat literatura. Crima se consum? cel mai mult în filme, unde o crim? e mai frumoas? decât alta. Nu Raskolnicov face crima, ci ortodoxia, ru?ii, Dostoievsky. Rhyme – Rima marinarului din vechime. Pu?c?ria literaturii, râsul în pu?c?rie, perversiune. P?catul în literatur? se transform? în viciu, ne face p?rta?i la o anumit? mântuire. Literatura nu mai e a zilelor noastre, dar noi o aducem la zi. Propagarea s-a realizat în Revista sec. XX. Statuia este un dans împietrit. Socrate compar? dansatoarea cu o flac?r?. Dansatoarea lui Hercule este o rândunic?.

Semn ?i sens. Sartre: omul este altceva decât ceea ce-l face s? fie ce este. Carol cel Mare, p?rintele Europei, Republica Christiana. J.J. Rousseau 1761, Emanuel Kant 1795: pacea etern?. Victor Hugo 1851: Statele Unite ale Europei. Ziarul Ziua 7-8 martie, Guran: r?d?cini ortodoxe pentru Europa. Baudelaire, Coresponden??, sonnet – Parfum, culoare, sunet se-ngân? ?i-?i r?spund (simbolismul). Amintire – tradus? de Lucian Blaga – Te ridici ?i în fa?? vezi spaima / Amintirea unor ani ce au trecut. A doua elegie. Huntington (clasicism, cre?tinism, separarea autorit??ii temporale de autoritatea spiritual?, diversitatea lingvistic?, statul de drept, individualismul). Duroselle (dreptul roman, morala iudeo-cre?tin?, arta clasic?, umanismul ?i individualismul Rena?terii, romantismul, ra?ionalismul ?i ?tiin?a iluminismului). Braudel (revolta prometeic?, mitul eternei reîntoarceri, atrac?ia originalului, atrac?ia fa?? de ceea ce este interzis, necunoscut, îndep?rtat, încrederea în ra?iune, spiritul critic ?i autocritic). Wright (umanismul: omul=scop în sine, m?sura tuturor lucrurilor; liberalismul: încrederea în individ, dreptul fiec?ruia de a dezvolta propriul poten?ial; pragmatismul: convingerea c? nu exist? adev?ruri absolute; relativismul: circumscrierea oric?rei experien?a într-un context ?tiin?ific, social, cultural, care limiteaz? capacitatea noastr? de generalizare). Morin (caracterul dialogic al identit??ii europene rezult? dintr-o serie de antagonisme interne: religie/ra?iune, credin??/îndoial?, Gândire mitic?, gândire critic?, empirismul/ra?ionalismul, existen?a/ideea, particular/universal, problematizare/reîntemeiere, filosofie/?tiin??, cultur? umanist?/cultur? ?tiin?ific?, vchi/nou, tradi?ie/evolu?ie, reac?ie/revolu?ie, individ/colectivitate, imanent/transcendent, hamletismul, prometeismul, quicotismul/sancho-pansismul. Caracteristici: comunitatea destinului istoric, comunitatea valorilor, comunitatea modului de via??, comunitatea social? ?i economic?, comunitatea responsabilit??ii).
Nimeni s? nu ?tie ce e în sufletul t?u, nici m?car tu s? nu ?tii ce e în sufletul t?u (G. Anca)

Poezie ?i muzic?. Se profileaz? cultul Enescu prin Oedip. George Enescu: Visez la o muzic? asem?n?toare muzicei din ??rmurile grece?ti. Modurile antice se reg?sesc în folclorul românesc. P?mântul grecesc este f?cut din aromâni.

Existen?ialism ?i structuralism. Ferdinand de Saussure comparat cu Panini. Limba este un sistem de semne care exprim? idei, este sistemul sistemelor. Semeion. Michel Foucault: Genera?ia lui Sartre este înlocuit? de genera?ia structuralist?. Sistem: un ansamblu de idei care se schimb?; sistemul este anonim, chiar dumnezeire. În lupta dintre sens ?i semn, literatura scade, devine nimic. Dualul, sensul ?i semnul sunt aduse la nondual, advaita: Dumnezeu/om, literatur? revelat?/literatur? scris? de mari scriitori.

Credin?? ?i speran??. (Pistis ?i Elpis). Lucr?ri prezentate de studen?i: Ideea vine vorbind – Dragomir Gur?u Claudia; Lemnul în stilul televiziunii na?ionale – Milea Minodora; Hemingueiy (în englez?) – Andronache Andreea (Margot î?i în?al? so?ul pentru c? era la?, ea este totu?i cea care îl ucide când acesta dore?te s? devin? curajos). Propuneri ale domnului profesor pentru azi: antologie din scrierile p?rin?ilor latini; poezie religioas? italian?; istoria literaturii cre?tine vechi grece?ti ?i latine; Nicolae Balot? – Calea, adev?rul ?i via?a; antologie de poezie religioas?, editura Coresi; poezii române?ti religioase: Rug?ciune (Petru Cercel), al?i autori: Varlaam, Dosoftei. Poezia religioas? este în general modern?. Papa Ioan Paul II: Martirii care au fost în sec XX au l?sat mesaje religioase care ne-au înv??at s? tr?im ?i s? murim. El Castillo interior – Sf. Teresa din Avila. Noche oscura del alma – Sf. Ioan al Crucii. Itinerarium mentis in Deum – Sf. Pavel. Decalog/Ioan Paul II: credin?a, biserica, rug?ciunea, iubirea, istoria, r?ul, munca, lumea, pacea, religiile. Poeme dogmatice – Sf. Grigorie de Nazianz – Imn c?tre Dumnezeu. Dumnezeu Fiul este de o Fiin?? cu Tat?l Care L-a creat/.../Lumin? cu neputin?? de privit, dar care prive?te peste tot... Gândul c?tre Dumnezeu – inspira?ie divin literar?. Sfin?enia ?i perfec?iunea literar? se întâlnesc la Grigorie de Nazianz, Ioan al Crucii. Religiosul e dedus din literatur?. Dante, un p?c?tos, a ajuns la perfec?iune prin geniul literar. Dumnezeu este un subiect infinit. Omiliile despre Fericire au o perfec?iune de poem. Exist? o neîn?elegere între sfin?i ?i poe?i, dar marii poe?i sunt sfin?i. A face literatur? în diavol nu înseamn? c? nu vrei s? fii purificat, mântuit. Poezia ?i sfin?enia vin de la Dumnezeu. Poe?ii blestema?i fac imnuri satanice, dar sunt sfin?i. Mi?care christalin? (Christ-cristal) – Mor c? nu mai mor odat? (Ioan al Crucii). Tereza din Avila, sfânt? autodidact? – tot ce spune bun este de la Dumnezeu, tot ce este r?u este de la ea. Papa a validat calitatea apostolic? a României, a dat ??rii noastre ceea ce Europa ?i America ne refuz?: identitatea. Eminescu afirm? c? marii sfin?i scriu imnuri, marii poe?i se exprim? în rug?ciuni. Totus tuus. Libertatea este un rod al p?catului, trebuie s? învingi p?catul ca s? ajungi la libertate. Istoria, dup? Pap?, este istoria mântuirii, Revela?ia înva?? c? Dumnezeu voie?te istoria uman?. Capitolul „Tragediile istoriei" vorbe?te despre: civiliza?ia vie?ii ?i a mor?ii; munca îl ajut? pe om s? devin? matur; ?omajul este un chin, co?mar, deziluzie; lumea e dornic? de mai mult adev?r, iubire, bucurie; omenirea a fost creat? de Dumnezeu; Dumnezeu voie?te mântuirea tuturor oamenilor; cei care nu cred, necredincio?ii, sau cei care cred diferit trebuie s? încredin?eze mântuirea drept??ii celui PreaÎnalt.

Literatur? ?i lingvistic?. Psalmul 63 al lui David, 54, 104. „Lingu?irea lor e dulce ca ?i mierea de albine/ Îns? de veninul urii le sunt inimile pline". Psalmi (Vasile Militaru). Era Pound. Jocuri (Hesse, Queneau). Christocentrism. Analiza este mama tuturor literaturilor. „Sunt nebun c? m-am dezbr?cat de nebunie" (Pound). Nebunia e sfânt?. „Nici nu-mi închipuiam c? moartea poate doborâ atât de mul?i" (T.S.Eliot). S?direa cadavrului. Eugenio Montale, poeme scurte-poeme lungi, distinc?ia e structuralismul, „carnea de soare devorat?". La aceste ??rmuri erau dorin?ele copilului, „?â?net de l?stuni, vagabonzi", poem dumnezeiesc. Montale nu are triste?ea lui Leopardi, este aproape de Dante. Hesse – Jocul m?rgelelor de sticl?: regulile acestui joc se înva?? în câ?iva ani; limbajul semnelor ?i gramatica jocului; este un joc care sintetizeaz? toate con?inuturile ?i valorile noastre; cu orga se pot prezenta în joc con?inuturile lumii; jocul sferelor romantice trece peste diacronie ?i simfonie. Literatura este joc. Se aplic? metoda joc în joc. Queneau: O sut? de miliarde de poeme – în 10 pagini a dat cartea cea mai lung? din lume, doar lumea e mai lung? decât ea (Luca Pi?u). De la teocentrism la antropocentrism, sec XXI – christocentric. Cre?tinii pot fi socoti?i ?i satani?ti.

Context universal românesc. Nefericirea e calea spre opera genial?, via?a noastr? e o karma, un sens divin sau unul demonic. Uitarea limbii în exil – ?i uit câte pu?in latina (Ovidiu). Temele în traducere se degradeaz?. Tragedie brazilian? – Manuel Bandeira – traducere de Maria Carâp. Irepresibila dorin?? de a împ?rt??i lucruri dure. Ironia modernit??ii: dominante mai mult decât dominate. Alt? poezie tradus? de d-na Carâp este „Jose". Denis Buican, în eternism – Biognoseologia. Sorin Alexandrescu – personalit??i române?ti: Carol II, Antonescu, Codreanu, Ceau?escu. Ivo Andrici – Podul de pe Drina, biografia unei ??ri ortodoxe înghi?ite de Islam, comuni?ti; cartea este tradus? de Gellu Naum. Literaturile apropiate nu ne sunt impuse, fac parte din literatura noastr?. Anii '50 au fost criminali. Mahabharata – moartea Indiei; o ?ar? poate fi ucis? ucigându-i-se capetele. Kazantzakis, prieten cu Panait Istrati, Odisea – 33 333 versuri, Zorba Grecul se încheie cu o scrisoare, Ascetica nu s-a tradus la noi, biserica nu accept? ideea din Iisus r?tignit a doua oar?. Noi nu vom pieri, dar ne vom pierde într-un fractal european.
Atic ?i asiatic. Athicos-Asianos-Rodhium. „O, tu, cel f?r' de noroc,/ Deschide?i mintea ?i vorbe?te,/ Strive?te m?r?cini sub talp?/ ?i pe drumul de sânge p??e?te singur" (Rabindranath Tagore". „Tragedia mi se pare asemenea unui om îndr?gostit de propria lui înfrângere" (D. H. Lawrence). Tr?s?turi: circularitatea ideilor limit?; diviziune între atic ?i asiatic; culturile arhetipic contrare/antinomiile culturilor arhetip; rodian; teoria nemonadic? a culturilor; mitul arheu; distinc?ia între filosof ?i poet; cuvântul este totul, nu ideea; frumuse?ea poetic?; germanitate, rafinament, suple?e; procesul culturii e ciclic; cultura e un proces stilistic; spiritul timpului goethean/ i se opune spiritul spa?iului; nimeni nu s-a luminat vreodat? cu întunericul od?ii vecine (Vladimir Streinu); unitatea bulbului original; atic=singur/înghi?it de asiatic/ stil dens ?i viguros; asiaticul substituie/ stil umflat ?i gol, f?los ?i bombastic, lipsit de judecat?; asiatic – form? a romantismului; aticul – form? a clasicismului; aticul ?i asiaticul devin dublete de concepte: liniar/ pictural; planiform/ adânc; închis/ deschis; relativ/ absolut; cuvinte noi / idei vechi; daoist/ confucianist. Toate formulele filosofiei timpului sunt ni?te forme spa?iale: corpul izolat; infinit tridimensional/ cultur? occidental?; pe?tera, drumul labirintic. Percep?ia nelimit?rii: limitat/nelimitat; atic/asiatic. Combinarea accentelor de valoare. Adulterarea valorilor atice prin cele asiatice ?i viceversa. Noi, românii, suntem atici, sfere/lotu?i. Via?a e sfânt?. Asia cre?te, Europa scade la ora actual?, cultura feminin? o înghite pe cea masculin?. Tragedia – o arm? mai puternic? decât se cuvine.
Cele trei stadii ale crea?iei: precrea?ia, crearea, distrugerea lumii. Deschiderea e vocalic?, stingerea este consonantic? (Amita Bhose despre Eminescu). Alternan?a sugereaz?. Zei?a cunoa?terii îi vorbe?te ginerelui (?iva) în limba cult?, iar miresei (Parvati) în limba popular? (Kumarasambhava de Kalidasa).
Marino-Pi?u-Kamban. „I had a little talent for happiness" (Beckett). Literatura – un cerc care se repet?, o no?iune sinonimic? prin excelen??. Stratul heteronomic al ideii de literatur?/ domeniul valorilor concurente ?i exclusiviste exprimate în scris care pun în pericol specificul literaturii: a) republica literelor – literatura universal? ?i na?ional? / b) literatura – fenomen social, literatura de expresie/ fenomen economic/ fenomen ideologic. Doctrin?: gândirostivie?uirea. Kamban, împ?rat al poe?ilor, tr?ie?te în Dumnezeu. footer