Revista Art-emis
Codrul verde (2) PDF Imprimare Email
Prof. dr. Gheorghe Constantin Nistoroiu   
Miercuri, 26 Iulie 2017 18:00

Codrul Verde 2„Plopii stau drept, mi?când degete mici; unul mai tân?r s-a logodit cu o raz? plin? de foc. S-aude un cântec de iubire." (Ernest Bernea).

P?durea verde este Casa Familiei cu p?rin?ii, str?bunii ?i str?mo?ii ei de aur, cu cântecul de leag?n, de of ?i de bucurie al Mamei ?i al Bunicii, Leag?nul copilului, Foi?orul poetului, scriitorului, artistului, L?ca?ul sihastrului, Amfiteatrul animalelor s?lbatice, Ateneul p?s?rilor, Amvonul ciobanului ?i a turmelor sale, Edenul îndr?gosti?ilor, Pantheonul legendelor, Olimpul b?t?liilor biruitoare, Cetatea haiducilor, Taina comorilor dacice ...

P?durea str?bun? daruieste oxigenul vital vie?ii omenirii, lemnul necesar construc?iei tuturor celor de folos Omului cump?tat: fie ansamblul unei case ori casa în totalitate, leag?nul copilului, Corabia lui Noe, toiagul lui Moise, toiagul siha?trilor, Ieslea Na?terii Dumnezeiescului Prunc, l?ca?ul de cult, catapeteasma, Crucea, Icoana, Iconostasul, strana, chilia, st?re?ia, toaca, amvonul, troi?a, Mân?stirea dintr-un lemn, Bisericu?a din Albac, ori cea a lui Drago?, care st? de veghe la Putna ?i atâtea alte mân?stiri de lemn predominante în Ardeal ori în Maramure?ul-ceresc supranumit ?ara bisericilor de lemn.

George Cristea surprinde înc? taina Pa?ilor l?sa?i de Dumnezeu a doua oar? pe p?mântul dacic str?bun în Maramure?, c?ci prima oar? a fost în Oltenia Mare-leag?nul Omenirii, pa?i care dau pelerinului o sclipire de vraj?, de n?dejde, de har, de dor, de iubire ?i de miracol: „Exist? un col? de ?ar? unde destinul uman s-a împletit atât de strâns cu acel al p?durilor din jur. Istoria a fost scris? nu pe hârtie ci pe lemn, tradi?iile s-au transmis nu prin cuvinte, ci prin semne încrustate pe trunchiuri de copac devenite por?i ?i case. Credin?a str?mo?easc? nu-n catedrale masive de zid ?i piatr? ci în modeste biserici din stejar ?i brad cu turle în?l?ate pân? la cer."

Iat? ce-i scria belgianul Michel Steriade în „Cuvântul Înainte lui George Cristea pentru lucrarea sa: „În ?ara bisericilor de lemn-a?i ?i prins magia ?i misterul pe care le reprezint? lemnul, copacul, p?durea, « Codrul frate cu Românul », adev?r milenar". (George Cristea, În ?ara Bisericilor De Lemn. Ed. Mitropoliei Ardealului, Sibiu-1989, p. 5).

M?ria Sa Codrul Verde a dat numele ilustrei societ??i „Arboroasa", societate a studen?ilor basarabeni na?ionali?ti-cre?tini din cadrul Universit??ii Cern?u?i (1875-1877), ini?iat? de Teodor V. ?tefanelii, Ciprian Porumbescu, Gherasim Buliga, Dimitrie Onciul ?.a. Motto-ul Societ??ii a fost compus de Bardul Moldovei Vasile Alecsandri: Uni?i s? fim în cuget, uni?i în Dumnezeu! (Eugenia Glodariu, Asocia?ii culturale ale tinerilor studio?i români din monarhia habsburgic? (1860-1918), Muzeul Na?ional de Istorie a Transilvaniei, 1998)

Frumoasa noastr? P?dure verde ?i ve?nic? înc?p??ânat? s? mai r?mân? a dat nume ?i de localit??i precum: Alunu, Aluni?, Aninoasa, Arbore, Brad, Brazi, Br?dule?, Br?du?, Dumbrava, Dumbrava Ro?ie, Dumbr?veni, Dumbr?ve?ti, Dumbr?vi?a, M?lini-Poiana M?rului-Suceava-locul de na?tere al poetului Nicolae Labi?, Mestec?ni? - trec?toare la 1099 m în Carpa?ii Orientali de unde izvor??te râul Putna, Nuc?oara-comun? arge?ean? devenit? celebr? prin lupta ei în Rezisten?a Armat? Anticomunist? ?i prin eroina Elisabeta Rizea, Paltin-Vrancea, P?ltini?-Boto?ani, Cara?-Severin, sta?iune ?i schit în Mun?ii Cibinului-Sibiu, P?ltinoasa-Suceava, Plopeni, Plopi?-mun?i în Nordul Mun?ilor Apuseni, Plopu, Salcia, S?lcica,Ulmu, Ulmeni, Ulmetum(Mic dic?ionar enciclopedic - Arta Grafic?-Bucure?ti)

La Salcia, in colonia lag?r de exterminare din Insula Mare a Br?ilei, se aflau printre cei peste 4.000 de de?inu?i si multe personalit??i precum poetul Ion Omescu, prozatorul Sa?a Ivasiuc, p?rintele Vasilache, ing. Doru Novacovicia, I. Ioanid, profesorul si viitorul academician Alexandru Zub, doctorii Ple?a, Munteanu, Gordan, Make Ionescu. Despre genialul poet Robert Cahuleanu/ Andrei Ciurunga avea sa afirme amintindu-?i despre acea perioada: „Nici Ion Omescu, cu tot intelectul s?u superior, nu avea acea scânteie care înaripeaz? cuvintele ?i le transform? în hran? spiritual? pentru cei mul?i. Calitate pe care numai versul lui Robert (Andrei Ciurunga) o avea cu simplitate ?i cu fine?e, uneori chiar cu umor." (Alexandru Mihalcea, Salcia-un lag?r al mor?uii. Ed. Ex. Ponto, Constan?a-2015, p. 330)

În perioada regimului „fr??esc" ateo-bol?evic întreaga ?ar? era o Republic? penitenciar?, împ?r?it? pe de o parte in peste 2 milioane de de?inu?i politici care formau comunitatea temni?elor, a lag?relor, a coloniilor, a deport?rilor, cealalt? parte, majoritar?, popula marea Închisoare liber?. Num?rul destul de mare al de?inu?ilor politici na?ionali?ti-cre?tini, au trezit grija p?rinteasc? a cuplului ro?u: partidul comunist cu consoarta sa securitatea, necesitând între programele prioritare extinderea suprafe?elor agricole. Gra?ie prev?z?torului T?tuc sovietic care, a n?scocit Canalul Dun?rea-Marea Neagr?, peste 200.000 de de?inu?i politici au fost nominaliza?i pentru Canalul Mor?ii: „...ne-au trimis pe to?i pentru desecarea B?l?ii Br?ila sau a Deltei Dun?rii. Centrul acestor lag?re era la S?lcica, nume luat de la s?lciile plâng?toare care populau aceste p?mânturi, mult timp din an acoperite de ap? ?i care acum, dezr?d?cinate, continuau s? plâng? soarta unor oameni, supu?i la o munc? istovitoare, de robi programa?i extermin?rii. Am fost transporta?i într-un lag?r din S?lcica, unde se aflau deja vreo dou? mii de de?inu?i politici". (Aurelian Gulan, Victime ?i C?l?i-Amintiri din Gulag. Ed. Criterion, Bucure?ti-2010, p. 283).

P?durea str?mo?easc?-edenic?, a sc?pat de furia apelor, a furtunilor, a tr?znetelor, a alunec?rilor de teren, de samavolnicia roman?, de birul înzecit al turcului, de mânia grofului ?i hunimea neme?ilor, de musc?lia ?arului, de c?s?pirea sovieticilor kominterni?ti dar s-a napustit asupra sa masacrul individului, tagma mo?tenitorilor maghiari sau austrieci, a partenerilor olandezi, a baronilor, in ultimii zece ani stare?ii mari proprietari de paduri care vand firmelor autohtone ?i str?ine fara nici o noima sau durere, la fel ca vl?starele princiare, preziden?iale, parlamentare, ministeriale,de parca toti sunt alogeni... Sau chiar sunt ?! P?durea str?buna a fost exploatata f?r? mil? de c?tre str?ini dar intotdeauna in cardasie cu politicieni români, cert avand continuitate pân? în zilele noastre. ?i chiar dup?... Diferen?a este ca in trecut se mai putea r?spunde penal, chiar daca pu?in de tot si doar accidental. Acum m?celarii-forestieri sunt ocroti?i, încuraja?i, ajutati pas cu pas. Din celula 115 a Pavilionului II-Gherla,ne-a ramas relatat? de Aurel Baghiu o m?rturie dureroas? despre jefuirea p?durilor str?mo?e?ti...

De?inu?ii politici studen?i au declan?at o revolt? fiindc? le erau înc?lcate toate drepturile. La amenin??rile c? se va trece la greva foamei a ap?rut ofi?erul politic -procuror, c?ruia i-au reclamat condi?iile de exterminare privind regimul alimentar, mizeria, istovirea prin munc?, interzicerea plimb?rii la aer, coresponden??, pachet, îmbr?c?minte, vorbitor: „Deodat? între protestele noastre s-a auzit vocea sonor? a unui ?arepa Her?-evreu-care avea o condamnare de 20 de ani munc? silnic? pentru sabotarea economiei na?ionale. ?arepa (?arpe?) Her? fusese contabil-?ef la un trust de exploat?ri forestiere. Împreun? cu un grup de ?tabi din conducerea acestui trust, au pus la cale ni?te afaceri cu firme din Israel prin care ani de zile au scos din ?ar? vapoare întregi de cherestea. O parte din valuta ob?inut? era depus? în Occident în contul unei fete a lui ?arepa Her?, fat? care tr?ia în Fran?a, unde ajunsese cu ajutorul « tovar??ei » Ana Pauker-pe atunci ministru de externe a R.P.R. (Aceste detalii le-am ob?inut de la unul dintre condamna?ii în lotul lui ?arepa Her?, care îl blestema ?i îl înjura c? i-a târât ?i pe al?ii în aceast? afacere murdar?).
- Domnule procuror-a zis ?arepa-v? rog- s? m? scoate?i la raportul dvs., c?ci am de raportat lucruri importante în leg?tur? cu procesul în care eu am fost condamnat pe nedrept.
- Spune! - a zis procurorul.
- V? rog s? m? scoate?i de aici, la raport confiden?ial. Eu sunt nevinovat ?i adev?ra?ii vinova?i ?i ho?i sunt liberi. V? întreb, ce caut eu, între ace?ti bandi?i ?i du?mani ai regimului nostru? (Noi am r?mas ?oca?i). Eu sunt evreu, un om cinstit ?i sunt vechi membru P.C.R. ?i în mod gre?it m-au scos din partid ?i m-au condamnat. Am foarte multe ?i importante informa?ii s? v? dau, dar confiden?ial ?i în scris. La plecare procurorul l-a luat pe ?arepa cu el. Dup? mai mult de dou? ore s-a întors cu degetele mânjite cu cerneal?, cu o mutr? de satisf?cut ?i suficient. A urmat o perchezi?ie la sânge, pedepse cu izol?ri ?i scoaterea ?arpelui din celul?. Dup? câteva luni am aflat c? i-au dat dreptul la scrisori ?i la pachete, iar dup? aceea, dup? un an, ar fi fost eliberat la interven?ia ambasadei Israelului ?i a emigrat în Israel - unde desigur îl a?tepta milioanele de dolari jefui?i". (Aurel Baghiu, Printre Gratii. Vol.I, Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca-2006, p. 221-223).

Atunci când vom ajunge s? plant?m copacii în butoaie printre betoane, a?a cum se întâmpl? în multe metropole, doar pentru a nu uita cum arat? o frunz? mângâiat? de soare, genera?ia mea se va odihnii la umbra ve?nic verde a brazilor. Am cump?rat p?dure, o p?rticic? din vestitul codru al R?z??oaiei ?i mi-am a?ezat sala?ul cel întru ve?nicie la margine de codru ve?nic verde... În fiecare an mi-am promis ?i am reu?it s? plantez cel pu?in o mie de brazi sau salcâmi, pe care i-am a?ezat in sufletul meu cu dragoste de p?rinte pentru cei ce vor urma...

Cu ce cuvinte pot s? exprim bucuria de a-i vedea crescând în fiecare an spre cer ?!
Cine iube?te via?a, cred c? ar trebui s? nu uite c? p?durea este însusi simbolul viu al ve?niciei, lasat de Dumnezeu pentru a ne ajuta s? trecem prin via?? responsabili dar ferici?i., Fericiti s? fi?i atunci când nu uita?i s? alinta?i vlastarul de pomi?or pe care abia l-a?i s?dit întru mul?umirea adus? vie?ii !

footer