Revista Art-emis
Paradisul lacurilor - Munţii Retezat PDF Imprimare Email
Ştefan Nica & Ion Zaheu   
Duminică, 29 Mai 2016 18:03

Munţii RetezatNational Geographic scrie: „Acest masiv impresionant are peste 80 de lacuri cu apă limpede precum cristalul formate în epoca glaciară. Excursioniştii iubesc aceşti munţi pentru întinderile lor nesfârşite" Geograful şi savantul francez Emmanuel de Martonne menţiona: „Văile adânci de 800-1000 de metri, adevărate canioane sunt tăiate într-un platou de o continuitate surprinzătoare. Este un spectacol ciudat şi ca să spunem aşa, tulburător"

Paradisul lacurilor

Masivul Retezat ne întâmpină cu superba salbă de lacuri glaciare şi cu vârful Retezat, tăiat parcă de o sabie uriaşă. Vârful Bucura dă impresia unui castel construit din lespezi, iar în limpezimea lacului cu aceleaşi nume, ești tentat să cauţi nesfârşitul cerului albastru. De pe vârful Judele se vede rezervaţia. De acolo de jos, dintr-un luminiş ne priveşte cu ochi întunecat Tăul Negru şi auzi caprele negre cum se caţără printre stânci. Niciunde nu găsești în Carpaţi o îmbinare peisagistică atât de reuşită între grohotiș şi lacuri. Lacul Bucura situat la 2040 metri altitudine, este cel mai întins lac din masiv având 8,90 ha. Urmează o salbă de lacuri pe traseul ce duce la cel mai adânc lac din masiv: Lacul Zănoaga cu o adâncime de 29 metri. Printre acestea sunt superbele lacuri: Tăul Agăţat şi Tăul Porţii. Contrastul dintre culoarea apei și stâncile albe este irezistibil pentru orice pictor. Oamenii locului le-au dat nume sugestive inspiraţi şi de peisajele fermecătoare din jur: Lacul Galeş, Tăul Răsucit, Tăul Iezilor, Tăul dintre Brazi ori Tăul Ascuns.

Spre masiv

Munţii Retezat sunt accesibili dinspre Petroşani, Valea Cernei și Ţara Haţegului. Se întind pe mai bine de 700 km². Cele doua creste principale paralele se înşeuează la mijloc prin Culmea Custura. Sunt douăzeci de vârfuri mai înalte de 2.200 de metri. La aceste altitudini temperatura medie anuala este de minus doua grade Celsius. Creste ce te cheamă să le cucerești şi să le admiri frumuseţea. Cel mai înalt este Vârful Peleaga cu 2.509 metri. Alte vârfuri: Păpuşa 2.508 metri, Retezat 2.482 metri, Vârful Mare 2.463 metri şi Judele metri 2.334. Şisturile cristaline sunt dominante. Relieful a fost sculptat de gheţarii din cuaternar ce atingeau lungimi chiar de zece kilometri. Cascadele Lolaia, Ciumfu, Mirlaşul, Lazaru întregesc peisajul.

Jules Verne și Castelul din Carpaţi

Castelul Colţ este locul acţiunii cunoscutului roman Castelul din Carpaţi scris de scriitorul francez Jules Verne. Tulburătoarea poveste de dragoste, are ca personaj feminin o frumoasă cântareaţă, se pare o iubire secretă a romancierului. Cetatea a aparţinut boierului Cândea și a fost ridicată in sec XIV.

Peşterile

Retezatul Mic sau Culmea Piule-İorgovanu, reprezintă partea sudică a masivului şi este constituit din calcare din Jurasic şi Cretacic. Calcarele au o adâncime apreciabilă de 1500 metri. Peştera cu Corali te transpune într-o lume acvatic meridională prin coralitele existente aici. Cavitatea este o rezervaţie speologică pe Jiul de Vest. Se afla la 12 km. de localitatea Câmpu lui Neag și la 5 km. de Câmpușel.
Peştera Zeicului este şi ea rezervaţie speologică pe Valea Scorotei, în apropiere de Peştera cu Corali. Haiducii lui Zeicu aveau sălaş aici. Flintele descoperite în peşteră ar sta mărturie. Peştera are frumoase concreţiuni, o stalactită imensă de 12 metri şi urme ale ursului de cavernă (Ursus spelaeus). Peştera Dâlma cu Brazi are minunate gururi cu apă sculptate în podeaua cavernei, un lac din care cresc stalagmite şi coloane albe de calcar. Peştera Păroasa sau Topliţa cu cei 2150 metri este cea mai lungă din zonă, aflându-se la 2,5 km. de Câmpu lui Neag. Un guru din peştera are 5 m². Avenele Stănuleţi și Albele, Podul natural Urzicerului sau Mielului cât şi Cheile Buţii sau Cheile Scorota sunt tot atâtea motive de a zăbovi în Retezatul Mic unde albeaţa Vârfului Iorgovanu de 2014 metri, intră într-un frumos contrast cu verdele jnepenilor.

Parcul Naţional Retezat

Toate aceste frumuseţi fără seamăn şi unicate au fost propuse pentru protecţie. La iniţiativa botanistului Alexandru Borza a fost înfiinţat în 1935, primul parc naţional din România. Masivul Retezat a fost declarat „Rezervaţie a Biosferei" în 1979, alături de Munţii Rodnei și Delta Dunării. Munţii Retezat fac parte și din "Reţeaua ecologică europeană Natura 2000". Parcul ocupă mai bine de jumătate din masiv și are suprafaţa de 38138 ha. iar Rezervaţia Ştiinţifică Gemenele 1930 ha. Aici trăiesc 185 de specii de păsări, 50 specii de mamifere, 9 specii de reptile, amfibieni etc. Peisajul e îmbogăţit cu 1190 specii de plante, peste o treime din speciile de plante din România. 130 sunt rare iar 90 din aceste specii sunt endemice, adică plante care nu se găsesc în altă parte. Ferigile sunt uriaşe, parcă rămase din vremea dinozaurilor. Jnepenii şi ienuperii împânzesc potecile spre creste. Apele limpezi sunt săgetate de păstrăvi, cleani, lipani. În văzduh o acvila sau vultur cade în picaj spre o pasăre mică care evadează în desişul pădurii, unde urşii, lupii, râşii, cerbii îşi au vizuinile. Poţi vedea dansul şi asculta cântecul mândrului cocoş de munte in timpul rotitului. Genţienele, sânzienele, gălbenelele, dau culoare poienilor. Efluviile garofiţelor încremenesc aerul și drumeţul.

Minune a lumii

Peştera Scărişoara, Dunărea și Parcul Naţional Retezat au fost propuse pentru concursul „Şapte minuni naturale ale lumii". A intrat în concurs doar Retezatul. Din 440 de nominalizări din întreaga lume, Masivul Retezat a reușit să ajungă în primele 77 și în semifinale. În final Retezatul a ocupat locul 10, la categoria la care a participat, după cum ne precizează directorul Parcului Naţional Retezat, domnul Zoran Acimov. Domnul director, de la care puteţi afla informaţii surprinzătoare, ne mai spune că Discovery Channel a filmat în Retezat un episod din serialul "Dude, you're screwed".

Legenda Retezatului

Sus în munţi atingi taine nepătrunse şi mituri pe care le mai cunosc doar munţii, vântul şi bătrânii uitaţi de vreme. Trăia în vremuri de demult, în munţi un căpcăun uriaş. Pentru că acesta fura vitele sătenilor, Iorgovan sau în alte variante Făt Frumos, Alb Împărat ori Fecioru, a aruncat cu paloșul după el. Capul retezat s-a transformat în piatră şi s-a prabuşit în vale, iar din mâna lui au rămas sus pe munte lacurile înşirate. În altă legendă se spune că Rusca, sora căpcăunului fiind invidioasă ca fratele său a primit munţi mai înalţi, a aruncat cu plugul şi a taiat vârful muntelui, de unde şi numele de Retezat. Pe malul lacului Bucura se adunau haiducii cu prada. Unele comori le-ar fi scufundat în apele lacurilor. Aici se ţineau și frumoase sărbători. Cei ce se prindeau în hore, înconjurau lacul. Dansul dura din zori până-n seară. Şi Râul Bărbat îşi are legenda sa. Bărbat era fratele lui Litivoi. Împreună au luptat pentru apărarea acestor meleaguri.

Drumeţii

Retezatul poate fi vizitat plecând de la cabanele Pietrele, Buta, Genţiana, Baleia, Gura Zlata, sau din Valea Lăpuşnicului. Dar ca să poţi gusta cu adevarat din miracolul muntelui trebuie să mergi sus şi să campezi la cort. Căci nicăieri nu te simţi mai liber ca acolo sus, pe creasta muntelui, bătut de vânturi, spălat de ploi şi ars de soare. Nicăieri nu te simţi mai fericit, decât acolo sărutând fruntea de stâncă a muntelui şi odihnindu-ţi trupul obosit în braţele lui de cetini. Dacă il iubeşti, uriaşul de piatră îţi răspunde cu aceeași patimă, dezvăluindu-ţi frumuseţile lui fără seamăn, ajutandu-te să-i cunoști misterele nepătrunse. El pare a fi un străjer neclintit la hotarul dintre lumi. Când se lasă seara trebuie să ne facem o tabără. Ca haiducii în jurul unui foc vom cânta şi vom depăna legende şi amintiri. E senin şi foarte curând Calea Lactee ne va îmbia să o atingem cu mâinile.

footer