Revista Art-emis
Tradi?ii ?i obiceiuri de Pa?ti culese din diferite zone ale ??rii PDF Imprimare Email
Ana Dobrin   
Miercuri, 16 Aprilie 2014 19:59

Tradi?ii pascale, art-emisPerioada de dinaintea Sfântului Pa?ti, numit? ?i S?pt?mâna Patimilor, s?pt?mâna sfânta ?i binecuvântat?, când credincio?ii se preg?tesc s? primeasc? lumina Învierii, este pres?rat? cu frumoase rânduieli ?i obiceiuri str?vechi, care trebuie ?inute din Duminica Floriilor – momentul intr?rii lui Iisus în Ierusalim – ?i pân? la r?stignirea Sa, în Vinerea Mare. În Lunea Mare, în Mar?ea Mare ?i în Miercurea Mare, trebuie s? se cure?e casa, curtea, gr?dina, livada, s? se aeriseasc?, s? se termine lucrul la câmp, s? se spele geamurile ca s? intre lumina. Se spune c? dac? în aceste zile, b?rba?ii le sunt de ajutor casei ?i nevestelor, tot restul anului le va merge din plin. Joia Mare este ultima zi în care se pomenesc mor?ii. Femeile trebuie s? mearg? la biserica s? împart? colaci din aluat de post, fructe, miere ?i vin, iar b?rba?ii s? aprind? focuri rituale în cur?i, în gr?dini, pe dealuri, pentru sufletele mor?ilor care se spune c? se reîntorc la casele lor. Tot în aceast? zi, trebuie s? se vopseasc? ou?le, s? se coac? pasca ?i cozonacii. Tradi?ia spune c? este bine s? p?strezi un ou ro?u pân? la Pa?tele viitor, ?i nu este bine s? dormi în aceast? zi. Se crede c? cine doarme în Joia Mare, va lenevi tot anul. În Joia Mare, când au avut loc cele mai importante ritualuri: sp?larea picioarelor ucenicilor de c?tre Iisus, Cina cea de Tain?, rug?ciunea din gr?dina Ghetsimani ?i vinderea lui Iisus de c?tre Iuda, are loc Denia celor 12 Evanghelii. E bine s? se aprind? lumân?ri la ferestre, c?ci potrivit credin?ei populare, în aceast? sear? lumea celor vii se întrep?trunde cu lumea mor?ilor. Tradi?ia spune c? fetele trebuie s?-?i pun? 12 dorin?e pe a??, f?când câte un nod dup? fiecare Evanghelie, dezlegate dup? Înviere, ca s? se împlineasc?. A?a se pune sub pern?, ca s?-?i viseze ursitul. Mai mult, în credin?a populara, cei care ?in post din Joia Mare ?i pân? în Pa?ti. vor fi în?tiin?a?i de moartea lor cu trei zile înainte de a trece în lumea cealalt?.

În Vinerea Mare, Vinerea Patimilor sau Vinerea Seac?, e bine s? se ?in? post negru, s? nu se fac? treab? în gospod?rie, s? nu se preg?teasc? mânc?ruri ?i s? ducem flori la biseric?. Se spune din b?trâni c?, aceia care vor ?ine postul negru vor fi feri?i de boli tot anul ?i vor avea bel?ug ?i spor în toate. Cine poate ?i are curaj, e bine s? se scalde în râuri pentru a fi s?n?tos tot timpul anului, iar seara s? se mearg? la biseric? pentru trecerea pe sub Sfântul Aer, procesiune simbolizând suferin?a prin care a trecut Îisus pe drumul Crucii. Tot în Vinerea Mare, nu se consum? o?et ?i urzici. Pe cruce, Iisus a fost b?tut cu urzici, iar buzele i-au fost udate cu o?et. În Sîmb?ta Mare, conform tradi?iei str?vechi, femeile se spal? pe cap, se piapt?n?, se îmbrac? în haine curate, se închin? ?i se roag? la icoane, apoi pot termina toate treburile casei. Vasele în cuptor, trebuie puse doar cu mâna dreapt?, iar num?rul t?vilor în care se face cozonacul sau pasca trebuie s? fie cu so?, altfel pot ap?rea necazuri în anul care urmeaz?. Tot în aceast? zi e bine s? se preg?teasc? mielul sacrificat, s? se fac? ultimele preg?tiri pentru mas? ?i s? se preg?teasc? hainele noi pentru Înviere ?i un co? cu oua ro?ii, pasc?, cozonac, sare, usturoi, friptur? de miel. E bine s? mergem la Deniile din fiecare zi ale S?pt?mânii Mari, unde pe lâng? slujbele speciale, se ?in predici pentru sufletele noastre ?i pentru iertare de p?cate. S?pt?mâna Patimilor se încheie cu noaptea Învierii, când lumea merge la biseric? pentru a lua lumin? sfânt? de la preot. Alt? tradi?ie spune în S?pt?mâna Mare e bine ca to?i credincio?ii s? ierte ?i s? se împace cu cei cu care au fost în du?m?nie.

- La Înviere este bine s? te îmbraci cu o hain? nou?, îmbr?c?mintea nou? , la fel ca ?i apa , are un rol purificator.
- În ziua de Pa?ti nu este bine s? dormi, pentru c? în restul anului vei fi somnoros, vei avea ghinion, viermii vor mânca sem?n?turile, recolta va fi distrus? ?i te va prinde ploaia ori de câte ori vei vrea s? lucrezi câmpul.
- Lumânarea de la Înviere trebuie p?strata în cas? ?i aprins? în caz de boal?, calamit??i naturale, sup?r?ri.
- În diminea?a Pa?telui e bine s? prive?ti prima dat? într-o cofa cu ap? neînceput?. Se spune c? vei avea vederea buna în restul anului. – Un alt obicei spune c? e bine s? te speli pe fa?? cu apa neînceput? dintr-o can? nou?, în care ai pus un ou ro?u, unul alb, un b?nu? de argint ?i un fir de iarb? verde, semne ale s?n?t??ii, prosperit??ii ?i sporului în toate.
- În ziua de Pa?ti nu se m?nânc? oul cu sare, se spune c? transpiri tot anul.
- Pasca, crucea de pe ea sau anafura sunt considerate de leac, de aceea se p?streaz? buc??i din ele peste an.
- Coco?ul sfin?it de Pa?ti se credea a fi o surs? de bel?ug, s?n?tate ?i dragoste. În vechime oamenii aduceau coco?i la slujba de Înviere, pe motiv c? aceluia c?ruia îi va cânta primul coco?ul în acea noapte va avea noroc tot anul. Apoi coco?ii erau da?i de poman? s?racilor.
- La masa de Pa?ti e bine s? m?nânci mai întâi un ou, se crede c? acesta aduce s?n?tate trupului pe parcursul anului, apoi pe?te ?i pas?re, pentru a fi sprinten precum pe?tele ?i u?or ca pas?rea.
- Cu cine ciocne?ti ou?le vopsite în ziua de Pa?ti, te vei întâlni în lumea cealalt?.
- Dac? p?strezi un ou ro?u 40 de zile dup? Pa?ti ?i nu se stric?, vei avea noroc tot anul.
- De Pa?ti se a?ez? o buc??ic? de fier sub prag , c? o protec?ie pentru cas?.
- Dac? prima persoan? care î?i intr? în cas? este b?rbat, vei avea noroc tot anul.
- De Pa?ti, exist? credin?a c? cerurile se deschid, permi?ând sufletelor celor mor?i s? se întoarc? acas?, pentru a-?i proteja rudele dragi.
- Se spune c? cei ce mor în duminic? de Pa?ti sunt scuti?i de Judecata divin?, sufletele lor ajungând direct în rai.
- Copiii n?scu?i de Pa?ti sunt binecuvânta?i, având o via?a luminat? ?i pres?rat? cu bucurii toat? via?a.

Grafica - Ion M?ld?rescu

footer