Revista Art-emis
Tablete PDF Imprimare Email
Marian Ioan   
Joi, 18 Octombrie 2012 04:21

Marian-Ioan, art-emisDespre schimbare

În cartea lui Alvin Toffler intitulat? „?ocul viitorului", este descris un experiment f?cut în Africa. Acolo, a fost rulat un film în fa?a unor b??tina?i, iar la sfâr?it li s-a cerut p?rerea. Cei mai mul?i au spus c? nu au în?eles nimic, întrucât ei nu ?tiu unde s-a dus cel ce a luat-o la dreapta la începutul filmului. Acela era un personaj nesemnificativ pentru film, era un figurant, dar ei nu putuser? urm?ri ac?iunea filmului, pentru c? nu ?tiau unde s-a dus ?la.

Probabil, mul?i au râs pe seama acestei întâmpl?ri, f?r? s? sesizeze c? acest tip de a în?elege lucrurile este cel ce le-a permis oamenilor ?ia s? tr?iasc? f?r? s? regrete c? trebuie s? tr?iasc?, f?r? schimb?ri majore, f?r? stres, f?r? boli psihice, timp de sute, dac? nu mii, de ani. Este de râs, sau ar trebui s? ne pun? pe gânduri pe noi, cei ce nu reu?im s? stabiliz?m nimic ?i schimb?m aproape orice regul? de trei ori ori pe an, astfel încât, spre sfâr?itul vie?ii noastre, nici noi nu vom în?elege un sistem despre care toat? via?a ne vom fi l?udat c? l-am perfec?ionat?

Externalizarea vie?ii

De câ?iva ani încoace, suntem bântui?i de o nou? dambla importat? de „b?ie?ii de?tep?i" care ne-au n?p?dit f?r? s? ne-ntrebe ?i dac? îi vrem. Externalizarea serviciilor, c?ci despre ea este vorba, este concep?ia în virtutea c?reia armata nu-?i mai cur??? singur? cartofii, nu-?i mai g?te?te singur?, nici m?car nu se mai p?ze?te singur?. Era s? cad pe spate de râs când am auzit prima dat? discutându-se despre posibilitatea ca o unitate militar? s? angajeze o firm? ca s? îi asigure paza. Noroc c? nu am c?zut de râs, c?ci nu mai apucam s? cad de plâns, c?ci s-a dovedit a nu fi glum? ceea ce mie mi se p?ruse a fi. Nu îmi propun s? fiu mali?ios, chiar dac? „naturelul" meu m? ajut? s? par a?a ?i atunci când nu îmi propun, dar nu pot s? nu constat c? se dep??esc limitele ra?ionalului în implementarea acestui concept. Pentru c? este ra?ional s? nu pl?te?ti cu bani frumo?i un soldat (profesionist, nu?) ca s? cure?e foile de pe ceap?, dar este anormal s? angajezi o firm? de „security", ai c?rei angaja?i trebuie musai s? aib? armata f?cut? (oare, de ce?!), ca s? p?zeasc? ni?te... solda?i înarma?i.

A?a cum se întâmpl? cu toate conceptele importate, care au ap?rut dintr-o necesitate „acolo, la ele" dar nu dintr-o necesitate „de aici", se implementeaz? excesiv ?i, adeseori, nejustificat. Nu întâmpl?tor, printre promotorii concep?iei privind importul de concep?ii se g?sesc cei mai mul?i p?rin?i ai c?ror copii "zboar?" din gr?dini??-n gr?dini??, de la cea de englez? la cea de german?, apoi la cea de muzic? ?.a.m.d, p?rin?i care au ca principal? leg?tur? cu proprii copii doar faptul c? numele lor este înscris pe certificatul de na?tere al progeniturilor. C?ci ei externalizeaz? tot, în numele eficien?ei. M?nânc? „externalizat", citesc „externalizat", chiar gândesc „externalizat". Mul?i dintre ei ?i-au externalizat pân? ?i partenerii de via??.

A?tept cu sufletul la gur? urm?torul val de „externali?ti". Cei ce-?i vor externaliza propria via??. Mă bag s? le-o trăiesc eu, ... dac? m? plătesc bine.

Schimbare de paradigm?

Am dat acest titlu ca s? fiu în ton cu cei care apeleaz? la aceast? formul? ?i atunci când î?i schimb? ciorapii. Toat? lumea este familiarizat? cu vorba „Ca la noi, la nimenea". Nici nu-i mai prezint semnifica?iile, c? a? fi caraghios. Zilele astea am avut impresia c? s-ar fi schimbat situa?ia! Nu mai e „Ca la noi, la nimenea" ci „La noi, numa ca la ?ilal?i". D-aia am zis ce-am zis în titlu.
La tembelizor, ni?te ziari?ti discut? despre nu ?tiu ce. Nu v? gr?bi?i, c? nu o s? critic ceea ce nu ?tiu c? au spus. Altceva vreau s? eviden?iez, pentru c? altceva m-a frapat. Orice zicea unul dintre ei, ceilal?i întrebau dac? a?a este ?i în U.E.. Dac? cel întrebat r?spundea pozitiv, urma întrebarea: „Da tot a?a e ?i la...?", sau „Da tot a?a e ?i în...?", sau „Da la... cum e?". În loc de puncte-puncte pune?i ce nume de ??ri sau popoare dori?i. Adic?, ce m-a frapat ? C? noi nu mai suntem în stare s? gândim nimic, decât dac? gândim a?a cum e la..., sau în... Altminteri, ori ne pun al?ii la zid, ori ne punem singuri c?lu?ul în gur?. De aia ziceam de schimbarea de paradigm?. Acum este „La noi, numa ca la ?ilal?i!".

Chestia asta mi-aduce aminte de un banc care circula pân?-n '89, c?ci atunci avea haz. Se pare c? îi revine hazul. Cic?, la o ?edin?? de partid, unu ia cuvântul ?i tot ce spunea începea cu „A?a dup? cum bine a zis..." ?i îi în?ira pe antevorbitorii s?i ?i ce spuseser? ei. Dup? câteva minute de repetat ce spuseser? ceilal?i, cineva din prezidiu intervine zicându-i: „Bine, bine, tovar??e, noi am în?eles c? e?ti de acord cu ce au spus ceilal?i, dar dumneata nu ai un punct de vedere personal?". La care „tovar??ul" r?spunse: „Ba am, tovar??i, dar nu sunt de acord cu el." Ce ar mai fi de zis? Curat schimbare de paradigm?!

Schimbarea f?r? de-n?elegere

In Cairo, pe orice drum cu 3 piste pe sens circul?, în acela?i timp, minimum 5 ma?ini una lângă alta ?i la orice intersec?ie te po?i a?tepta ca cel situat pe partea dreapt? a drumului s? vireze brusc la stânga, t?ind calea tuturor celorlal?i. Cu toate astea, cei de acolo îmi spuneau c?, la ei, num?rul accidentelor de circula?ie este mai mic decât în alte capitale cu num?r similar de locuitori. Explica?ia lor era aceea c? orice ?ofer egiptean se a?teapt? în orice clip? ca pân? ?i din cer s?-i apar? ceva în fa?ă ?i, de aceea, sunt foarte pruden?i.

Într-o perioadă, autorită?ile municipale din Cairo au încercat s? sistematizeze traficul ?i au angajat un expert german pentru a-i sf?tui. Nu fusese întâmplător anagajat un german, ?tiut fiind spiritul organizatoric ?i pornirea lor natural? spre sistematizare. Numai c?, după 6 luni, neam?ul, cinstit, le-a mul?umit ?i a zis c? renun?? la a le mai lua banii, întrucât nu le poate fi de folos. La nedumerirea egiptenilor, neam?ul le-a spus: „Domnilor, nu v? pot sf?tui ce modific?ri s? face?i pentru a sistematiza acest trafic, pentru simplul motiv c? eu nu în?eleg cum se desf??oară acest trafic!".

A?i în?eles? El nu putea propune schimb?ri pentru c? nu în?elegea cum func?iona sistemul pe care i se cerea s?-l schimbe. Atunci m-am ab?inut s? zic ceva, dar îmi st?tea pe limb? să le spun egiptenilor: „Lua?i un român. A?tia schimb? totul, f?r? să în?eleag? nimic din ce fusese pân? la numirea lor".

Cam asta este realitatea crudă. O gr?mad? de „rumâni" dau n?vală să ocupe func?ii ?i se apucă să schimbe. Dac?-i întrebi de ce schimb? ce schimb?, î?i r?spund cu lozinci. Ba c? „A?a nu se mai putea!", ba c? „Trebuie s? ne moderniz?m ?i noi", ba c? „Trebuie s? fim în pas cu lumea", etc. Aproape nici unu nu poate s?-?i explice cum func?iona sistemul pân? la numirea lui, ce era bun ?i a p?strat ?i ce era r?u ?i a trebuit s? schimbe. Ei doar schimb?. Culmea este c? schimb? până ?i ceea ce este luat drept model de c?tre străinătate, exact atunci când ei alearg? cu limba scoas? după modele str?ine f?r? s? ?tie de ce. A?a s-a-ntâmplat în '45, când pe noii lideri nu i-a interesat s? p?streze ce fusese bun înainte, tot a?a s-a-ntâmplat după '89. Indrăznesc să afirm c?, dac? n-am fi fost atât de neghiobi ?i ne-am fi str?duit s? în?elegem înainte de a schimba, am fi fost cu 50 de ani mai avansa?i din toate punctele de vedere. C?ci noi am avut cele mai bune condi?ii de dezvoltare, atât cele naturale cât ?i cele politico-interna?ionale. Am curaj s? fac pariu pe afirma?ia asta. Se prinde cineva?

Despre competen?ă

Vorba cuiva, trebuie s? am o doag? s?rit? s? m? apuc eu, nespecialist fiind, s? vorbesc despre competen??, într-o epoc? în care se calc? pe picioare vorbitorii pe aceast? tem?. Am zis „vorbitorii", iar? nu „speciali?tii", pentru c? doar o parte dintre vorbitori mai ?i în?eleg ceea ce spun. Asta nu-i împiedic? pe ceilal?i s? dea lec?ii, s?-?i deschidă firme, s? su?in? dizerta?ii, etc. Si cum ziceam, m? bag ?i eu în chestia asta. Dar, dac? tot m-am băgat, m?car s? ies cât mai repede. A?a c? voi fi scurt:
1. Teorie
Competen?a se sprijin? pe trei piloni ?i anume:
- inteligen?a, care include imagina?ia dar nu ?i cuno?tin?ele;
- cuno?tin?ele;
- implicarea.
Sper ca cititorii s? nu zâmbeasc? la lecturarea pilonului „cuno?tin?e", c?ci nu la acele cuno?tin?e m? refer. Adic? nu despre „pe cine cuno?ti" este vorba, ci despre „ce cuno?ti" ?i dac? tot ziceam c? nu sunt specialist, nici n-a? dezvolta mai mult. A? mai spune doar c? nu exist? competen?? real? f?r? vreuna dintre aceste componente. Altminteri, î?i moare pacientul în pat, de?i e?ti burdu?it cu toate cuno?tin?ele despre corpul lui ?i despre boala de care sufer? ?i ai ?i o imagina?ie debordantă, da' ai plecat de lâng? bolnav c? aveai bilete la spectacol, luate mai de mult!

2. Practică
„Costic? Tze" a fost numit inginer ?ef la un atelier. Acolo, mul?i meseria?i ?i mai?tri. Vechi, pricepu?i, dar care tot avuseser? de a face cu ?efi c?rora nu prea le pl?cea să se amestece în vaselina cu care î?i f?ceau ei treaba ?i luau de bun ceea ce ziceau meseria?ii. Intr-o zi, Costic? se duce la me?terul X ?i-i d? o lucrare. X se uit? la ea, se uit? ?i la Costic?, se uit? ?i la ceas, dup? care decreteaz? c? nu se poate face. C? n-are nu ?tiu ce dispozitiv ?i nu ?tiu ce material, etc. Costic? se învârte în jurul utilajului la care lucra me?terul X ?i-l întreabă la ce folosesc diversele manete, manivele, butoane, cu?ite ?i alte d-alea dispuse pe utilaj. Me?terul îi r?spunde cam în dorul lelii. La sfâr?itul discu?iei, Costică îi zice „Bine, me?tere. Mul?umesc! Acu, d?-te ni?el la o parte", se a?az? la utilaj ?i face piesa despre care me?terul zisese c? nu se poate face. Si ce-i zice Costică „Tze" la sfâr?it me?terului? „Da, bre, aveai dreptate, nu se putea face, dar uite c? acuma, dup? ce mi-ai explicat la ce folosesc astea, îi d?dur?m de cap!". Să v? mai spun c? din clipa aia la acel atelier nimeni nu a mai mârâit, nu a mai cârâit ?i c? me?terii se întreceau între ei? Oare cum se nume?te aceast? calitate a unui ?ef, care îi face pe subalterni să lucreze în draci?! Dac? ar fi s? m? iau dup? „cuno?tin?ele" vorbitorilor despre competen??, nu se nume?te în nici un fel. C? n-au auzit ei de ea!

N.B. Costic? „Tze" exist?, poate fi atins cu mâna, spre convingere. Nu l-am inventat eu spre a-mi sus?ine afirma?iile.

footer