Revista Art-emis
Fabricile de diplome PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Ion Coja   
MarĹŁi, 22 Mai 2012 22:19
Prof. Univ. Dr. Ion Coja
„Paul Cornea ?i Dolfi Drimer au inventat «fabricile de diplome»! Ei au declan?at procesul de degradare a înv???mîntului românesc!" (Ion Coja)

Petre Burlacu: Domnule profesor Ion Coja, a?i publicat pe site-ul dumneavoastr? textul domnului profesor Dan Ungureanu despre halul în care a dec?zut înv???mântul filologic din România. Este un text mai vechi, de ce l-a?i publicat abia acum? Cumva sub impresia scandalului produs în jurul mini?trilor propu?i la Înv???mânt de Victor Ponta?

Prof. Univ. Dr. Ion Coja: Cred c? da! Nu pot spune c? este pic?tura care a umplut paharul, mai degrab? m-am nec?jit pentru Ponta c? nu este cel care p?rea a fi... Înc? o ?ans? ratat?, se pare.

P.B.: Cum aprecia?i reac?ia presei, a societ??ii?

I.C.: Lamentabil?!... S-a oprit, nici m?car la mijlocul drumului nu a ajuns! S-a limitat la ni?te excrescen?e mai vizibile acum ?i mai urât mirositoare dup? gafele lui Ponta, f?r? s? mearg? la esen?a ?i totalitatea lucrurilor!... Nici m?car nu s-au întrebat cum a putut madam aceea s? ajung? într-un organism juridic de elit?, ca reprezentant? a societ??ii civile?! Este evident c? toat? cariera ei este legat? de minciun?, de sistemul fraudulos de acordare a titlurilor universitare, a doctoratelor etc., sistem de care au beneficiat 80% dintre a?a zi?ii no?tri politicieni, în frunte, probabil, cu so?ul ei! A?a se explic? presiunile f?cute asupra lui Ponta: majoritatea parlamentarilor USL, probabil, îi sunt îndatora?i! I-a f?cut oameni!... I-a f?cut doctori ?i profesori universitari pe band? rulant?! O ru?ine na?ional?, pur ?i simplu! Iar presa comenteaz? gre?elile ei de ortografie numai!... ?i eu fac gre?eli de ortografie! Nu sunt la pas cu DEX-ul!

P.B.: Crede?i c? vom ajunge s?-l regret?m pe Funeriu, fostul ministru?

I.C.: Ipochimenul acela, care a f?cut de ru?ine biroul lui Spiru Haret, nu e cu nimic mai breaz! Tot un impostor! Când a fost numit ministru, nu exista nicio performan?? care s?-l recomande, nu avea nici o or? petrecut? la catedr?, în via?a lui nu ?inuse în mân? un catalog, nu d?duse o not? vreunui elev sau student! Culmea, nu avea nici m?car liceul terminat!... I-a chemat pe subalternii s?i din comisia de echivalare a studiilor ?i le-a cerut s?-i echivaleze studiile f?cute în str?in?tate, s?-i elibereze o diplom? de bacalaureat ?i una de licen??! Spre cinstea lor, membrii acelei comisii au cercetat actele prezentate de onor hahalera de ministru ?i au ajuns la concluzia c? nu pot fi echivalate ca bacalaureat ?i licen??! Iar presa, din ce motive?, nu a reac?ionat. S-a mul?umit cu bâlbâiala impostorului: cât timp va fi el ministru nu-?i va face echivalarea studiilor! Dar de ce nu a f?cut pân? atunci echivalarea? De ce n-o face acum?!...

P.B.: Vorbi?i serios? Domnul Funeriu...

I.C.: Care domn, domnule? Dac? ?stuia îi zici domn, atunci mie cum o s?-mi mai spui!... Sau po?ta?ului?!

P.B.: Iertare, v? rog!... Dar parc? nu a? crede!... Nici bacalaureatul?!

I.C.: A?a mi-au spus câ?iva fo?ti studen?i care lucreaz? la minister, pe acolo. Tot ministerul ?tie! S? fac? bine domnul dumitale ?i s? vin? cu diplomele la control! Iar domnul Boc nu e nici acum prea târziu s? ne explice care a fost ra?iunea pentru care a f?cut ministru din acest ciudat personaj! Îl vezi dup? c?ut?tur? c? ceva nu-i în regul? în capul individului!... Ca ?i coafura fostei viitoare ministrese!... Cum s? aduci în guvern asemenea ar?t?ri?! Credeam c? e ceva de capul lui Ponta, ca ?i de-al lui Boc!... P?reau mai de?tep?i!

P.B.: Crede?i c? legea Înv???mântului promovat? de... numitul Funeriu ar trebui abrogat? ?i de ce?

I.C.: Dac? informa?iile mele sunt corecte, se pare c? Funeriu ?sta a fost ?antajat de U.D.M.R. chiar pe acest subiect, al diplomelor sale imposibil de echivalat! A?a se explic? mul?imea de prevederi de inspira?ie udemerist? din lege. I-au for?at mâna! Legea trebuie urgent abrogat?, pân? nu apuc? s? fie cât de cât pus? în func?iune. Unele prevederi, chiar dac? ar merita s? fie re?inute, sunt prea pu?ine în compara?ie cu celelalte, care ar bulversa înv???mântul.

P.B.: Dac?, prin absurd, a?i fi numit ministru la Înv???mînt, ce m?suri a?ia?i lua?

I.C.: Domnule, mi-a povestit cineva despre Nicu Ceau?escu cum c? la o întâlnire cu activul de partid din nu mai ?tiu ce domeniu, ?inut? la P?ltini?, pe când bietul b?iat era secretar P.C.R. la Sibiu, a intervenit dup? o or? de dezbateri ?i a întrebat cine din sal? are studiile f?cute la f?r? frecven??. Au ridicat mâna aproape jum?tate din sal? ?i tot prezidiul, iar Nicu?or le-a zis ca în pauz? s?-?i fac? bagajele ?i s? plece acas?! Lucr?rile conferin?ei vor continua cu cei care ?i-au f?cut la zi studiile!... Era ?tiut c? la F.F., la „f?r? fric?", î?i f?ceau studiile to?i activi?tii de partid, adic? îndeplineau o formalitate ?i deveneau licen?ia?i!... Deci, trebuie imediat f?cut ceva ca s? repar?m, s? începem s? repar?m r?ul imens provocat societ??ii române?ti de apari?ia înv???mânului privat, particular. M? gr?besc îns? s? precizez c?, totu?i, nivelul înv???mântului universitar la F.F., înainte de 1990, nu se compara cu nivelul facult??ilor particulare de dup? 1990! Era net superior acestora! Au fost la F.F. absolven?i care apoi ?i-au dat ?i doctoratul, „pe bune"! Nu ca domnii parlamentari care au trecut pe la felurite „fabrici de diplome", singurele fabrici din România care duduie din plin!

P.B.: N-a?i predat niciodat? la o universitate particular??

I.C.: Am refuzat câteva invita?ii, din principiu. Dar nu mi-ar fi fost ru?ine s? predau la „Spiru Haret", de pild?! Sau la universitatea înfiin?at? de regretatul Filipa?. Spun c? am refuzat „din principiu", deoarece de la bun început am fost împotriva universit??ilor particulare, a înv???mîntului privat, a?a cum s-a f?cut acesta la noi! Dumneata nu ai de unde s? ?tii, dar totul a început ca o escrocherie, a unuia, Dolfi Drimer. În februarie 1990 a anun?at c? el înfiin?eaz? o universitate, c? prime?te studen?i în anul I la medicin? - era facultatea cea mai c?utat? pe vremea aceea, îi prime?te f?r? examen de admitere, dar, fire?te, cu o tax? substan?ial?! A încropit un sediu, un corp profesoral ?i i-a dat drumul! Universitatea Ecologic?!... M-am dus imediat la Mihai ?ora, era ministru, i-am explicat c? ministerul nu poate accepta asemenea aiureal? ?i c? trebuie s? intervin?. ?ora m-a trimis la Paul Cornea, care r?spundea ca ministru adjunct de înv???mântul universitar. Îl ?tiam bine de Paul Cornea, ca pe un om serios, rezonabil, cu bun sim? etc. Spre marea mea mirare am dat peste un alt Paul Cornea, mult schimbat, se f?cea c? nu pricepe de ce ar fi nevoie de o lege, de o reglementare pentru a introduce în România înv???mântul particular, de ce ar fi o problem? de interes pentru minister înfiin?area acestor universit??i pariculare. Dup? discu?ia cu Paul Cornea am plecat de la minister cu o întrebare, o nel?murire: ce caut? un asfel de individ la minister?!... S? r?spund? de tot înv???mântul universitar?! Era evident? impostura! Am început, f?r? voia mea, s?-mi aduc aminte toate vorbele, bârfele sau acuzele care circulau pe seama lui Paul Cornea în facultate, în mediul scriitoricesc. Nu le d?dusem nicio aten?ie pân? atunci!... Eram obligat acum s? le iau în serios ?i, pe cât se putea, s? le verific! M? obliga Paul Cornea...

P.B.: Cam ce bârfe?

I.C.: Ai s? râzi! Printre altele, repet: printre altele, unele acuza?ii foarte grave, se vorbea ?i de diplomele de studiu ale lui Paul Cornea, c? nu ar fi în regul?. În sensul c? este absolvent al facult??ii de drept, pare-mi-se, deci c? nu are studii filologice, dar este profesor la facultatea de filologie, conduce doctorate! Ca ?i Ovid Crohm?lniceanu, absolvent al facult??ii de construc?ii, sau Ion Vitner, absolvent al facult??ii de stomatologie... S? tot r?mâi cu gura ca la dentist când auzeai pove?tile astea!... Nu am dat aten?ie acestor bârfe, numai c? deun?zi, discutându-se despre subiectul diplome false, un cunoscut critic literar a lansat o acuza?ie tare nepl?cut? pentru memoria lui Crohu ?i a lui Vitner, cum c? diplomele lor erau false!

P.B.: Cei trei fo?ti colegi ai dumneavoastr? au fost evrei, dup? câte ?tiu.

I.C.: Unul înc? mai este!

P. B.: Cum adic??

I.C.: Adic? înc? mai tr?ie?te, Dumnezeu s?-i dea zile cât mai multe. M? refer la Paul Cornea! Se ?ine bine, ?tiu c? nu-i pic? bine s? vorbesc eu de aceste lucruri, nici mie nu-mi face pl?cere! Dar cred c? gre?im atunci când, de ru?inea celuilalt, nu-i punem în fa?? oglinda! ?i aceast? oglind?, pus? în fa?a lui Paul Cornea, înseamn? s? ceri explica?ii: ce mai c?utai tovar??e Paul Cornea, dup? decembrie 1990, la Ministerul Înv???mântului?! De ce nu ai stat în banca ta, ca s? ne aju?i s? uit?m ce belele ai f?cut cândva! Ce tinichele ?i s-au atârnat de coad? pe vremea când erai mare scul? în P.C.R., în anii ?ia nenoroci?i, ai cominternului?!...

P.B.: Nu vre?i s? fi?i mai explicit?

I.C.: Nu prea vreau!... Mi-e ru?ine, jen?, lehamite!... Dar n-am încotro ?i, vorbind de dezastrul provocat în înv???mântul românesc prin apari?ia „fabricilor de diplome", m? v?d obligat s? pomenesc aceste dou? nume, ale celor mai vinova?i de acest dezastru: Dolfi Drimer ?i Paul Cornea! Ei au s?pat bre?a, prima, care apoi s-a l?rgit ?i a devenit cancerul societ??ii române?ti! S?-l vezi pe comunistul Paul Cornea elogiind proprietatea particular? împins? pân? la proprietatea particular? asupra unei universit??i, ceea ce nici m?car înainte de 1944, pe vremea burghezo-mo?ierimii, nu s-a pomenit, a fost pentru mine spectacolul trist al neg?rii de sine, oferit de Paul Cornea! Nu mai r?mânea nimic din Paul Cornea cel ?tiut de mine din amfiteatrul Odobe?ti, unde lua din când în când cuvântul ?i lumina conclavul de profesori ?i studen?i! Nu mai aveam ce respecta! Nu mai r?m?sese nimic din ce respectasem cândva!... Min?ise! Nu fusese niciodat? comunist! Nici m?car atunci când participase la oprimarea ?i încarcerarea tineretului anti-comunist! O f?cuse din oportunism sau, Doamne, fere?te, din anti-românism, din pornirea de a compromite ?i distruge tot ce este românesc!... C?ci acesta a fost rezultatul înfiin??rii peste noapte a înv???mântului universitar particular, mo?it cu discre?ie ?i eficien?? de Paul Cornea: compromiterea aproape iremediabil? a înv???mântului românesc la toate nivelurile sale! Sfertodoc?ii sco?i cu ghiotura de Dolfi Drimer & Comp. nu au ajuns numai în Parlamentul României ?i în Guvern, mii dintre ei au ajuns ?i vor continua s? ajung? la catedr?, prin ?coli ?i licee, sunt acum profesori care predau elevilor propria lor incultur? ?i impostur?, bezmeticeala arogant? din t?rt?cu?a lor seac?! ?i mai ales vor afi?a în rela?iile cu elevii ?i p?rin?ii disponibilitatea la fraud?, frauda care pe ei i-a f?cut din nimic intelectuali, ditamai profesorii, unii chiar universitari! Asta este marea contribu?ie a lui Paul Cornea ca ministru, în 1990! A împins de râp? înv???mântul românesc! A f?cut-o pentru banii lui Drimer? Pentru ce a?i f?cut-o, domnule Paul Cornea? C? nu de prost a?i f?cut-o!

P.B.: Putem reveni la diplome? Cum este cu diploma lui Paul Cornea?

I.C.: Auzisem c? are studii de drept sau filosofie!... Nu filologice. Dar de curând, un critic literar care cunoa?te biografia scret? a tuturor confra?ilor s?i, sus?ine ceva foarte interesant, cum c? diploma de inginer a lui Crohm?lniceanu ?i de stomatolog a lui Vitner ar fi false! Le-ar fi ob?inut a?a cum mul?i evrei s-au pricopsit dup? r?zboi cu o diplom? universitar? f?r? s? treac? pe la vreun curs sau examen. A fost atunci un fel de poman?, ca repara?ie minim? pentru suferin?ele evreilor din timpul r?zboiului!...

P.B.: Ce interes aveau s? falsifice o diplom? de inginer devreme ce ei au f?cut carier? ca filologi?! De ce nu ?i-au scos o diplom? fals? de filologi?!

I.C.: A?a am zis ?i eu, dar m? în?elam! Hai s? zicem c? Crohm?lniceanu ?i-ar fi procurat o diplom? fals? de filolog, de absolvent al unei facult??i de filologie! ?i venea cu diploma aia s? predea la facultatea de filologie din Bucure?ti! Nu l-ar fi întrebat ceilal?i profesori cu cine a fost coleg de facultate, de an? Cu cine a dat examenul de istoria limbii sau cel de estetic?? Îl prindeau imediat cu minciuna! A?a, sus?inând c? este diplomat inginer, nimeni nu l-a mai deranjat pe Crohu s?-l întrebe cu cine a dat examenul de rezisten?a materialelor sau cu ce proiect ingineresc a ob?inut licen?a! Ingenios, nu?!
Ei, bine, acel critic literar scociorâtor prin biografiile obscure, sus?ine c? aceea?i este situa?ia ?i în cazul lui Paul Cornea!... Caz în care le-am g?si un precedent ilustru lui Funeriu ?i Corina Dumitrescu: domnul Paul Cornea. Ba?ca Ovid Crohm?lniceanu ?i câ?i or mai fi, f?cu?i doctori, profesori sau ingineri cu japca, dup? 1944!

P.B.: Iar o s? fi?i acuzat de anti-semitism!

I.C.: S-ar putea, în cazul lui Paul Cornea, s? fiu anti-semit, a?a cum în cazul lui Funeriu sunt anti-român. ?i a?a mai departe! Am fost anti-semit ?i atunci când l-am acuzat pe Nicolae Cajal c? nu are studiile complete pentru diploma de medic! Dar omul m-a c?utat ?i mi-a dat explica?iile l?muritoare, drept care mi-am revizuit p?rerea, mi-am f?cut mea culpa ?i totul a re-intrat în normal! Abia a?tept s?-mi fac mea culpa ?i în cazul lui Paul Cornea sau Ov. S. Crohm?lniceanu! Ori Valter Roman!

P.B.: N-a?i zis nimic de Valter Roman!

I.C.: E ?i el pe lista suspec?ilor! Nu l-am crezut pe neînduratul critic, a?a c? am încercat s? verific, ?tiam c? Valter Roman fost-a inginer. Iar ca militar fusese artilerist. Se potrivea. M-am dus pe Google ?i am aflat c? ?i-a f?cut studiile ?i a devenit inginer la Brno. Dar din aceea?i biografie reiese c? „a tranzitat" prin Cehoslovacia, în drum spre U.R.S.S. Cum vine aia s? faci o facultate tranzitând prin ?ara respectiv??!... A?a c?-l fac atent pe Petre Roman, despre care mi s-a spus c? are un cult pentru tat?l s?u, s? l?mureasc? aceast? chestiune! E în joc onoarea lui Valter Roman! A ie?it cam terfelit? dup? presta?ia ca prim ministru a feciorului ?i mai ales dup? dezv?luirile f?cute de mai mul?i istorici români ?i str?ini privind pozi?ia sa, a lui Valter Roman, în problema Transilvaniei. Pozi?ie care frizeaz? tr?darea de patrie, dac? cumva România a fost patria lui Valter Roman...

P.B.: Mi-e team? c? o s? v? face?i mea culpa ?i pentru Valter Roman!

I.C.: De ce s?-?i fie team??! Ar trebui s? te bucuri c? tr?im într-o lume care se dovede?te astfel a fi mai cinstit? cu un om, Valter Roman, pe care, dac? ajung s?-mi fac mea culpa, îl putem trece din categoria pu?lamalelor în categoria oamenilor serio?i!...
Dar cred c? ar fi instructiv s? dau mai multe detalii despre cazul Nicolae Cajal: în toamna lui 1944, Cajal ?i al?i tineri evrei, nu pu?ini, au venit la Institutul de Medicin? ?i au cerut s? se înscrie în anul al V-lea de facultate. În versiunea auzit? de mine, acei tineri evrei ar fi pretins c? dac? nu ar fi fost aplicate legi discriminatorii în 1941, ei ar fi trebuit în toamna lui 1944 s? fie în anul al V-lea! Drept care au considerat c? este dreptul lor s? se înscrie direct în anul V. Mi s-a p?rut cam abuziv? aceast? interpretare ?i m-am gr?bit s? sar la gâtul bietului Cajal, acuzându-l c? a s?rit peste... primii patru ani de facultate. Nicolae Cajal, într-o scrisoare public? în care mi-a r?spuns, a f?cut referire la alte afirma?ii de-ale mele, privind Transnistria, dar nu a zis nicio vorb? despre studiile sale universitare. În schimb l-a trimis la mine pe Eugen Simion, cu un mesaj oral, dac? pot spune a?a, explicându-mi c? în anii aceia de teroare ?i oprimare, când noi ?tiam c? evreii au fost sco?i din ?coli de Ion Antonescu, acesta le-a dat totu?i evreilor voie ?i sprijinul material ?i logistic necesar pentru a înfiin?a o re?ea de înv???mânt în toat? ?ara pentru copiii evrei. La Bucure?ti s-a organizat ?i o universitate, cu facultate de medicin?. Cajal f?cuse deci primii patru ani de medicin? la acea universitate, al c?rei nivel era chiar satisf?c?tor. Dar s-a ferit Cajal s? recunoasc? public aceasta, deoarece intra astfel în contradic?ie cu istoricii evrei care sus?ineau pe toate televiziunile, dup? 1990, c? Antonescu i-a dat afar? pe evrei din ?coli, împiedicându-i s?-?i continue studiile! O minciun? neru?inat?! Pe care Cajal nu a avut t?ria s-o denun?e public... Ci numai la ureche, mie!...

P.B.: S? ne întoarcem la scrisoarea domnului profesor Dan Ungureanu, la studen?ii de la filologie...

I.C.: Trist subiect!... Vreau s? povestesc dou? întâmpl?ri, cu mine martor: în 1969, la Nancy, am fost cu trupa studen?easc? de teatru „Podul", care participa la un festival cu un spectacol dup? piesa mea Adio, Julieta, adio! În trup? erau ?i vreo patru-cinci studente de la filologie! La Filologie veneau cele mai frumoase studente... Organizatorii au pus la dispozi?ia fiec?rei trupe de teatru un înso?itor, student, care s? ne plimbe, s? ne arate, s? ne fac? toate poftele incluse în program. S-a nimerit ca înso?itoarea noastr? s? fie student? la filologie, se preg?tea s? se fac? profesoar? de limba francez?. Era în ultimul an de facultate. Printre fetele noastre, mi-aduc aminte, era ?i viitoarea doamn? Mircea Martin. Fire?te, s-a legat o mic? prietenie cu colega lor din Nancy, au stat de vorb? despre una, alta, inclusiv despre facultate. ?i numai ce m? trezesc eu c? vin studentele din trup? la mine ?i m? iau la rost: Domnule profesor, fran?uzoaica noastr? nu a auzit nici de Ferdinand de Saussure, nici de Meillet!... Nici de Martinet... Ce-a?i avut cu noi s? ne chinui?i cu autori de care în ?ara lor nu a auzit nimeni?!

P.B.: Adic? la Bucure?ti se f?cea carte mai bun? ca la Nancy? Îns??i cultura ?i literatura francez? se preda la un nivel mai înalt?

I.C.: A doua amintire: din 1969 n-am mai primit pa?aport pân? în 1984, când m-am dus glon? la Paris! Acolo m-am rev?zut cu câ?iva fo?ti colegi. L-am întâlnit cu mare pl?cere ?i pe un fost student: Bogdan Bradoschi, unul dintre studen?ii cei mai buni pe care i-am avut, cam din stirpea lui Ioan Petru Culianu. R?m?sese în Fran?a, dup? ce la Bucure?ti f?cuse engleza. Tocmai terminase la Sorbona a doua facultate: limba german?. Am discutat despre proiectele sale, ale mele etc. Am ajuns ?i la discu?ii despre studen?ii ?i profesorii de la Sorbona. Îl citez întocmai: „Nu se compar? ce ce-i la noi!" Cum, domnule, suntem chiar a?a de r?i? M-a corectat. Nu în?elesesem. A precizat: „P?i în Pitar Mo? am f?cut carte, se face carte, domnule profesor!" ?i mi-a dat o sumedenie de detalii despre nivelul Sobonei, mult sub al facult??ii noastre. Nu-mi venea s? cred. În final i-am zis: Domnule Bogdan, când m? întorc la Bucure?ti, îmi dai voie ca la prima adunare de sindicat s? povestesc ce mi-ai spus despre nivelul ?colii din Pitar Mo?, al c?rei absolvent e?ti? Fo?tii dumitale profesori sunt sigur c? nu te-au uitat!... A?adar, pentru un student eminent, care a f?cut dou? facult??i de filologie, una la Bucure?ti, alta la Paris, la vestita Sorbona, compara?ia pe care o putea face în perfect? cuno?tin?? de cauz? era net favorabil? filologiei bucure?tene!

P.B.: Iar acum Universitatea Bucure?ti e pe locul 500 în lume!...

I.C.: Eu am f?cut facultatea de limba român? în anii 1960-65. Nou? semestre de cursuri ?i seminarii, iar semestrul zece, ultimul, pentru preg?tirea licen?ei. La examenul de licen?? era ?tiut c? un sfert cel pu?in dintre absolven?i nu luau examenul din prima sesiune... Iar unii niciodat?, dup? 3-4 încerc?ri. Am f?cut patru semestre de latin?, dou? de slav? veche, dou? semestre de folclor, trei de teoria limbii, cinci semestre de literatur? universal?, nu mai zic de cursurile de baz?, limb? ?i literatur? român?, o limb? str?in?, pedagogie, psihologie... Erau ?i cursurile de ideologie marxist?, dar dac? aveai noroc de un profesor iste?, cum am avut-o noi pe doamna Ioanid, deveneau interesante, pasionante, utile, chiar ?i aceste cursuri. Ce se face azi este un pospai de înv???tur?... Iar degradarea s-a produs dup? 1990, în ritm galopant. Nu era nevoie în U.E. s? vin? ni?te români prea ?coli?i! To?i copiii români care plecau din ?ar? cu familia ?i se înscriau la ?coal? în str?in?tate f?ceau furori cu cât? matematic? ?tiau, cât? istorie, cultur? general? etc. S-au luat m?suri urgente de la Bruxelles ca situa?ia s? fie radical schimbat?!

P.B.: Când v-a?i întors în ?ar?, a?ipovestit întâlnirea de la Paris cu fostul dumneavoastr? student?

I.C.: Nu, n-am apucat, c?ci nu s-a mai ?inut nicio ?edin?? de sindicat, pân? în 1990, când s-a ?inut ultima... Hai s? povestesc de ce în ultimii zece ani noi, cei de la filologie, nu am mai ?inut nicio ?edin?? de sindicat. Din cauza mea! Am avut, în 1979 sau 1980, un conflict cu doamna Angela Ion, so?ie de general ?i primar al Capitalei, mare lider sindical pe Universitate sau chiar pe Centru Universitar. În urma acelui conflict eu am decis s? nu mai pl?tesc cotiza?ia de sindicat decât dup? ce, la prima adunare de sindicat, eu le voi povesti colegilor conflictul meu cu doamna Angela Ion, iar ei s? decid? dac? mai trebuie s? pl?tesc cotiza?ia!... Am dat aceast? explica?ie colegului care strângea cotiza?ia, am dat-o ?i la Partid, unde m-au chemat, am dat-o ?i lui Alexandru Graur care, la angajarea mea, se pusese garant moral c? voi fi om serios. Graur m-a ascultat ?i la sfâr?it mi-a dat dreptate... N-am prea f?cut caz de aceast? întâmplare, dar m-a f?cut atent alt coleg para?utat la Paris înainte de 1990, Alexandru Sincu, cum c? ar trebui s? povestesc mai des acest episod, care dovede?te multe, ar fi util pentru a în?elege anii aceia... Profit de ocazie ?i apelez la cititorii acestui site: dac? vreunul dintre dumneavoastr? îl cunoa?te?i pe Bogdan Bradoschi, m-a? bucura s? aflu de bine despre el, eventual ?i o adres? de Email... Repet, a fost cam de nivelul lui Culianu, ca dotare intelectual?, erudi?ie. A? zice c? n-a avut norocul lui Culianu, cu gândul la Mircea Eliade... Dar cred c? este vorba de altceva: sunt mul?i intelectuali de mare clas? care nu au priceperea de „a-?i vinde marfa"! Nu ?tiu s? se pun? în valoare, s? fac? caz de ideile, de c?r?ile lor, de teoriile lor... Bogdan Bradoschi mi s-a p?rut a fi din aceast? clas? de „handicapa?i"... Clas? din care fac parte ?i eu, la urma urmelor!

P.B.: Dumneavoastr??! N-a? prea zice! La ce v? referi?i?

I.C.: Am s?-?i dau un singur exemplu: Dup? 1990 am scris dou? romane, Salonul de reanimare ?i Vin Americanii. Un autor normal „la cap" are grij? s? ajung? cartea sa la criticii literari, la cronicarii literari. Eu am dat sute de exemplare gratuit la te miri cine, dar niciun exemplar din aceste c?r?ila criticii literari care stabilesc „cota?ia"... Nu a? putea spune exact de ce!
A?adar, criteriile de evaluare dup? care Universitatea Bucure?ti este azi pe locul 500, dac? cineva s-ar apuca s? le aplice Universit??ii Bucure?ti din anii 1960-80, sunt sigur c? ne-am califica pe primele dou?zeci de locuri din lume... Culmea, ?tii care este la noi? Noi nu ne d?deam seama c? nivelul ?colii noastre este a?a de ridicat! Am fi zis c? multe merg aiurea, ?i chiar mergeau aiurea! Dar nu vedeam ?i partea cea bun? a realit??ii! Oricum, exista preocuparea sincer?, sus?inut? ?i stimulat? de autorit??i, pentru ameliorare, pentru îmbun?t??ire! Care azi lipse?te cu totul! Adic? lipse?te ?i speran?a!...

P.B.: E de vin? tot Paul Cornea?

I.C.: Fiecare, cu partea lui, suntem de vin? to?i!... Nu numai alde Paul Cornea! Eu m? simt cel mai vinovat...

A consemnat Petre Burlacu footer