Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Petre Burlacu   
Vineri, 25 Noiembrie 2011 23:34
Prof. univ. dr. Ion CojaPetre Burlacu: Domnule profesor ION COJA, mai prin var? spunea?i c? a?i fost invitat în Israel s? participa?i la o emisiune despre Holocaust, în care s? v? prezenta?i în fa?a telespectatorilor din Israel argumentele împotriva ideii de Holocaust. Care mai este situa?ia?

Prof. univ. dr. Ion Coja: Am fost invitat la emisiunea pe care o face cel mai popular moderator, mi s-a spus numele, nu l-am re?inut. Un moderator vestit de incomod, nu iart? niciun subiect care ar putea stârni interesul maxim al telespectatorilor. Invita?ia am primit-o prin iunie, din partea unui domn cu care m-am mai conversat pe Internet ?i telefonic. Am fost de acord ?i am propus luna septembrie, cu precizarea c? nu putem aborda decât subiectul Holocaust în Transnistria, în România. Despre ce s-a întâmplat la noi, la români, afirm ?i demonstrez oricând c? nu a fost holocaust!... În rest, s? se pronun?e al?ii, eu nu am suficiente informa?ii despre ce a fost la Auschwitz sau Dackau... Dup? câteva zile mi s-a comunicat c? luna septembrie nu este potrivit? pentru a merge în Israel, se a?teptau la o serie de evenimente neprev?zute, legate de inten?ia Palestinei de a-?i declara statalitatea. A?a c? emisiunea se amâna la o dat? greu de anticipat. Atunci eu am propus s? facem o emisiune format DUPLEX, eu la Bucure?ti într-o redac?ie TV, iar moderatorul „adversar" la Jerusalim, ?i s? discut?m prin satelit! Propunerea mea a fost acceptat?, mi s-a cerut s? discut în acest sens cu o televiziune din România, eu m-am gândit la OTV sau Neptun, le-am comunicat numele celor dou? televiziuni, s? aleag? ei dac? au vreo preferin??. Domnul Puiu, ca s?-i zic pe numele cu care i se adreseaz? prietenii din România, mi-a spus c? vine în România cu ni?te afaceri ?i ca s? discut?m ?i emisiunea TV. Ne-am întâlnit ?i am discutat. A c?zut, din p?cate, ?i aceast? variant?, cu explica?ia c? o emisiune în care li s-ar explica evreilor c? nu a fost niciun holocaust în Transnistria, c? niciun evreu nu a fost f?cut s?pun, ar fi o emisiune care le-ar sc?dea moralul ?i combativitatea de care au nevoie în momentele grele prin care trece Israelul, confruntat cu înfiin?area statului Palestina ?i cu adversitatea multor state din lume. A?tept?m deci s? se risipeasc? norii aduna?i deasupra Israelului!

P.B.: Asta-i tot?

I.C.: Nu chiar. Au fost foarte interesante discu?iile cu dl H.N., informa?iile primite, cu totul nea?teptate.

P.B.: Cea mai interesant??

I.C.: Pe situl Armatei Israelului a ap?rut în var? un text nea?teptat de favorabil fa?? de Mare?alul Ion Antonescu. Adic? un text corect, relatând fapte care s-au petrecut întocmai. ?i anume un text despre soarta para?uti?tilor evrei din avia?ia anglo-american?, c?zu?i prizonieri în România guvernat? de Ion Antonescu. Au fost 12 cu to?ii, iar la sfâr?itul r?zboiului, to?i doisprezece erau în via?? ?i s-au putut repatria f?r? probleme. În mod deosebit este interesant cazul unor para?uti?ti evrei pe care nem?ii i-au cerut de la autorit??ile române pentru a-i interoga. Românii, din ordinul lui Antonescu, au refuzat, c?ci nu aveau nicio obliga?ie fa?? de nem?i în acest sens. Cazul a ajuns s? fie cunoscut ?i discutat la Berlin, la cancelaria Fuhrerului, de la care Ion Antonescu a primit cererea insistent? de a-i da pe para?uti?ti pentru a fi interoga?i. Mare?alul, în?elegând ra?iunile militare ale unui astfel de interogatoriu, dar temându-se c? nu vor fi aplicate metode de interogatoriu civilizate, a acceptat s?-i „cedeze" pe prizonierii evrei, câteva zile, s? fie du?i în Germania ?i interoga?i, dar a pus condi?ia ca acei evrei s? fie în permanen?? înso?i?i de doi ofi?eri români. Dup? o s?pt?mân? s-au întors cu to?ii în România!...

P.B.: S-a ?tiut c? era vorba de aviatori evrei?

I.C.: Binen?eles! Mi s-a promis o traducere a acestui text, site-ul armatei israeliene fiind editat numai în limba ivrit! Dac? cineva dintre cititorii no?tri, evrei sau români, pot s? fac? aceast? traducere spre a o pune în circula?ie public? cât mai larg?, ar fi grozav! Men?ionez c? pe site-ul Yad Vashemului a ap?rut cu privire la Mare?al ?i aceast? precizare: „Nu exist? niciun motiv (document) care s? acrediteze ideea c? Ion Antonescu a avut vreun amestec în pogromul de la Ia?i!" Am citat din memorie. De asemenea, în mai multe rânduri ?i ap?sat se vorbe?te la Yad Vashem despre refuzul lui Ion Antonescu de a-i preda pe evreii din România nem?ilor, care, la un moment au trimis chiar ?i garniturile de tren în care s? fie transporta?i bie?ii evrei. S-au întors goale în Germania...

P.B.: S? fie vorba de o schimbare de atitudine a oficialit??ilor evreie?ti fa?? de Ion Antonescu?

I.C.: Eu a?tept de ani de zile s? se produc? aceast? schimbare! Adev?rul este adev?r ?i nu poate fi ?inut sub obroc la infinit!... În plus, nu mi se pare deloc întâmpl?tor ca aceast? repunere a adev?rului în drepturile sale s? se declan?eze la ini?iativa Armatei! Armata este o institu?ie care cultiv? demnitatea ?i onoarea! Pe un ofi?er evreu, ins care este preg?tit s? moar? oricând pentru patrie, mi-e greu s? mi-l imaginez lipsit de onoare în halul în care se arat? lipsit de onoare un Elie Wiesel sau Radu Ioanid! Or, minciuna cu Holocaustul din Transnistria, cu crimele lui Antonescu, ale Jandarmeriei ?i Armatei Române, este o minciun? dezonorant? pentru evrei. Nu-l v?d eu pe un Tism?neanu sau Oi?teanu capabili s? resimt? aceast? dimensiune a Holocaustului!... Exist? onoare, dar nu la to?i evreii!

P.B.: Onoare la evrei?! Unii se îndoiesc c? evreilor le este cunoscut acest sentiment! Unii evrei, vreau s? zic, se îndoiesc! V-am citat pe Dumneavoastr?, mai exact spus o carte pe care mi-a?i ar?tat-o, scris? în limba francez?, la care din p?cate nu am acces! Cum se numea acea carte?

I.C.: Le sičcle juif, de Yuri Slezkine, traducere din englez?, The Jewish Century. Da, autorul sus?ine, foarte pe scurt spus, c? evreii au fost un popor nomad, un popor „mercurian", de negustori, din stirpea zeului Mercur, zeu al comer?ului, al celor descurc?re?i, care se pricep s?-i „trag? în piept" pe ceilal?i ?i s? tr?iasc? de pe urma muncii altora. E o carte ciudat?, nu ?tiu cum a fost primit? de evrei... Autorul îi compar? mereu pe evrei cu ?iganii ?i alte popoare nomade, ?i consider? c? modul nomad de via?? le-a pervertit sufletele. Nomadul este cel care „refuz? lupta", lupta, a? completa eu, voiniceasc?. Nomadul se las? înjosit dac? aceasta îi aduce un beneficiu... Spre deosebire de popoarele „apoliniene" (intr? ?i dionisiacii în aceast? categorie!), adic? popoarele sedentare, agrariene ?i r?zboinice, care au un cult pentru ideea de onoare ?i demnitate. O anume mobilitate a spiritului pe care o cape?i ducând o via?? nomad?, ca ?i predispozi?ia pentru cam?t? ?i în?el?torie, ar fi una din explica?iile succesului evreiesc, succes materializat în resursele financiare imense pe care au ajuns evreii s? le st?pâneasc?, dar ?i în modul mercurian de comportament ?i succes, pe care evreii sunt pe cale s?-l impun? întregii planete!... O planet? pe cale s? se „jidoveasc?", crede Yuri! Reversul acestei teorii, care pic? a?a de greu pentru orice evreu onorabil, este acela c? evreii, în secolul 20, care a fost un secol „al evreilor", au ajuns s? pun? cap?t vie?ii lor nomade ?i, ?tiindu-se cu sacii în c?ru??, au început s? evolueze acum spre un tipar uman apolinian, „boieresc", s? se intereseze tot mai mult de noble?ea gesturilor ?i a comportamentului, asta în vreme ce vechile popoare apoliniene, încercând s? copieze re?eta de succes evreiasc?, încep s? alunece inexorabil spre mercurianism, î?i pierd „firea", decad în starea pe care evreii abia ce au p?r?sit-o... Astfel c? evreii vor continua s? se deosebeasc? de noi, c?ci ei devin apolinieni exact în epoca în care noi, noi cre?tinii în primul rând, facem pasul în afara teritoriului închinat zeului Apollon ?i p??im ferici?i în interiorul hulitului mercantilism, de care evreii încep s? se dezbare!... Complicat?

P.B.: Îl lua?i în serios pe acest Yuri?

I.C.: M-a pus pe gânduri faptul c? îi bag? în aceea?i oal? pe evrei ?i pe ?igani!... Riscant? opera?ie, dar nu ?i lipsit? de argumente, de temeiuri! Prima oar? când m-am gândit la vreo similitudine între evrei ?i ?igani a fost mai an??r?, când s-a inventat la Bucure?ti un monument comun în memoria evreilor ?i ?iganilor care nu au pierit, nu!, am spus, nu au pierit în Transnistria, ?i pe care evrei mercurieni, de teapa lui Mozes Rozen sau Hary Culler, îi declar? mor?i de mâna asasin? a Mare?alului!... Hai s? lu?m în serios teza acestui Yurii Gargarin, s? vedem ce iese... A?adar, evreii, care dintotdeauna sau m?car de numai dou? mii de ani au fost lipsi?i de sentimentul onoarei ?i al demnit??ii, acum, când au ?ara lor, când au încetat s? mai r?t?ceasc? pe toat? planeta, încep s?-?i modeleze o forma mentis nou?, o mentalitate conform? noii lor situa?ii, de st?pâni, st?pâni ai unui teritoriu, ai unui stat, ai unei planete!(sic!) Evreii ultimelor decenii prind gustul demnit??ii, al generozit??ii dezinteresate, al exigen?elor morale, afl? de binefacerile standardului unic, ale respectului fa?? de adev?r ?i de propria persoan?, adandoneaz? hulitul standard dublu al nomadului... Afl? de respectul cuvîntului dat, chiar cu riscul anticului pereat mundus! Evident, evrei de onoare vor fi existat dintotdeauna, dar evreul nostru, Yuri Slezkine, are în vedere majoritatea evreimii, tr?itoare sub fatalitatea unui calapod mercurian... Ace?tia, adic? majoritatea, evreii în general vorbind, abia de curând, de pe la sfâr?itul secolului al XIX-lea, încep mi?carea, ultima lor migra?ie masiv?, „exodul" dinspre Modelul Mercur spre modelul Apollon. ( Repet, dup? p?rerea lui Slezkine, comportamentul dionisiac le-a fost evreilor la fel de str?in ?i nu este decât alt? fa?? a omului apolinic, orice ar zice Nietzsche!...) Aceast? schimbare, ca orice schimbare serioas?, organic? deci, nu se produce brusc, dintr-odat?, ci dureaz? în timp, astfel c? printre evrei se va na?te curând conflictul dintre evreii mercurieni (ca s? nu le zicem mercantili, denumire altminteri util? ?i potrivit?), majoritari, dar în pierdere de teren, ?i evreii apolinieni, în minoritate, dar tot mai mul?i, cu fiecare genera?ie... Deja, f?r? s? urm?resc în mod dedicat lumea evreiasc?, am b?gat de seam? c? istoricii evrei din genera?iile mai noi sunt mult mai exigen?i în aprecierea ?i aplicarea unor metode ?i principii de cercetare a istoriei, apropiindu-se de standardele validate în celelalte culturi.

P.B.: Nu prea v? în?eleg!

I.C.: Vreau s? spun c? nu prea apar în genera?ia tîn?r? succesorii lui Radu Ioanid sau Ellie Wiesel, m? refer la tinerii evrei! Istoricii evrei din Israel, cât am b?gat eu de seam?, nu prea calc? pe urmele evreilor holocaustologi din România! Alde Lya Benjamin, Jean Ancel...

P.B.: Apar în schimb tineri istorici români bucuro?i s? sus?in? ei mai departe inep?iile acestor fo?ti istorici ai mi?c?rii comuniste. Alde Cioroianu, alde...

I.C.: Nu, nu ai dreptate. E adev?rat, mai zic ?i ei câte-o prostie la un talk show, mai scriu un articola? festiv, dar nu au preten?ii c? fac astfel cercetare istoric?. Ne întoarcem la evreii de onoare, în num?r tot mai mare cu fiecare genera?ie!... Probabil c? se poate vorbi de un conflict între genera?ii la evreii de azi, ceea ce ar fi iar??i un semn bun! Un semn de normalizare a evreilor. S? sper?m c? nici ?iganii nu vor întârzia s? apuce calea aceasta. De asemenea, num?rul, procentul evreilor de onoare cred c? variaz? ?i dup? profesie. Cum spuneam, m? a?tept ca evreii militari, care nu sunt pu?ini, s? aprecieze mult mai corect ac?iunile lui Ion Antonescu, s? le în?eleag? ?i s? le judece din prisma lor, militar?, supus? altor criterii. Militarii evrei de azi, care ajung s? cunoasc? situa?ia din România anilor 1940-45, nu se poate s? încuvin?eze sau s? treac? cu vederea odiosul comportament al evreilor simpatizan?i comuni?ti din Basarabia ?i Bucovina! Ei vor în?elege ?i politica lui Antonescu de izolare a evreilor pe a c?ror loialitate statul român nu mai putea conta! Iar întâmpl?ri precum cea relatat? mai sus, a para?uti?tilor evrei, le vor în?elege ?i interpreta corect, ca dovezi c? nici pe departe nu poate fi vorba de un antisemitism „irepresibil", a?a cum tr?nc?nesc to?i evreii expira?i, în frunte cu Te?u!
Antonescu anti-semitul? Prostia asta n-o mai cred mul?i evrei! ?i nu e de mirare c? cei mai mul?i sunt militarii evrei care resping aceast? vorb? nes?buit?. Dovad?, situl lor, unde a ap?rut textul amintit!

P.B.: A?i v?zut cu ochii dumneavoastr? acel text?!

I.C.: N-am niciun motiv s? m? îndoiesc. Am primit aceast? informa?ie de la domnul Puiu, un evreu de onoare! Nu întâmpl?tor fost militar!

P.B.: Ce alt? informa?ie v-a mai dat?

I.C.: Nu propriu zis o informa?ie, ci o impresie, a unui militar pensionar, care are flerul s?u în anumite probleme de mare anvergur?: impresia dlui Puiu c? autorit??ile din Israel preg?tesc discu?ii cu partea român? pe tema Ion Antonescu, a Holocaustului din Transnistria. Discu?ii care nu pot avea ca finalitate decât recuperarea adev?rului cât mai repede cu putin??. Mi se pare normal s? apar? la conducerea Israelului oameni tineri, cu alt? viziune asupra istoriei, care s? priceap? c? poate exista ceva mai odios decât însu?i holocaustul: inventarea unui holocaust, acuza?ia de holocaust adus? unor oameni nevinova?i care, dimpotriv?, te-au protejat, te-au ferit de un genocid! Probabil c? dovezile adunate de Ion Antonescu, duse de ru?i la Moscova dup? 23 august 1944 ?i cump?rate de evrei de la ru?i dup? 1990, au ajuns s? fie citite ?i de evrei normali, evrei cu sim?ul onoarei, care ?i-au dat seama de adev?r ?i de cumplita crim? de care se fac vinova?i cei care îi acuz? pe români de holocaust, de genocid!
De altfel, dac? Nicolae Ceau?escu mai r?mânea în fruntea ??rii câteva luni, în prim?vara anului 1990 era stabilit ca o delega?ie a B'nai Brith s? vin? la Bucure?ti ?i, într-un cadru solemn ?i emo?ionant, s? prezinte mesajul de recuno?tin?? al evreimii mondiale fa?? de poporul român, pentru felul cum s-au purtat românii cu evreii în perioada 1940-1944.

P.B.: Nu cred c? am auzit bine! Vre?i s? repeta?i?

I.C.: Ai auzit foarte bine: Ceau?escu a dus tratative cu conducerea mondial? a evreimii ?i, probabil, a ?tiut s? le explice c?, pe termen lung, este în interesul evreilor s? nu mai mint?! S? înceteze propaganda anti-româneasc? pe aceast? tem?! S-a ajuns la aceast? în?elegere: evreii s? recunoasc? public adev?rul despre Antonescu ?i Transnistria! ....O s? încerc s? aflu mai multe detalii, cine a dus aceste tratative, cine au fost consilierii lui Ceau?escu în aceast? chestiune...

P.B.: De la cine vre?i s? afla?i aceste detalii?

I.C.: De la Ceau?escu!

P.B.: Cum a?a?! Cum de la Ceau?escu?!

I.C.: De la Ion Ceau?escu! Fratele cel mic! Am avut mai multe discu?ii extrem de interesante cu domnia sa pe mai multe subiecte, am s?-l caut, nu l-am mai v?zut de mult! Sper s? nu fi p??it ceva! Sper s? nu aflu c? a fost internat la spitalul Elias!... ?i s? p??easc? apoi ce au p??it Nicu ?i Zoe Ceau?escu!

P.B.: Ce s? p??easc??

I.C.: O infec?ie intra-spitaliceasc?. Se pare c? Nicu ?i Zoe au f?cut cancerul de care au murit dup? o scurt? internare la Elias... M? rog, zvonuri! Tot intra-spitalice?ti! De la F?nu? Neagu citire!

P.B.: C? veni vorba, când a?i fost invitat în Israel ?i a?i acceptat, nu v-a fost fric??

I.C.: De ce fric??!... A?tept de mult? vreme o invita?ie în Israel! E normal s? se cunoasc? mai bine între ei oamenii care nu se în?eleg prea bine!

P.B.: ?tiu c? a?i primit amenin??ri cu moartea din Israel, a?i sesizat ?i la SRI.

I.C.: Amenin?area aceea, cu blestemul Pulsa De Nura aruncat asupra mea, se pare c? a fost opera lui Jean Ancel. Bietul Ancel, înainte de a muri a avut remu?c?ri ?i a rugat s? mi se transmit? cererea sa de iert?ciune... L-am iertat, dar nu prea am ?tiut pentru ce anume! Pentru minciunile scrise despre români, pentru Pulsa De Nura?... Am primit multe lovituri de- lungul anilor ?i câteodat? n-am ?tiut de la cine venea lovitura de copit?!... Ceva asem?n?tor am p??it cu Aurel Drago? Munteanu. De pe patul mor?ii mi-a trimis mie ?i lui Marcel Petri?or rug?mintea s?-i aprindem o lumînare în biseric?, pentru iertarea p?catelor ?i lini?tea sufletului!... Dumnezeu s?-i ierte pe amândoi! Au tr?it în minciun?, s?rmanii!

P.B.: Ce a?i mai aflat de la domnul Puiu?

I.C.: Povestea atât de frumoas? a celor doisprezece aviatori evrei, prizonieri ai Armatei Române, a avut un sfâr?it cumplit, nedrept ?i tragic: în 1954, când se împlineau 10 ani de la intrarea în lupt? a primilor para?uti?ti evrei din trupele aliate, în cinstea lor, mi-a povestit domnul Puiu, a fost organizat un miting aviatic. To?i cei doisprezece para?uti?ti au fost invita?i într-o tribun? de onoare, s?-i vad? toat? lumea ?i s?-i ova?ioneze. Din nefericire, în modul cel mai absurd cu putin??, un avion care f?cea exhibi?ii pe cer a sc?pat de sub controlul pilotului ?i s-a pr?bu?it exact peste tribuna respectiv?... I-a ucis pe to?i cei doisprezece eroi!

P.B.: Chiar cumplit! Nici nu ?tii ce s? zici! Domnul Puiu ce zicea?

I.C.: Domnul Puiu mi-a declarat c? este ateu... Pentru dînsul a fost vorba de o întâmplare, tragic?, dar întâmplare, nimic mai mult! Dar eu, ca drept-credincios, nu m? împac u?or cu ideea de întâmplare într-un asemenea caz! S? m? ierte familiile acelor evrei plini de curaj ?i vitejie, dar eu, f?r? voia mea, printr-un act reflex al min?ii mele de cre?tin, m? întreb ce p?cate au isp??it astfel bie?ii oameni! Ce crim? sau gre?eal? cumplit?, au s?vâr?it în comun bie?ii omeni?! To?i doisprezece!

P.B.: Nu cumva simplifica?i într-un mod a? zice prea naiv, prea... fundamentalist?

I.C.: Simplific cu mintea maic?-mii, care obi?nuia s? identifice interven?ia lui Dumnezeu, „mâna Domnului", la tot pasul. Cu mintea maic?-mii, minte de ?aranc? cu patru clase, m? întreb ce f?ceau cei doisprezece eroi în prim?vara anului 1946! Nu citeau ?i ei ziarele? Nu aflaser? c? la Bucure?ti se ?inea un proces în care Mare?alul Ion Antonescu risca s? fie condamnat la moarte pentru asasinarea a sute de mii de evrei nevinova?i?! Nu i-a trecut niciunuia prin minte s? mearg? s? depun? m?rturie la proces despre anti-semitismul lui Ion Antonescu, a?a cum resim?iser? pe pielea lor acest anti-semitism?

P.B.: Insinua?i c?...

I.C.: Nu insinuez nimic, ci doar încerc s? în?eleg ra?iunea divin?, în care cred: cum a fost cu putin?? asemenea tragedie, tragedia celor doisprezece evrei pe care Ion Antonescu i-a ?inut în via??, i-a ap?rat, cu pre?ul ?tiut: l-a înfruntat de dragul lor pe cel mai puternic om de pe planet? la acea dat??! Iar ei mor apoi, dup? numai câ?iva ani, mor to?i deodat?, r?pu?i într-un mod atât de stupid de un aviator evreu, în fa?a a zeci de mii de evrei, sub privirile întregului Israel!... Nu-i prea mult pentru o simpl? întâmplare?!

P.B.: Are ceva de tragedie greac?!

I.C.: Perfect? observa?ie! Iar în tragedia greac? lucrurile se petrec cumva la întâmplare?! F?r? nicio motiva?ie?! F?r? ca spectatorii s? înve?e ceva din tragedia eroului?!...
Bun, unii zic c? via?a ?i omul au ap?rut în univers din întâmplare. Ei accept? un lan? de întâmpl?ri, un lan? de coinciden?e matematic imposibil s? se produc?! Vor zice ace?ti atei, ca ?i amicul Puiu din Israel, c? ?i moartea celor doisprezece aviatori a fost o întâmplare! E punctul lor de vedere, ateist! Pe mine m? tenteaz? îns? alt punct de vedere ?i încerc s? g?sesc o explica?ie propriu zis?. În termeni cre?tini m? întreb ce lucru de nef?cut l-au f?cut cei doisprezece, s?racii de ei, de au fost lovi?i atât de dur?! Iar destinul lor ce semnifica?ie poart?, pentru „spectatori"? Nu spectatorii de la mitingul aviatic, ci spectatorii care contempl? spectacolul istoriei! A acelei istorii care cuprinde ?i aceste dou? episoade! Atât de tragice!

P.B.: Care sunt cele dou? episoade? Unul este cel petrecut la mitingul aviatic! Cel?lalt? La ce v? referi?i? La felul cum i-a salvat Ion Antonescu?

I.C.: Am zis „tragice"! Episoade tragice! Interven?ia lui Antonescu nu este un episod tragic. Dimpotriv?! La altceva m? refeream, la alt episod din via?a lui Antonescu, tragic r?u, cel mai tragic!

P.B.: Vorbi?i de proces? Procesul prin care Mare?alul a fost condamnat la moarte?

I.C.: La ce altceva?! A fost dreapt? condamnarea sa?

P.B.: Deloc! N-a fost deloc dreapt?!

I.C.: De aici trebuie pornit! De la incriminarea ?i condamnarea pe nedrept a Mare?alului!.. I.C.: ?tii care a fost capul de acuza?ie care a atârnat cel mai greu?

P.B.: Acuza?ia de crime de r?zboi s?vâr?ite mai ales împotriva evreilor! I s-au pus în cârc? sute de mii de evrei!

I.C.: Câteva sute de mii de evrei, minus doisprezece evrei, aviatorii no?tri!

P.B.: Nu în?eleg! Ce vre?i s? spune?i?

I. C. Nu crezi c? la proces ar fi trebuit s? se ?in? seama de cei doisprezece evrei salva?i de Ion Antonescu personal? ?i s? se fi spus c? a omorît el foarte mul?i evrei, vreo 250.000, bob cu bob num?ra?i, minus 12 îns?! Ce vreau s? zic cu asta?

P.B.: C? trebuia invocat acest episod de c?tre cei ce i-au luat ap?rarea Mare?alului! Probabil c? avoca?ii mare?alului nu cuno?teau îns? acest episod!

I.C.: Dar cei 12 aviatori evrei nu cuno?teau acest episod?!...

P.B.: Acum în?eleg unde bate?i... Mda, cred c? ave?i dreptate. Nu este normal ca din cei 12 – num?r biblic, niciunul s? nu intervin? în proces ca martor din proprie ini?iativ? ?i s? spun? o vorb? în ap?rarea hulitului mare?al!... Nici atunci, la proces, nici mai apoi, vreme de 10 ani, au t?cut t?cere vinovat?!... Crede?i c? asta l-a sup?rat pe Bunul Dumnezeu?!

I.C.: Dac? a? crede c? a?a ceva l-ar putea l?sa indiferent pe Bunul Dumnezeu, atunci m? întreb cu ce se ocup? Doamne-Doamne pe lumea asta?!... Procesul Mare?alului a fost urm?rit cu aten?ie în lumea evreiasc?. Evrei din Statele Unite, evrei ...apolinieni, s-au apucat ?i au strâns mii de semn?turi în ap?rarea Mare?alului! ...M? rog, a?a se zice,a?a am auzit, cu ani mul?i în urm?, este un fel de legend?, ?i m-a? bucura dac? cineva ar putea confirma aceast? legend?! În orice caz, dac? nu e adev?rat, atunci cei care au inventat acest zvon înseamn? c? asta au crezut ei c? ar fi trebuit s? fie reac?ia evreimii române?ti! Ca ?i-n legenda cu statuia Mare?alului de la Haifa, ridicat? de evrei în semn de recuno?tin??!

P.B.: Exist? acea statuie?

I.C.: Am cercetat oare?icât subiectul. Se pare c? exist? la intrarea în portul Haifa o statuie care seam?n? cu Mare?alul, iar evreii localnici, în b?taie de joc, le-au spus marinarilor români c? aceea este statuia lui Ion Antonescu. Umor evreiesc, este celebru! Ca ?i lipsa de recuno?tin?? a evreilor, înc? mai celebr?! Nu ?tiu exact cât este de adev?rat? povestea cealalt?, cu evreii din America care au semnat în 1946 o peti?ie c?tre Tribunalul Poporului, în favoarea Mare?alului! ?tiu bine îns? c? ap?rarea a citat ca martori câ?iva evrei importan?i, proeminen?i, printre care pe Wilhelm Filderman, liderul politic al evreimii din România, ?i pe rabinul Alexandru ?afran, liderul spiritual. Amândoi au avut mustr?ri de cuget toat? via?a pentru la?itatea dovedit? atunci, când nu s-au prezentat la proces.

P.B.: A?adar crede?i c? din tragedia celor doisprezece para?uti?ti evrei se poate desprinde o înv???tur?, o moral?? Care?

I.C.: Îmi ceri prea mult! Nici nu sunt sigur c? faptele s-au petrecut a?a cum le-am descris eu! S? zicem îns? c? acestea sunt faptele! Fiecare în?elege cum îl taie capul. Unii pot spune c? nu e nimic de în?eles pentru c? îns??i lumea, universul în întregime nu are niciun sens... Pentru mine îns? toate au un sens, nu exist? coinciden?e întâmpl?toare. Cel pu?in ?tiu c? gândind a?a m? ap?r pe mine însumi de tenta?ia de a fura, de a ucide, de a min?i în situa?ii în care ?tiu c? o pot face f?r? s? pot fi dovedit c? am furat, am ucis sau am min?it! N-au cum s? m? afle nici poli?ia, nici opinia public?, nici altcineva! ?i totu?i nu fur, nu ucid, nu mint. De ce? Ei, bine, la întrebarea aceasta noi, popoarele apoliniene, avem un r?spuns! M-a? bucura ca acest r?spuns s? se i?easc? ?i în mentalul evreiesc. E un r?spuns vechi, de dinainte de Iisus Hristos, primul care l-a consemnat a fost Pitagora, dar cred c? era mai vechi.

P.B.: Nu vre?i s? fi?i mai explicit?

I.C.: Ba da! Mergi ?i cite?te pe acest site Predica de pe munte a C?pitanului, la sec?ia Legionarii în eternitate! E citat ?i Parmenide cu textul l?muritor. Mai mult de atât...

P.B.: Mul?umesc!

I.C.: Ai pentru ce!

P.B.: O ultim? întrebare: ce mai ave?i de declarat în ap?rarea dumneavoastr??

I.C.: Mda... Se pare c? la Jerusalim s-a ajuns la concluzia c? tot mai bun e adev?rul!... Dar nu va fi u?or pentru evrei s? întoarc? pe dos discursul lor. Trebuie s?-i în?elegem, mai ales c? evreii care vor veni spre noi cu acest mesaj nou, de normalitate, ace?ti evrei, fiecare, ca persoane, nu au fost implica?i în campania de calomniere a românilor! Cred c? trebuie ajuta?i! Misiunea lor este grea! Eu unul m-am gândit de multe ori la momentul acesta ?i am imaginat fel ?i fel de scenarii. Cred c? m-a? putea face util autorit??ilor evreie?ti – evreie?ti am zis, nu israelite, cu anumite sugestii privind pa?ii ce urmeaz? a fi f?cu?i pentru recuperarea adev?rului!

P.B.: Cu alte cuvinte v? oferi?i consultan?a de specialitate?!

I.C.: Exact!

P.B.: Contra cost?

I.C.: Om vedea! Dac? între timp devin ?i eu mercurian, atunci o s? coste... Pe gratis este numai în urm?toarele câteva luni!... S? se gr?beasc?!

A consemnat Petre Burlacu
Bucure?ti, 22 noiembrie 2012 footer