Revista Art-emis
General (r) Alexandru Petricean - Memorii inedite (3) PDF Imprimare Email
Lt. col.(r) Dr. Petre Opri?   
Vineri, 18 Noiembrie 2011 23:47
Dr. Petre Opri?Generalul de divizie Alexandru Petricean, fost loc?iitor al Direc?iei de Informa?ii a Armatei (1963-1970) ?i loc?iitor al ?efului de stat major al G?rzilor Patriotice (1970-1988), ne-a acordat un interviu la începutul lunii decembrie 2000. Deoarece considera ca sunt deosebit de importante, generalul Alexandru Petricean a prezentat pe larg m?surile adoptate de Nicolae Ceau?escu pentru modernizarea armatei române ?i dezvoltarea g?rzilor patriotice. (Dr. Petre Opri?)

Modernizarea armatei române

Când am fost loc?iitorul ?efului Direc?iei de Informa?ii, am g?sit foarte anemic? situa?ia cercet?rii la trupe. Despre ce era vorba? La batalioane nu existau elemente de cercetare, regimentele avea doar câte un plutona? de cercetare, iar la divizie era o companie de cercetare. O serie de sec?ii de cercetare la comandamentele de arm? nu existau. Eu m-am gândit la necesitatea ca armata s? fie informat? despre toate problemele care se întâmplau în ??rile care puteau s? declan?eze un r?zboi împotriva noastr?, precum ?i despre inamicul propriu-zis în cadrul ac?iunilor de lupt?. Am propus atunci, în 1965, s? se înfiin?eze la fiecare regiment câte o companie de cercetare. Apoi, la fiecare divizie s-a înfiin?at câte un batalion de cercetare. Totodat?, am propus înfiin?area unei companii de cercetare în adâncime, la e?alonul Armat?. Noi aveam în acel moment doar un singur batalion de cercetare prin para?utare, la Buz?u, care se subordona direct Marelui Stat Major. ?i cercetarea radio era anemic?. Exista doar un batalion de cercetare radio, la Pite?ti. Eu am propus realizarea unui centru de instruc?ie de cercetare radio, utilizând structura batalionului existent la Pite?ti. Acest centru a fost foarte important în 1968 pentru c?, prin ascultarea receptoarelor ?i goniometrarea trupelor care s-au învârtit în jurul ??rii noastre, noi am putut determina exact pozi?ia lor la frontierele ??rii. Comandantul centrului respectiv, în 1968, era maiorul Ilie Nicolae, transmisionist. Am mai propus s? se înfiin?eze sec?ii de cercetare la comandamentele de arm?. La comandamentele de armat? existau birouri de cercetare. Eu am propus formarea unor sec?ii de cercetare. La comandamentul de artilerie era un birou de cercetare, dar eu am propus s? se dezvolte, devenind sec?ie de cercetare. La comandamentele de geniu, transmisiuni ?i chimic am înfiin?at sec?ii de cercetare. Acestea au fost propunerile aprobate de superiorii mei. Regret c?, dup? ce am plecat în 1970 la G?rzile Patriotice, generalul Dumitru Dumitru, ?eful Direc?iei de Informa?ii a Armatei, a redus mult din schema acestor for?e de cercetare. Nu ?tiu de ce le-au redus. Dar ce puteam s? fac? Doar s? le repro?ez. Eu i-am spus generalului Dumitru: „Dom'le, a?i f?cut cea mai mare prostie! Adic?, ne-am luptat ca s? form?m aceste subunit??i la nivelul cerin?elor, deoarece comandan?ii au nevoie de inform?ri, f?r? cercetare nu se poate lua o hot?râre, nu se pot întreprinde ac?iuni, iar acum le desfiin?a?i?".

Situa?ia G?rzilor Patriotice

S? v? povestesc un caz din anul 1970, imediat dup? ce am ajuns la G?rzile Patriotice. A fost o ?edin?? legat? de preg?tirea g?rzilor patriotice, la care au participat ministrul For?elor Armate – Ion Ioni??, generalul Ion Gheorghe - ?eful Marelui Stat Major, comandan?i de arme ?i comandan?i din direc?iile centrale. ?i, la un moment dat, eu am ridicat problema c? au ajuns la G?rzile Patriotice - chiar a?a am spus - toate ciurucurile. Am spus de fa?? cu to?i, acolo. ?i Ioni?? m-a contrazis: „Cum toate ciurucurile, Petricene? Dar, uite, tu ai 120 de ofi?eri absolven?i ai Academiei Militare!". ?i eu i-am zis: „Da, tovar??e ministru, am, dar câ?i au venit din activitate, de la Ministerul For?elor Armate, ?i câ?i am reactivat din cei care au fost trecu?i în rezerv? de Ministerul For?elor Armate?". Erau foarte mul?i trecu?i în rezerv? de Ministerul For?elor Armate. Noi trimiteam armatei propunerile de angajare a ofi?erilor - prin Direc?ia de cadre a armatei, bineîn?eles - având ?i aprobarea conducerii de partid, iar armata m? în?elegea. Comandantul G?rzilor Patriotice, generalul P. Marinescu, lucra cu Ministerul Afacerilor Interne (pentru c? era ofi?er al Ministerului de Interne) ?i eu lucram cu cei de la armat?. Încadrarea ofi?erilor activi la G?rzile Patriotice se f?cea cu acordul ministrului For?elor Armate, respectiv al ministrului de Interne. Dup? ce ace?tia aprobau s?-i cedeze G?rzilor Patriotice, noi întocmeam, pentru organele de partid, actele necesare cu propunerile de încadrare. To?i ?efii de state majore ai G?rzilor Patriotice erau aproba?i de c?tre Sec?ia militar? a Comitetului Central al PCR. Am fost coleg de promo?ie cu generalul P. Marinescu ?i am lucrat bine împreun?. Era ?i un om foarte, foarte cumsecade, foarte bun. Un om, pot s? spun, indulgent. Eu îl mai „s?ram" câteodat? ?i îl mai „piperam", pentru c? trebuia s? lu?m ni?te m?suri mai exigente. Generalul P. Marinescu a fost promovat în 1970, fiind numit comandant al trupelor de securitate, iar generalul Vasile Milea a fost adus de la Cluj, unde era comandant de armat?. În 1970, structura G?rzilor Patriotice era sub?ire, era sub?ire de tot. Exista armament, dar subunit??ile aveau efective foarte reduse. Erau reduse pentru c? nu ap?ruse înc? Legea 14/1972. Dup? ce a ap?rut legea, situa?ia a început s? se schimbe.

Legea 14/1972 a fost f?cut? de noi împreun? cu armata, nu a fost elaborat? de partid. Am participat la aceast? activitate de concepere. Atunci am propus cum s? fie organizate G?rzile Patriotice, ce misiuni s? îndeplineasc?, ce fel de atribu?iuni s? aib?. Armata a propus capitolul referitor la armat?. Dar noi, statul major al g?rzilor patriotice, am ini?iat chestiunea transform?rii localit??ilor în „cet??i de munc?, lupt? ?i ap?rare în vreme de r?zboi". Generalul Vasile Milea, pe atunci ?ef de stat major al G?rzilor Patriotice, a venit cu aceast? idee. Era prin anul 1973. Legea 14/1972 a înt?rit ceea ce s-a f?cut pân? atunci ?i, bineîn?eles, a dezvoltat o serie întreag? de idei legate ?i de preg?tirea tineretului pentru ap?rarea patriei. Comitetul Central al UTC ?i eu aveam un sector, în cadrul statului major, care se ocupa de aceast? problem?. Colonelul Teodor Tufan, care a lucrat pân? mai ieri ?i la Direc?ia Opera?ii, a condus un timp acest sector de preg?tirea a tineretului pentru ap?rarea patriei.

Dotarea cu armament a G?rzilor Patriotice

În 1968, am început s? ne dot?m cu pu?ti cehoslovace ZB G?rzile Patriotice (reînfiin?ate de Nicolae Ceau?escu la 21 august 1968, dup? invadarea Cehoslovaciei de c?tre unit??ile sovietice, est-germane, ungare, poloneze ?i bulgare – n.red.). Armamentul aflat în înzestrarea G?rzilor Patriotice era cel din timpul celui de-al doilea r?zboi mondial. Dup? aceea, am f?cut noi o propunere pentru o arm? care s? fie special destinat? G?rzilor Patriotice. A?a se ?i numea: arma g?rzilor patriotice. Aceasta a intrat în fabrica?ie ?i, dup? aceea, an de an, cu câte 50.000, cu câte 100.000 de buc??i, am înzestrat forma?iunile de lupt? ale G?rzilor Patriotice - care au fost constituite de a?a natur? încât s? nu afecteze planul de mobilizare al armatei. Patru milioane de oameni se aflau în G?rzile Patriotice. Noi f?ceam preg?tire cu aproape to?i oamenii muncii, dar îi aveam în subordine numai pe cei care puteau fi mobiliza?i la locul de munc?. Discutam problema aceasta cu centrele militare de recrutare ?i nu contam pe cei care erau în lucr?rile de mobilizare ale armatei. Îns? preg?tirea se efectua ?i cu cei care nu se aflau în subordinea noastr?. Având în vedere tradi?iile de lupt? ale poporului nostru, G?rzile Patriotice aveau un mare rol în cazul când se angaja un r?zboi al întregului popor. Bineîn?eles c? ele nu erau întrebuin?ate în ac?iuni ofensive, ci doar pentru ap?rare pe diferite aliniamente, ap?rarea unor întreprinderi, a unor obiective importante ?i alte misiuni care nu impuneau o preg?tire militar? deosebit?. Dar noi executam o preg?tire foarte minu?ioas?, noi aveam un plan de preg?tire minu?ios. Chiar se spunea c? doar G?rzile Patriotice efectuau preg?tire militar? în România, pentru c? armata era mai mult folosit? la muncile agricole, la diferite obiective industriale, la Canalul Dun?re - Marea Neagr?. Armata f?cea mai pu?in? instruc?ie decât noi. Noi, lunar, efectuam câte o ?edin?? de preg?tire militar?, de 3-4 ore, cu to?i lupt?torii din G?rzile Patriotice. ?i eram foarte bine aprecia?i de c?tre comandan?ii unit??ilor militare pentru modul cum ac?ionau G?rzile Patriotice.

Revenind la armamentul pe care G?rzile Patriotice l-au avut în dotare, s? ?ti?i c? noi am primit arunc?toare de bombe calibru 82 mm ?i 120 mm, arunc?toare de grenade antitanc AG-2, AG-7, AG-9. Totodat?, am dotat unele subunit??i cu mitraliere antiaeriene cal. 14,5 mm, cu dou? ?i patru ?evi, am format baterii de artilerie antitanc cal. 57 mm. Noi am discutat numai cu iugoslavii ?i cu chinezii despre G?rzile Patriotice. Am fost în Iugoslavia ?i în China ?i am v?zut cum au organizat ei preg?tirea popula?iei pentru ap?rare în cazul izbucnirii unui r?zboi. Ei ne-au invitat s? le facem vizite ?i i-am invitat ?i noi. Iugoslavia avea o mare experien?? în acest domeniu. Cu unit??ile lor de partizani au f?cut ravagii în timpul r?zboiului.

Modul de organizare a G?rzilor Patriotice

G?rzile Patriotice au fost conduse de c?tre partid, începând de la comandantul suprem ?i terminând cu secretarul organiza?iei de partid de la o comun?. Ace?tia erau comandan?i ai g?rzilor patriotice. Atunci se practicau cumul?rile de func?ii. Adic?, primul secretar al jude?ului era ?i pre?edintele consiliului de ap?rare, era ?i pre?edintele consiliului popular, era ?i comandantul ap?r?rii civile. Cumula toate func?iile acestea. ?i atunci exista interesul pentru a avea ni?te for?e de ap?rare conduse de c?tre un singur organ, de c?tre partid. Pentru îndeplinirea acestor func?ii, conduc?torii aveau organele de resort respective pentru rezolvarea fiec?rei probleme. Ei doar le coordonau. Toate se sp?rgeau pân? la urm?, dac? era ceva, în capul primului secretar (al Consiliului jude?ean al PCR – n.red.), dac? era la nivelul jude?ului. Dac? era la nivelul întreprinderii, secretarul de partid al întreprinderii era tras la r?spundere. Partidul îl tr?gea la r?spundere. Partidul. Conducerea partidului. Dar ast?zi (4 decembrie 2000 – n.red.), nu mai sunt create asemenea condi?ii pentru a func?iona G?rzile Patriotice. P?rerea mea este c?, dac? se merge pe linia aceasta a democra?iei, se merge pe linia integr?rii europene, pe integrarea în NATO, nu, nu se vor mai folosi niciodat? G?rzile Patriotice. Poate doar în cazul în care ar fi ni?te ac?iuni din acestea de interior, ni?te r?scoliri interetnice. În momentul de fa??, cine î?i permite s? sco?i oamenii din produc?ie? Cu cine s? faci preg?tire? Cu ?omerii? Vin ?omerii la preg?tire militar?? Sec?ia militar? a C.C. al P.C.R. avea sarcini precise în privin?a aceasta: s? sprijine activitatea de preg?tire a G?rzilor Patriotice, de preg?tire a tineretului, de preg?tire a ap?r?rii civile, de preg?tire a femeilor. Ei aveau sarcini concrete în privin?a aceasta. ?i unii le duceau la îndeplinire în mod con?tiincios, al?ii poate c? nu acordau aceea?i aten?ie. Eu m? duceam la un jude? ?i vedeam în cadrul jude?ului respectiv c? primul secretar al jude?ului nu acorda aten?ie preg?tirii G?rzilor Patriotice. Nu puteam s? zic sau s? vin la partid ?i s? raportez a?a ceva. Nu puteam. Discutam cu primul secretar (al Comitetului Jude?ean al P.C.R. - n.a.) ?i îi ar?tam importan?a acestor compartimente. Eu aveam în subordine numai ofi?erii activi ai statelor majore existente la comitetele de partid. Ofi?erii în rezerv? care activau pe aceea?i linie erau subordona?i organelor de partid pe lâng? care func?ionau. Eu aveam drept de control numai pentru analizarea stadiului de îndeplinire a planului preg?tirii de lupt? ?i politice al G?rzilor Patriotice. footer