Revista Art-emis
Dialoguri privilegiate - Academician Petru Soltan (4) PDF Imprimare Email
Maria Diana Popescu   
Duminică, 13 Noiembrie 2011 01:13
Acad. petru Soltan
Academician Petru Soltan
Republica Moldova, comuna Co?ni?a, Transnistria
- Membru titular al Academiei de ?tiin?e a Republicii Moldova,
- Membru de onoare al Academiei Romāne
MDP: Stimate Domnule Academician, īn Transnistria proprietatea intelectual? este pe deplin īn?eleas?? Este respectat??

Acad. Petru Soltan: Onorat? Doamn? Maria Diana Popescu, cred c? n-o s? v? plictisesc sau s? v? abat de la nobilele activit??i, f?cānd o not? pentru a v? informa c? no?iunea Transnistria are mai multe īn?elesuri: prima – fā?ie dintre Nistru ?i Nipru, a doua – dintre Nistru ?i Bug, a treia – cele cinci raioane ale RM de pe malul stānd al Nistrului: Camenca, Rābni?a (corect Rāmni?a), Dub?sari (cei Noi), Grigoriopol, Slobozia ?i, desigur, ora?ul Tiraspol, numit de popula?ie b??tina?? (romāneasc?) – Tri?polea. Prin ce se explic? aceast? not??
a) Īn biblioteca A?habad-ului a fost g?sit? o cronic? din secolul IX dup? Christos scris? īn arab? de un cronicar turamic, īn care se vorbe?te ?i de marii du?mani ai popoarelor turanice. Partea respectiv? este ?i īn biblioteca Romāniei, o am ?i eu ?i e bine cunoscut? de speciali?ti. Du?manii sunt (īn limbaj modern): 1) ru?ii care ?in de apa rusului – Bolga, 2) valahii care ?in apa acestora – Nipru, 3) ba?chirii, ce includeau ?i t?tarii de la Kazany (ace?tia reprezint? acela?i popor), 4) maghiarii din stepele asiatice.
b) Īn regiunea ruseasc? Pscov, exist? o seli?te (derevnea), prin care a trecut cāndva Pu?kin. Ca semn de recuno?tin?? īn aceast? derevne s-a f?cut un Muzeu al lui Pu?kin. Pe un perete al acestui muzeu e ag??at? o hart? din 1600 pe care este indicat c? Nipru reprezint? frontiera īntre Rusia ?i Dakia.
c) Īn Ucraina actual? exist? o regiune cu denumirea Volānia, aproape de Marea Baltic?. Nem?ii īi zic: Volhānia – din considerentul c? acolo pe timpuri locuiau Valahi. Regretatul Iosif Constantin Dragan īn tomul voluminos Noi tracii (acas? am cartea editat? recent la Bucure?ti ?i am tomul xeroxat de pe timpuri). Bazat pe documente, din aceast? Volhānie cu cāteva secole īnainte de formarea Imperiului Roman, vine un trib de Tiberi?i – astfel se numeau ei pe atunci – īn Peninsula Italic? ?i pe malurile rāului Roma ocup? cāteva coline. Ace?tia schimb denumirea rāului Roma īn Tibru, iar colinele ob?in denumirea Roma. Dup? cel de al doilea r?zboi mondial, eu l-am cunoscut pe ministrul de finan?e din RM (Arpientev) care venise din marea conflagra?ie cu un picior din lemn c?ruia īi spunea ti?ior. Īn Volhānia nu se zice chi?ior, ochi, vechi, cheatr? etc., ci ti?ior, oti, veti (de la vechime), tiatrī etc. ?i acum exist? un ora? semnificativ īn Volhānia cu denumirea Chiver?ī, adic? Tiber?i. Aceast? modificare din Tiber?i īn Chiver?ī este rezultatul influen?ei centrului bisericesc de la Hu?i care avea grij? de men?inerea cre?tinismului din satele romāne?ti din prima Transnistrie.
d) Am un bun cunoscut la New York, Mihai Vinereanu, care venind la Chi?in?u, aduce īn patru exemplare un volum (cānt?re?te vreo dou? kg ?i ceva) – Dic?ionarul etimologic al Limbii Romāne. Acest domn Vinereanu a f?cut pe timpuri la Ia?i dou? facult??i: litere ?i una inginereasc?. A lucrat vreo zeci de ani la acest dic?ionar (dac? nu m? īn?el, AGERO i-a f?cut ni?te complimente). Ce rezult? din acest Dic?ionar? R?d?cinile majorit??ii lexiconului lituanian coincid cu o mare parte a r?d?cinilor limbii romāne vorbite la ?ar?. Rezult? c? lituanienii reprezint? un popor-r?m??i?? de traci. Īmi permit a afirma c? ace?ti traci, marginea de ap? nonacoperit? cu ghea?? a M?rii Baltice i-au zis Balt?. Cāte īncerc?ri din partea norvegienilor, finlandezilor ?i ru?ilor s? numeasc? aceast? mare ba Norvegian?, ba Finlandez?, ba Ruseasc?, īns? n-au reu?it.
e) Īn timpul celei de a doua conflagra?ie mondial?, īn a doua Transnistrie era o administra?ie romāneasc?. Am mai scris. De atunci m? ?tiu romān.
f) Īn a treia Transnistrie – jale ?i jale. E o putere sovietic? cu monumentele lui Lenin, grafie ruseasc? īn ?colile romāne?ti, nu sunt licee ?i aceast? īngust? postat? de p?mānt cu popula?ie majoritar? romāneasc? e sub st?pānirea Moscovei. Nu exist? nici un scriitor acum acolo despre care s? se fi auzit ceva. Dac? īn principiu sunt? Ceea ce se face intelectual (romānesc) īn partea basarabean? a RM este interzis a fi promovat īn aceast? Transnistrie. Īn prim?vara lui 1992, īn toi de r?zboi īntre Chi?in?u ?i Tiraspol, pe pia?a din fa?a executivului al Dub?sarilor Noi s-a f?cut un foc din c?r?i romāne?ti c? para urca mai sus de etajul cinci. Ardeau operele lui Eminescu, Creang?, Co?buc, Rebreanu, Arghezi, Dabija, Grigore Vieru, Adrian P?unescu etc. ardea colec?ia Societ??ii TRANSNISTRIA care era destinat? ?colilor romāne?ti din aceast? a treia Transnistrie.
Marea nevoie a RM o reprezint? separatismul de la Tiraspol. Asta a īnglodat RM ?u nu se vede m?car dup? orizont vreo raz? de lumin?. Pentru detalii s-ar cere un chestionar special.

MDP: Ce a scris distinsul om de ?tiin?? ?i cultur?, acad. Petru Soltan, ?i la ce scrie acum?

Acad. Petru Soltan: Onorat? Doamn?, dac? la chestiunile de mai sus am fost cāt de cāt īn stare s? dau ni?te r?spunsuri, a? zice, superficiale, apoi aici, de a? r?spunde, s-ar cere s? scriu un volum substan?ial. Asta se refer? la ce am scris. E vorba de matematici, economie, publicistic?, c?r?i nonmatematice ?i acte cu elemente de guvernare. Doar un detaliu dintre ?stea de la urm? care mi-a f?cut mari probleme.
Imanul Kant, fiind membru corespondent al Academiei din Berlin (acest titlu īnsemna c? persoana respectiv? e din alt? ?ar? – Prusia), era obligat anual s?-?i dea darea de seam?, altfel spus, ce a f?cut ?tiin?ific īn acest r?stimp. Marele Kant scria doar o fraz?: "Am cugetat". Din aceste d?ri de seam? nu rezult? nimic nontrivial, pe cānd opera sa l-a transformat īntr-un colos al gāndirii. F?r? s? ?tiu acest detaliu prin anii 70 ai secolului trecut, ca membru al Academiei de ?tiin?e din Chi?in?u, īntr-un an, pe lāng? altele, īn dare de seam? obligatorie am scris: "Am cugetat asupra problemelor vie?ii". Doamne, fraza asta, ca batjocur? asupra mea s-a transformat īn haosul de c?dere a frunzelor pe timp de toamn? – pentru orice strad? din Chi?in?u. Provincia ī?i demonstreaz? primitivismul s?u de judecat?, mai ales cānd ai rivali care se tem nu cumva s? le ocupi locul. Cel mai mare desf?t al meu e s? termin acest interviu cu Domnia Voastr? (Scriu de la malul Nistrului). Dup? asta Dl academician P?un a?teapt? ni?te noi fragmente la placheta „IETERELE" pentru a edita la Curtea de Arge? o c?r?ulie mai integr?, posibil, cu denumirea "Pu?ca ?i ieterele tatei". Dac? se realizeaz?, nu e exclus c? la asta o s?-mi face?i o publicitate mai colorat? decāt cronica IETERELE, numai dac? nu V-am plictisit.

MDP: Īn ce context academicianul Petru Soltan a intrat īn politic??

Acad. Petru Soltan: O chestiune dificil? ?i de lung? durat? īn expunerea acesteia. Īn 1954, pe cānd sovieticii intr? cu tancurile īn Budapesta, fiind doctorand la Universitatea "Lomonosov" din Moscova ?i cunoscut ca un petit-disident (bun?oar?, īn cercuri mici de colegi demonstram c? societatea numit? comunism nu poate exista), studen?ii mai īndr?zne?i m? includ īn comitetul organizatoric cu scopul ca facultatea mecanico-matematic?, cea mai de frunte, s? protesteze contra invaziei respective. Facultatea n-a func?ionat o s?pt?mān?. Īntre timp, priceput un pic la pictur? ?i scris, fac un lung ziar de perete īn leg?tur? cu evenimentele din Ungaria. Acesta imediat a fost confiscat de biroul de partid. Marii mei profesori cu studii europene, cunoscānd limbile de circula?ie mondial?, purtau ?i ei īn suflet un protest: noi īl sim?eam dup? expresiile fe?elor acestora. Ace?ti profesori īmi ziceau: Na? rumān (romānul nostru), deoarece erau ?i din ?ar?. Problema asupra rela?iei dintre no?iunile de moldovean ?i romān am explicat-o, pare, īn chestiunea 2 a Domniei Voastre. Aceast? rela?ie pe timpul lui Stalin prezenta la fel un element politic: eu doar nu protestam. Īntors la Chi?in?u, involuntar, m? comportam ca un semi-disident. Cāte am p??it-o nu mai are rost a le īn?ira. Aceast? comportare avea conota?ie politic?. Chiar dac? eram doctor īn ?tiin?e (o raritate la Chi?in?u) m? ?ineau īn post de asistent. Īn septembrie 1960 protestez contra faptului c? la facultatea, unde īmi f?ceam serviciu, s-au deschis grupe unde matematica nu s-ar fi predat īn romāne?te. Cei veni?i de la ?ar? nu cuno?teau rusa. M-am dus ?i la ministrul educa?iei, fosta mea directoare de la Tiraspol, care ?tia c? sunt un pic neastāmp?rat. Un an de zile eram tot chemat pe la birouri de partid (universitar, raional, or??enesc). Īns? īn 1961 astfel de grupe s-au deschis. Dup? asta am mai avut confrunt?ri care sunt prea m?runte pentru AGERO. Doar un detaliu, important pentru mine. To?i lectorii de la facultate, lunar, erau obliga?i s? participe timp de o or? academic? la un seminar de filozofie marxist?. Venea un profesor de la catedra respectiv?, ?inea un discurs formal. Noi aveam drept s? formul?m īntreb?ri.

Cine īi f?cea probleme acestui profesor? Eram persoana mea ?i un alt asistent foarte de?tept, īns? dezordonat īn toate, mai ales īn ceea ce prive?te prezentarea sa exterioar?, ?i-?i īncepea prelegerile, cel pu?in, la Teoria mul?imilor cu īntārziere. De origine era un urma? al unui ofi?er rus fugit prin 1917 de la bol?evici. I se spunea Parovicenco Ivan Ivanovici. Din cauza acestor doi asisten?i tot trimiteau la seminar cāte un profesor mai tare īn materie. Īn cele din urm? vine chiar ?eful de catedr?, un b?rbat īn vārst?, īns? blajin: la īntreb?rile noastre nontriviale īn loc de r?spuns rādea, adesea chiar īn hohot. V?zānd c? nu se ispr?ve?te, se duce la comitetul de partid cu propunerea s? fie numit ?eful seminarului unul dintre ace?ti doi asisten?i. Parovicenco a c?zut nu numai datorit? faptului c? era dezordonat, ci mai degrab? de lips? de diploma?ie. Acesta e chemat odat? la comitet ?i-i īntrebat r?spicat: „Ivan Ivanovici, merita?i o pedeaps? aspr?: de ce īntārzia?i la prelegerile dumneavoastr??" „Ce prostie gogoman?: este imposibil a īntārzia la propriile prelegeri!" ?i l-au dat afar?. Astfel, persoana mea devine ?eful seminarului. Vreo zece ani, pān? dup? doctoratul doi pe cānd am fost coborāt de pe piramida mea de la Universitate ?i impus a fi director a unui institut de cercet?ri economico-matematice a Guvernului care figura doar pe hārtie, am avut o mare pl?cere s? fac o filozofie clasic?. Asta o consider politic?. Chiar ?i īn februarie 1987, dup? un an de ?omerie, fiind trimis profesor la universitate, imediat sunt numit ?i ?ef al seminarului filozofic, doar c? asta a ?inut trei ani: devenisem deputat. Pentru mine acest seminar īnsemna politic?. Postura de deputat obliga practic s? fac politic? activ? – asta pe timpul lui Gorbaciov. Uniunea Scriitorilor, pe cānd eram ?omer, m? include īn comitetul organizatoric pentru formarea Mi?c?rii Democratice, īns? eu am ignorat participarea la aceast? Mi?care: dosarul meu de patru ori (dus, īntors) a fost trimis la judecat?, īn care figura fraza: ????? ??????? ?????????? (Un recidivist extrem de periculos). Pe timp ce eram restabilit ca profesor, aceea?i Uniune m? include īn comitetul organizatoric pentru formarea Frontului Popular. Vine la mine acas? un scriitor de origine ebraic? ?i cu viziuni progresiste ?i-mi explic? s? particip la aceast? formare: e posibil s? m? fac? Pre?edinte. S?pt?mān? la s?pt?mān? asistam la ?edin?e. Īn timp de un an a?a ?i n-a mai fost ales un pre?edinte: cred eu c? īn executiv erau multe persoane propuse nu de partidul comunist din RSSM, ci de cel de la Moscova. Noi īl vroiam pe Grigore Vieru, īns? ni s-a propus alt? persoan?, eu fiind ales prin-vicepre?edinte. Eram activ. Prin intermediul televizorului am devenit cunoscut īn Moldova de peste Prut, mai ales la Ia?i. Prin asta, cred eu, se explic? partea substan?ial? c? Filiala Academiei Romāne din Ia?i m-a propus a fi ales membru de onoare al acestei academii(2003), desigur, cunoscāndu-m? mult mai tārziu din spusele a multor valoro?i academicieni (mai sus am scris) ca un bun matematician cu rezultate īn mai multe domenii. Chiar men?ionata Universitate din Moscova prin situl acesteia m? nume?te ?????????? ????????? (matematic ilustru). Cred eu, acesta a fost argumentul forte pentru AR.

Īn 1989 cānd se anun?? c? īn 1990 se v-a alege un nou Parlament, persoanei mele i se propune s? aib? grij? de preg?tirea Programului Electoral al Frontului Popular. Pentru aceasta s-a format o subdiviziune special?. Īns? vreo jum?tate de an aceasta n-a fost īn stare s? ob?in ceva esen?ial. Fiind responsabil, l-am scris eu, īn care printre multe promisiuni se cerea autocefalia Bisericii. Citindu-l la Executivul condus de mine (Pre?edintele era la Mosova), cu bun? voin?? i s-au f?cut complimente, men?ionānd c? e mai nevoie de o bun? redactare. M-a mirat un pic. Īn lipsa mea Programul este aprobat, īns? din acesta a sc?zut punctul cu privire la autocefalia Bisericii. Iat? de ce era nevoie de o redactare, deci prin oamenii inclu?i de Moscova īn executiv s-a ignorat o chestiune principial?. ?i a r?mas c? īn RM īl sl?vim pe Kiril – episcopul Bisericii Ruse?ti. Fiind ale?i deputa?ii, la Front un grup de vreo ?apte persoane discut? problema figurilor de vārf īn conducerea RSSM (īn lipsa Pre?edintelui Frontului). Un b?rbat tān?r ?i activ propune candidatura mea la post de Pre?edinte al Parlamentului (post suprem). Mi-s-a p?rut un joc, programat din timp. M? ridic ?i spun: "Transnistrenii au f?cut atāta r?u īn Basarabia ?i nu v? st? bine s? ave?i īn fruntea republicii un transnistrean. De ce nu-i Pre?edintele Frontului?" Au zis c? o s? ajung? ?i la el. Acela?i b?rbat propune candidatura mea la post de prim-ministru. Am intervenit c? r?spunsul īl dau māine: aveam o īn?elegere cu prim-ministru īn exerci?iu, fost ?i mai īnainte īn postura aceasta, īns? prim secretarul c.c. al partidului comunist, Ivan Bodiul, l-a fug?rit ca s?-i fiu prim viceprim-ministru, chestiune discutat? cu cele trei figuri de vārf īn Republic?. S-a ajuns la concluzia c? figura bun? pentru Pre?edinte al Parlamentului nou este Mircea Snegur, pe-atunci Pre?edinte al Prezidiului Sovietului Suprem. Eu iar īntreb: "Dar ce facem cu Pre?edintele Frontului?" "Ne ducem la el". G?sindu-l īn birou, pare acela?i tān?r īi zice: "Te propunem prim vicepre?edinte al Parlamentului". Dānsul s-a bucurat ca un copil. Ce-am f?cut īn Parlament se cunoa?te din C.V-ul publicat īn AGERO ?i ART EMIS. Īns? de politic? nu m-am l?sat ?i īn prezent, prin luare de cuvānt ?i publicistic?. footer