Revista Art-emis
Dialoguri privilegiate - Vasile Menzel PDF Imprimare Email
Maria Diana Popescu   
Duminică, 18 Septembrie 2011 22:52
Menzel Vasile
Nemuritorii teatrului - Actorul Vasile Menzel
- Teatrul Excelsior din Bucure?ti -

Maria Diana Popescu: Maestre Vasile Menzel, bine a?i venit la revista ART-EMIS ! R?sfoim un pic biografia domniei voastre?

Vasile Menzel: Cu pl?cere. De?i, īmi vine greu s? vorbesc despre realiz?rile mele preferānd s? v? ofer CV-ul meu, din care dumneavoastr? s? extrage?i datele care v? comvin. Ce a? putea ad?uga, ar fi c? multitudinea preocup?rilor mele a venit din dorin?a de a depinde cāt mai pu?in de al?ii ?i apoi pasiunea tat?lui ?i a mea pentru art?, pentru toate genurile de art?. Teatrul este cel care mi-a oferit ?ansa de a tr?ii mai multe vie?i prin personajele sale. De la umilin?a ??ranului s?rac, pān? la grandoarea regelui māndru. Psihologii, caractere, tr?iri, uluitoare, prin diversitatea lor. Muzica este cea care mi-a d?ruit simfonia lini?tii suflete?ti, Poezia mi-a conferit puterea de-a imagina, iar Dansul mi-a dat libertatea de a m? mi?ca cu elegan?? prin desi?ul anevoios dar minunat al artei. Grafica?a contribuit ?i ea la posibilitatea de a gāndi ?i privi īn spa?iu, ceace nu e deloc pu?in.

MDP: Maestre Vasile Menzel, v? mul?umesc c? a?i acceptat s? vorbim despre teatru, art?, via?? ?i interdependen?a dintre ele. Sīnte?i cunoscut ?i īndr?git atīt īn ?ar? cīt ?i īn str?in?tate īn mai multe ipostaze artistice. Prezen?? elegant?, rafinat? ?i remarcabil?, sīnte?i un „diplomat" īn rela?ia dintre scen? ?i societate. Via?a ?i teatrul...Care este p?rerea dumneavoastr? cu privire la aceast? interferen?? fundamental? īn evolu?ia societ??ii?

V. M.: Vede?i? Dac? ne-am lua dup? spusele lui Shakespeare, sau ale lui Eminescu īn „Glossa", reiese c? lumea e un teatru, piesele de teatru sunt crāmpee de via??, tragic?, dramatic?, dar ?i comic?. Ce tr?im acum este o TRAGICOMEDIE, dar f?r? un desnod?mānt prea fericit. O societate a c?ror cultur? ?i educa?ie las? de dorit se disipeaz? .Aceast? pierdere a energiei s?r?ce?te con?tiin?a na?ional? l?sānd loc nonvalorii. O societate este cu atāt mai bogat?, cu cāt are mai mul?i oameni de valoare.

MDP: „A?i crescut īn ritmul muzicii ?i īn pas de dans, a?i fost educa?i pentru performan??, apoi a?i uimit lumea cu prezen?a scenic?, scrie o rubric? de specialitate... Īmpreun? cu fratele Eugen Menzel a?i format popularul duo al anilor '50-'60....

V. M.: Noutate apari?iei duetului" fra?ii Mentzel", ( fratele meu mai mare figura īn acte cu „tz") a constat īn faptul c? am fost primiI cānt?re?i-dansatori de muzic? u?oar? din Romānia. Dansul pe care īl practicam era stepul, dans american, care la īnceput ne-a adus bucurii, iar mai tārziu necazuri, fiindu-ne interzis.

MDP: Cum era pe vremea aceea, cīnd fra?ii Menzel dansau īn jurul casei sau pe scen?, „īmbr?ca?i īn fracuri albe ?i aveau mai mult succes decīt marii arti?ti"?

V. M.: Aici a fost o nostimad?, marea noastr? surpriz?, deoarece nu īn?elegeam, la acea vārst?,(12 ?i fratele 14 ani) de ce aveam acel imens succes, atāta timp cāt nou? nu ni se p?rea mare lucru ce f?ceam, pl?cīndu-ne mai mult de realiz?rile celorlal?i Dar nu eram numai contraria?i, ci ?i sup?ra?i, pentru c? din cauza stepului, tata ne punea zilnic la antrenament, v?duvindu-ne astfel de joac?.
Mai t?rziu n-am regretat, a fost o bucurie!

MDP: Stimate domnule Vasile Menzel, a?i absolvit Universitatea Na?ional? de Art? Teatral? ?i Cinematografic? „I.L.Caragiale", Bucure?ti, Facultatea de Teatru cu un Doctorat īn teatru ?i a?i fiin?at ca profesor universitar. Cu ce s-au ales studen?ii din bogata dumneavoastr? zestre?

V. M.: Dac? m? iau dup? spusele lor, cred c? am reu?it s?-i īnv?? ce mult īnseamn? a ?ti s? te por?i, cāt de important e s? cite?ti pentru a-?i complecta cuno?tin?ele, talentul, pentru a nu r?māne pe loc. Numai cu talentul, nu po?i progresa. Avānd īn vedere, c? nu am predat numai actorie, ci ?i vorbire scenic?, canto, dar ?i sunet ?i muzic? de film la catedra de regie film, a? vrea s? cred c? pentru ei am fost „o carte deschis?" acceptānd īntreb?ri din orice domeniu artistic.

MDP: Filmul, teatrul, muzica, stepul, poezia, compozi?ia ?i via?a, lumi separate cu frontiere ?i vame?i, „viziuni" compensatorii sau acelea?i b?t?i de inim??

V. M.: A? r?spunde c? ?i una ?i alta. Īn fond ce este via?a? O multitudine de īntāmpl?ri prin care omul trece, se lupt?, pentru a merge mai departe. „O lupt?-i via?a deci te lupt?/ cu dragoste de ea, cu dor/ Pe seama cui? E?ti un nemernic/ cānd n-ai un ?el hot?rātor. Tr?iesc acei ce vor s? lupte/ iar cei frico?i se plāng ?i mor". Iat? ce spune poetul George Co?buc īn poemul" „Lupta vie?ii". Se poate afirma c? „via?a e un teatru", īntrucīt teatrul este cea mai complex? form? artistic? ce cuprinde cele mai multe genuri de art?.(muzic?, dans, actorie, literatur?, arhitectur? ,arta costumelor...) care pot reda tr?irile vie?ii.Teatrul este o polifonie a artelor. Foarte frumos explic? marele compozitor Richard Wagner interferen?a muzicii cu poezia. El atribuie poeziei - principiul masculin, iar muzicii-principiul feminin. O muzic? adev?rat?, vie, nu poate fi creat? f?r? interven?ia gāndului poetului ( principiul masculin al poeziei care fecundeaz? muzica.)

MDP: Care dintre spectacolele asupra c?rora a c?zut ?i s-a ridicat cortina de-a lungul carierei, ?i al c?ror purt?tor de cuvīnt a?i fost, v? sunt foarte aproape de suflet ?i azi?

fratii MenzelV. M.: Poate am s? dezam?gesc dar nu voi pronunta nici o pies? celebr? de un autor celebru, a?a cum se obi?nue?te cānd ?i se ia un interviu, deoarece nu acelea mi-au creat mari probleme. A?a c? voi men?iona dou? din piesele ale c?rui autor, compozitor,actor, coregraf, dansator ?i chiar corepetitor la pian am fost ?i care mi-au afectat s?n?tatea o perioad?. „De la Stan ?i Bran la ...Muppets", „Urma?ul lui Don Quijote".Pentru aceste piese, ?i pentru īntreaga mea contribu?ie īn domeniul artei spectacolului, Prim?ria Municipiului Bucure?ti (a capitalei) mi-a acordat Premiul pentru īntreaga activitate,

MDP: La fel ca ?i īn via??, pe scen? vin ?i pleac? genera?ii. Cu ce īnnoiri, īn sens revolu?ionar, iese la ramp? genera?ia tīn?r??

V. M.: ? ...E o īntrebare īncuietoare. Poate arta minimalist? .

MDP: V-am v?zut īn videoclipul „Ni?te baieti" cīntīnd ?i dansīnd rock. Fascinant! Cu adev?rat, tinerii interpre?i trebuie s? ia medita?ii de la dumneavoastr?....

V. M.: Poate da, poate nu, ei trebuie s? aleag?. Ce le recomand īns? este s? fug? de imita?ii, s? īncerce s? fie originali. ?tiu, nu-i u?or, dar este singura solu?ie de a se salva, iar dup? aceia i-a?i mai ruga s? nu cad? prad? succesului facil ?i neseriozit??ii, c?ci vor avea de suferit ?i-ar fi p?cat.

MDP: Haide?i s? facem īmpreun? un tur al activit??ii teatrale, cinematografice ?i muzicale...

V. M.: De acord. (Ca s? m? exprim muzical. A? dori s? nu se īn?eleag? gre?it, rezumānd activitatea mea muzical? doar la muzic? u?oar?. Eu sunt autor ?i de muzic? de teatru, de film, de balet ?i de jazz) Cu voia dumneavoastr? a? cita spusele unui pictor genial care mi s-au p?rut de o mare frumuse?e: „Lucrurile m?re?e sunt f?cute dintr-o serie de lucruri m?runte adunate laolalt?"- Van GOGH

MDP: A?adar, Felicia, īnainte de toate a avut premiera interna?ional? la Festivalul de Film de la Sarajevo, din 2009, a mai fost selec?ionat la Festivalul Interna?ional de Film Goteborg, la Festivalul de Film de la Namur ?i la cel de la Salonic, cīt ?i la AFI Los Angeles Film Festival. Ce alte roluri au sedimentat succesul actoricesc?

V. M.: Permite?i s? adaug ?i cele trei premii primite la Festivalul Interna?ional (T.I.F. Transilvania) precum ?i cele cinci nominaliz?ri la Festivalul Na?ional de film Gopo, din care una mi-a fost adresat?, pentru cel mai bun actor. Īn rol secundar.Un alt film care m-a mul?umit a fost filmul" Mama" sau" Rock' n Roll,Wolf „ (variant? englez?). O coproduc?ie franco-romāno-rus? de Elisabeta Bostan, premiat? cu premiul ACIN-Romania, premiul special al juriului la Moscova, pecum ?i premiul special ?i Cupa de argint la Giffoni Vale Piana din Italia. A?i mai ad?uga filmul " Jocul de-a vacan?a"-regia Olimpia Arghir.care s-a bucurat de un succes deosebit. Īmi place s? amintesc ?i īntālnirile de pe platoul de filmare cu Charles Aznavour (la Moscova) ?i cu Anthony Delon (fiul lui Alain Delon) la filmul franco-romān" L' homme presse" īn regia lui Sebastien Grall.

MDP: Ce mai este cultural al nostru ?i ce este importat, cīnd vine vorba despre cultura organiza?ional? īn aceste timpuri de debusolare cvasitotal??Fie ca vorbim despre teatru, muzic? sau film...

V. M.: Īn privin?a dramaturgiei ?i a interpre?ilor de muzic? u?oar? se prefer? mai mult ce este importat. Explicabil oarecum, datorit? priv?rii de libertatea de-a alege lucruri venite din zona occidental? timp de peste 40 de ani. Asta nu justific? īns? exager?rile ?i nici op?iunile proaste, f?r? valoare dar care prin extravaganta lor aduc succes. Penibile de-a dreptul sunt serb?rile organizate cu ocazia unor obiceiuri str?ine ?i necunoa?terea s?rb?torilor poporului nostru care au acela?i subiect ?i care sunt mult mai reu?ite uneori. A?a se īntāmpl? ?i cu majoritatea filmelor noastre, care mizeaz? pe subiecte politizate ?i pe mizeria societ??ii. Nu pot s? nu v?d ?i partea pozitiv? a lucrurilor ?i anume apari?ia unor regizori ?i scenari?ti de calitate care aduc faim? ??rii

MDP: Mai putem reinventa elitele? Mai putem vorbi īn contextul actual despre modele fondatoare care s? ne fasoneze sensibilitatea ?i gustul estetic?

V. M.: Ar mai fi speran?e dar pentru asta ar trebui ca societatea s? se implice mai mult īn ceea ce se cheam? factorul educativ s? atrag? aten?ia asupra gre?elilor ?i s? le sanc?ioneze. De un real ajutor ar fi sprijinul guvernan?ilor.

MDP: Cum respir? teatrul romānesc pe vreme de criz??Dar actorii?

V. M.: Teatrul are darul de a supravie?ui īn orice condi?ii, doar c?, pe timp de criz? face rabat la calitate.Īn privin?a actorilor, vai de ei, s?racii.!

MDP: V-a?i gīndit vreodat? la o carte autobiografic??

V. M.: Nu! Pentru asta ar trebui s? m? opresc un timp din scrisul celorlalte c?r?i ca: cele de poezie,(Īn curānd voi lansa al 8-lea volum de versuri, bilingv, RO-ENG, tradus de Dr. Veronica Anghelescu, intitulat „ Ruj pe buze",)sau a piselor de teatru(trei jucate īn teatre ?i alte cinci sub form? de teatru la microfon, īnregistrate pe CD-uri ?i casete audio)sau s? nu mai scriu muzic?...? Dar cine ?tie. Poate īntr-o bun? zi...

MDP: Cei care conduc ast?zi cultura romāneasc? sīnt potrivi?i unui asemenea act de importan?? istoric??

V. M.: E foarte greu s? m? pronun? īntrucāt cred c? e gre?it sistemul. Sunt prea mul?i care intervin īn deciziile culturale f?r? s? aibe suficient? preg?tire īn domeniu. Chiar dac? s-ar g?si o minte luminat?, cu preg?tire serioas?, nu ar īnsemna mare lucru deoarece cei mul?i ?i nepricepu?i se unesc ?i distrug valoarea. De altfel e un lucru arhicunoscut. R?ul e mai puternic decāt binele.

MDP: Ce face ast?zi maestrul Menzel la Teatrul Excelsior?

V. M.: Ce s? fac?? Joac? īn spectacolele din repertoriul teatrului, dar ?i cānt?, danseaz?, glume?te cu publicul, ofer? din c?r?ile personale, īn spectacole estivale din parcurile Bucure?tene, īncercānd s?-i fac? pe oameni s? uite de vicisitudinile vie?ii.

MDP: Īn final, o īntrebare la care a?i fi dorit s? r?spunde?i ?i niciun jurnalist nu v-a adresat-o niciodat?. Sīnte?i liber s-o formula?i, ?i s? r?spunde?i.

V. M.: Īn momentul acesta nu ?tiu s? spun care ar fi īntrebarea pe care nu mi-a adresat-o nici un jurnalist, dar mi-a? dori s? īnchei cu m?rturisirea cedin?ei īn Dumnezeu f?r? s? fiu bigot ?i m?rginit. Īmi face pl?cere s? adaug mul?umirile mele pentru acest interviu ?i s? v? felicit pentru articolele pe care vi le-am citit. footer