Revista Art-emis
Dialoguri privilegiate - Alexandru Mironov PDF Imprimare Email
Maria Diana Popescu   
Sâmbătă, 03 Septembrie 2011 10:52
Mironov Alexandru
„În anul 3000, pe un stick vom duce biblioteca lumii în sistemul solar"

Maria Diana Popescu: Stimate domnule Alexandru Mironov, de unde, de cînd pasiunea pentru S.F.?

Alexandru Mironov: Am înv??at s? citesc la vârsta de 4 ani ?i jum?tate, pe „20.000 de leghe sub m?ri”, a lui Jules Verne. P?rin?ii au început s? mi-o citeasc?, ?i pentru c? ei n-au în?eles c? nu trebuie s? se opreasc? deloc din citit – cartea era, este o capodoper? – am fost nevoit s? înv?? s? citesc „din mers”. Am terminat cartea singur. A fost fatal.

MDP: Ce se va citi în anul 3000?

Alexandru Mironov: De toate pentru to?i cei 1.000.000.000.000 locuitori ai „lumilor” Terra, Marte, câteva zeci de asteroizi postmar?ieni, Titan, Enceladus dar ?i din ora?ele artificiale din apropierea Terrei, din punctele Lagrange. Se va citi carte electronic?, pe terminale, de la „Iliada” ?i „Odiseea” de acum câteva mii de ani, pân? la Thomas Mann, Lev Tolstoi, Saint Expupery ?i milioanele de scriitori care vor urma. Fiecare cet??ean al Sistemului Solar va avea acces la fiecare pagin? scris? vreodat? în Sistemul Solar. Unii colec?ionari vor dori s?-?i aib? c?r?ile iubite la ei acas?, în cl?direa în care locuiesc, în apartamentul de pe sta?ia orbital?, în cabina de astronav? în care se afl?. Pe un singur stick un asemenea colec?ionar va duce cu el toat? biblioteca lumii.

MDP: Ce-mi pute?i ar?ta, privind c?tre mîine, în sensul viitorologiei?

Alexandru Mironov: În anul 1900 speran?a medie de via?? era, pe Terra, de 41 de ani. Dup? un secol, în 2000, era de 71 de ani – 30 de ani în plus pentru fiecare unic? ?i irepetabil? via??! În 2100 va fi, probabil, de 91 de ani. Popula?ia lumii va atinge, spre 2050, 9,3 miliarde de locuitori, apoi va începe s? scad?. Pe m?sur? ce complexul industrial militar american (dar ?i rus) va fi st?pânit de politicieni reprezentându-l cu adev?rat omul simplu, pe P?mânt se vor instala pacea ?i dezvoltarea durabil?. În 2100, spune premiantul Nobel pentru pace Muhamad Yunus, când urma?ii no?tri vor vrea s? ?tie cum ar?ta s?r?cia, vor trebui s? o caute la muzeu (l-am întâlnit pe acest extraordinar Isus Christos modern la Dhacca, la sediul faimoasei Grameen – „Banca s?racului)!

MDP: Randall Stevenson reducea S.F.-ul doar la folosirea cuvintelor pentru crearea unor lumi imaginare. P?rearea dumneavoastr?, ca specialist, care este?

Alexandru Mironov: Nu, Science Fiction-ul este mult mai mult. Înseamn? nu “prezent” care se poate întinde f?r? limite, în care realitatea este extrapolat? sincron cu extraordinara vitez? cu care tehnologiile intr? în via?a noastr?. Recomand un test: ascunde?i-v? telecomanda, încerca?i s? tr?i?i o singur? s?pt?mân? f?r? ea – ?i ve?i ajunge la concluzia c? via?a este pur ?i simplu mizerabil?...

MDP: Cum recepta?i genera?ia nou? de scriitori S.F.?

Alexandru Mironov: Genera?ia „de mijloc” a avut ?i are câ?iva scriitori deosebit de talenta?i (D?nu? Ungureanu, Mihai Gr?mescu, Ovidiu Bufnil?, regretatul Alexandru Ungureanu). Iar “nou?zeci?tii” (ca s? folosesc categorisirea indus? de faimosul cenaclu al profesorului Ovidiu Crohm?lniceanu, îi au pe Florin P?tea (foarte interesant!), Ana Maria Negril?, Liviu Radu, Dan Dobo?, Sebastian Corn.

MDP: Care este aria de investiga?ie pe care o propun romanele dumneavoastr??

Alexandru Mironov: Tot universul – dar ?i alte universuri. Dar va fi vorba, ca, de altfel, de la „Iliad?” ?i „Odiseea” încoace, de via?? ?i moarte, de cucerirea de noi p?mânturi (?i noi p?mânteni), de dragoste, putere, patriotism de specie, cu, în plus, întâlniri între civiliza?ii, plonjarea în adâncurile insondabile ale genomului uman, în acest mister absolut care este creierul nostru, în lumea mecanicii cuantice intraatomice ?i a filozofiei Big Bang-ului ?i a multi-universurilor.

MDP: Unii critici (r?u inten?iona?i) reduc filonul ?tiin?ific al acestui gen literar la un basm gra?ios, dar steril...

Alexandru Mironov: Desigur, este vorba de basme – dar care carte de mare succes nu este basm? Cât despre sterilitate, atrag aten?ia c? serialul „Star Trek” (rud? bogat? a genului literar SF) avea, la fiecare episod, un miliard de telespectatori, ?i c? „basmele” scrise de J. Verne, A.G. Wells, Asimov, A.C. Clarke, Ph. K. Dick, Er. Herbert, Y. Efremov s-au vândut în sute de milioane de exemplare, „molipsind” dramatic lumea secolului al XX-lea cu ideile secolului al XXI-lea. Computerul, laserele, astronavele, sta?iunile orbitale, cartarea genomului uman, sateli?ii de telecomunica?ie – toate au ie?it din paginile scriitorilor de SF.

MDP: Putem vorbi despre o for?? moral? de convingere a acestui gen literar?

Alexandru Mironov: F?r? discu?ie. Este cea mai moral? felie de cultur?. Chiar ?i distopiile – cu rolul lor de vaccin – sunt profund morale în lumile viitorului, adic? lumile descrise de SF.

MDP: Privirea viitorului doar prin prisma dezvolt?rii ?tiin?ifice reprezint? un pericol care pînde?te în?elegerea eronat?, sau nu, a literaturii S.F.?

Alexandru Mironov: Dar nu este vorba doar de dezvoltarea ?tiin?ific? în c?r?ile de Science Fiction! Gândi?i-v? la personaje ca Arronax ?i Nemo (Jules Verne), pilotul Ameta (St. Lem), Mule (I. Asimov), Kwisatz Hadarach (iau doar unul din numele principalului personaj din ciclul „Dune”, al lui Franck Herbert) – personalit??i umane extrem de complexe, adev?ra?i constructori de lumi!... La drama r?scolitoare pe care o tr?ie?te astrofizicianul jezuit din povestioara bijuterie „Steaua”, a lui Arthur C. Clark, atunci când descoper?, într-o expedi?ie c?tre resturile unei supernove, c? o stea a explodat în anul zero al acestei ere, pentru ca Dumnezeu s? lumineze cerul la na?terea Fiului s?u – iar sfânta explozie a ucis o lume care gravita în jurul stelei... Sau la roman?a dramatic? r?scolitoare din „Forever war” (R?zboiul etern”), al lui Joe Haldeman, când caporala stelar? Potter se instaleaz? în staz?, cu func?iile organice înghe?ate pentru câteva secole, ca s?-?i a?tepte, tân?r? mereu, iubitul r?zboinic care c?l?tore?te în timp...

MDP: Cui îi e fric? de literatura S.F.? ?i de ce?

Alexandru Mironov: Numai pro?tilor ?i snobilor le este fric? de viitor. Din cauza unor gre?eli genetice în molecula lor de ADN.

MDP: Dincolo de relele ?i bunele postmodernismului, literatura dumneavoastr? ce „bun” legitimeaz??

Alexandru Mironov: Încrederea în capacitatea acestui biped de perspectiv? Homo Sapiens, de a schimba în bine lumea în care tr?ie?te. Are feedback, este posesorul unor unelte unice în Univers, creierul s?u (cel cingular, creierul arhaic, este tot mai mult înv?luit de creierul cultural, modern) ?i va ?ti s? construiasc? legi pe care s? le ?i respecte.

MDP: Despre contribu?ia distinsului Alexandru Mironov la literatura de gen interna?ional?, ce ne pute?i spune?

Alexandru Mironov: Sper c?, în afar? de activitatea mea de animator în domeniu ?i de miile de emisiuni ?i de pagini din literatur? de ?tiin?? risipite în mass media noastr?, dou? c?r?i s? reziste pentru mai mult timp: „Enigmatic, P?mântul” ?i „Proiecte planetare” (scris? în colaborare cu regretatul Alexandru Boiu).

MDP: Ce schimb?ri a produs priajul cultural de dup? 1989 în literatura de gen?

Alexandru Mironov: Libertatea absolut? în editare a dus, paradoxal, la sub?ierea „produc?iei” de cultur? SF.

MDP: Scriitorul S.F. intr? cumva în controvers? cu lentoarea gîndirii comune?

Alexandru Mironov: F?r? discu?ie. Acesta chiar este rolul lui. Iar când se ?i apuc? s? fac? SF aplicat, cum am încercat eu, va trebui s?-?i accepte cucuiele rezultând de la spartul zidurilor cu capul.

MDP: Ce reprezint? în viziunea unui scriitor de talia dumneavoastr? S.F.-ul de performan???

Alexandru Mironov: Un autor de carte ale c?rui opere dep??esc milionul de exemplare tip?rite. Cel pu?in 100 de p?mânteni au atins aceast? performan??

MDP: V? rog cîteva detalii despre ?coala de var? „ATLANTYKRON” pe care o patrona?i...

Alexandru Mironov: Veni?i s? vede?i. ?i s? audia?i, de bun? voie ?i nesili?i de nimeni, al?turi de zeci, dac? nu sute de tineri, cursuri de Teoria Haosului ?i Complexit??ii, de Genomic? ?i Proteomic?, SF ?i Jurnalism, Dezvoltare Durabil?, ateliere de robotic?, Fizica Timpului, Yoga, Fisiune ?i Fuziune nuclear?, etc. etc. Singurele condi?ii sunt s? rezista?i la via?a de cort ?i la atacurile ?ân?arilor. Minunea asta – al c?rei succes dep??e?te chiar ?i imagina?ia mea – intr? în al 18-lea an de func?ionare. Voi breveta tehnologia ?i voi încerca s? ademenesc toat? popula?ia ?colar? la acest gen de „clase” unde nu se strig? catalogul, nu se pun note, nici absen?e ?i popula?ia ?colar? vine spre la „clase” pentru a-?i delecta creierul. ?ti?i câ?i elevi ?i studen?i are Terra? 1.340.000.000. ?ti?i câ?i ?i-ar p?r?si clasa cu tabla neagr? pentru a înv??a în libertate? To?i!

MDP: Ce cuprinde zestrea dumneavoastr? spiritual?? M? refer la titluri de carte, la titluri de recunoa?tere.

Alexandru Mironov: Un talme? balme?: teoreme, poeme, imagini din marile muzee ale lumii, fabulosul Machu Picchu dar ?i apusuri în Sahara, Stonehenge la solsti?iul de var?, primele lec?ii la ?coal? ale copiilor mei, „Lacul lebedelor” ?i „Ciuleandra”, amintirea unor victorii la scrim?, teorii cosmogonice ?i minuni din extraordinara molecul? de acid dezoxiribonucleic, strig?tul de eliberare în 22 decembrie 1989 la Radio România – o avere imens?, c?ci am avut norocul s? tr?iesc, pe-repede-înainte, cel pu?in 200 de ani, în cea mai interesant? parte a istoriei civiliza?iei Omului – ?i mi-am tr?it frenetic, cu creierul, aceste dou? veacuri.

MDP: Care este muzica de fond a existen?ei dumneavoastr??

Alexandru Mironov: Speran?a.

footer