Revista Art-emis
Bacalaureat 2011 PDF Imprimare Email
Petre Burlacu   
Marţi, 26 Iulie 2011 22:08
Coja IonInterviu cu prof. univ. dr. Ion Coja

Petre Burlacu: Domnule profesor ION COJA, cum comenta?i bacalaureatul din aceast? var?, apreciat de toat? lumea ca o veritabil? catastrof??

Prof. univ. dr. Ion Coja: Mi-e team? c? o s?-mi pune?i aceast? īntrebare ?i la anul, dup? olimpiada de la Londra... Inv???mīntul nu poate s? fac? excep?ie de la contextul social-economic na?ional, context dezastruos! La fel ?i sportul! Nu face excep?ie! Toate merg legate!... Nu e mai pu?in adev?rat c? prezen?a la cārma ministerului a unei persoane cāt de cāt mai potrivit? ar fi putut ameliora situa?ia, ar fi putut īndulci efectele īntregului, ale sistemului, asupra segmentului care īnseamn? īnv???mīntul nostru.

P.B.: Ce-i repro?a?i ministrului Funeriu?

I.C.: Īi repro?ez faptul c? exist?!... Un ins cu situa?ia ?colar? neclar?, despre care nimeni nu ?tie ce profesie are, ce competen?e, ce specializare! Insul acesta nu prea ?tie ce s? r?spund? dac? īl īntrebi ce meserie are! Probabil c? va r?spunde c? e de profesie ministru! Nu neg c? din cānd īn cānd spune ?i cāte ceva util, cu sens. ?i nu e mai pu?in adev?rat c? nici predecesorii s?i nu au fost ce trebuia! Dar aceia aveau m?car o oarecare competen??!... Puteau r?spunde la īntrebarea dar dumneata ce cau?i aici, la minister? ...Asta īn general vorbind despre individ, mirāndu-m? c? se afl? acolo. Cāt prive?te strict bacalaureatul, nu neg: nu se mai putea continua cu acel simulacru de examen care se perpetua de zeci de ani, pot spune. E foarte bine c? a f?cut ce a f?cut. Ba pot spune c? se putea ?i mai bine, cu mai mult? rigoare ?i stricte?e. Dar copiii ?i profesorii ?i p?rin?ii trebuiau avertiza?i din timp, cel pu?in din toamn?, c? la var? nu va mai fi pomana ?i b??c?lia din anii preceden?i! C? bacalureatul va fi pe bune! A?a cum s-au desf??urat lucrurile, ai impresia c? i-a l?sat pe elevi s? cread? c? nu se va īnt?mpla nimic deosebit, ca s? aib? pe cine trānti sau prinde copiind! Era ?i este nevoie de o reform? a bacalaureatului, f?cut? din timp, nu īn preajma examenului!

P.B.: Accepta?i s? v? īntreb ce a?i face dac? a?i fi ministru al īnv???mīntului?

I.C.: Domnule drag?, eu m-am am?git c? a? ?ti ce s? fac ca pre?edinte al Romāniei!... Cred c? e mai greu ca ministru!... Nu glumesc! M-a? fi priceput mai degrab? s? numesc un bun ministru la īnv???mīnt! Bun?oar? imediat dup? ce a fost numit ministru post-decembrist domnul Mihai ?ora, m-am prezentat la acesta ?i i-am f?cut o recomandare, pe māna cui s? dea īnv???mīntul pre-universitar, adic? i l-am recomandat pe bunul meu coleg ?i prieten Pavel Lucian, Dumnezeu s?-l odihneasc?... Era īn putere atunci, īn 1990, cuno?tea bine problemele reale ale ?colii, īl vedeam foarte bine ?i ca ministru plin. Discutasem mult cu Lucic? Pavel pe seama īnv???mīntului romānesc, fusese ani de zile inspector ?colar, om de catedr? excep?ional, iubitor de copii, pasionat de pedagogie. GDS-ul i-a impus lui ?ora alt? persoan?, ulterior dovedit? ca sperjur. Un impostor, cu declara?ii false īn acte.

P.B.: Revin la īntrebarea precedent? ?i o reformulez: ce l-a?i sf?tui s? fac? pe ministrul īnv???mīntului? Pe actualul, b?nuiesc c? l-a?i sf?tui s?-?i dea demisia. Dar, īn principiu, unui ministru normal, competent ?i de bun? credin??, ce sfaturi i-a?i da? Ce m?suri concrete i-a?i sugera?

bacalaureat 2011I.C.: Cāteva ?i nu neap?rat īn ordinea importan?ei:
- S? ini?ieze o campanie īn toat? mass media ?i pe toate canalele posibile pe ideea c? nu exist? meserie degradant?, ci degradant? poate fi numai incompeten?a ?i impostura. C? īntre un medic care rateaz? īn mod constant diagnosticul ?i un instalator de ap? care-?i repar? bine closetul, demn de respectul societ??ii este al doilea! Avem prea multe licee teoretice ?i prea pu?ine ?coli de meserii. Nu to?i copiii sunt dota?i pentru absolvirea unui liceu unde se face trigonometrie sau filosofie ori literatur? universal?! Pot avea īns? frumoase aptitudini pentru o meserie mai practic?, cu nimic inferioar? altora. Trebuie ini?iat? educarea corect? a p?rin?ilor, trebuie ajuta?i s? cunoasc? corect poten?ialul odraslei lor ?i s? nu urm?reasc? cu disperare, cu orice pre?, pentru copilul lor performan?e ?i titluri care nu le sunt accesibile de fapt! Foarte mul?i p?rin?i, din dorin?a prost īn?eleas? de a-?i ajuta copilul s? ob?in? rezultate bune īn ?coal?, for?eaz? lucrurile. Adic? īl chinuie pe bietul copil pretinzānd de la acesta performan?e ?colare peste puterile sale. Mul?i copii nu au copil?rie din pricina ambi?iei nem?surate a p?rin?ilor, sunt īndopa?i cu medita?ii, cu program supraīnc?rcat la care nu fac fa??. Nimic nu este mai important īn via?? decāt s? ai o meserie care s?-?i plac?. ?i care s?-?i plac? pentru c? o po?i face bine! Evident, este vorba de o schimbare de mentalitate la un num?r mare de p?rin?i. Ministrul īnv???mīntului nu o poate duce la cap?t singur, dar el trebuie s-o ini?eze ?i s-o coordoneze.

- Aceast? categorie de p?rin?i fac r?u nu numai propriilor copii, ci ?i ?colii, sistemului. Ace?ti p?rin?i plini de ambi?ii pe spinarea copilului sunt primii care cad pe capul profesorilor, al dirigintelui, īncercānd toate formele ?i manevrele posibile pentru a-i determina pe ace?tia s? umfle calificativele copiilor. Forma cea mai obi?nuit? sunt a?a zisele „aten?ii", care īncep cu un buchet de flori inofensiv, imposibil de refuzat. Apoi lāng? flori r?sare mai īntāi o vaz? de la „fondul plastic", apoi un pachet de cafea, o ?igar? īn cartu?ul aferent, iar īn ultima vreme, aud, plicul cu bani! Fire?te, nu la to?i profesorii, ?i nu to?i p?rin?ii! Din p?cate īns? destul de mul?i!... Cānd am fost eu elev nici nu se putea imagina a?a ceva. Ace?ti p?rin?i au generat īn sistemul ?colar romānesc medita?iile. La īnceput, am v?zut īn aceste medita?ii un lucru frumos, benign: expresia felului grijuliu, m?mos, al romānului de a se purta cu copilul s?u. Romānul nu-?i ia māna de pe copilul s?u niciodat?! La īnceput, prin anii '60, era vorba de medita?ii pentru examenul atāt de dificil al admiterii la liceu sau īn īnv???mīntul superior. P?rin?ii voiau s? fac? tot ce le era permis s? fac? pentru succesul copilului. Nimic mai firesc! Eu īnsumi am dat medita?ii ?i ca student, ?i ca profesor la universitate. Dac? mi-aduc bine aminte, am dat medita?ii īnc? din ?coal?, ca elev i-am meditat pe copiii unor vecini turci, la romān?... Īnsu?i Alexandru cel Mare a avut meditatori!... Numai c? dup? 1990 acest fenomen s-a degradat total. Aflu c? sunt profesori care dau medita?ii la copiii din clasa unde ei predau!... E inadmisibil! E ru?inos. E caz penal. ?i vin astfel cu primul sfat concret: nu pot fi interzise medita?iile. Mai ales īn condi?iile actuale de salarizare. Dar ministerul ?i inspectoratele, directorii ?i ?efii de catedr?, trebuie s? se implice īn descurajarea ?i chiar penalizarea profesorilor care fac din medita?ii un paravan pentru foloase necuvenite, pentru favorizarea unor elevi īn dauna altora. Mi-aduc aminte din facultate, cānd trebuia s? particip?m la examenul de admitere, fie la supraveghere, fie la corectarea lucr?rilor. Nu-mi pl?cea deloc. Munc? de rutin?. De multe ori am sc?pat de aceast? corvoad? invocānd faptul c? printre candida?i erau elevi pe care eu īi meditasem. ?i puteam astfel s? plec mai devreme īn vacan??... Exista aceast? regul?: nu puteai s? fii īn comisie la un examen la care participau candida?i pe care tu i-ai meditat! Nu erau interzise medita?iile, dar erau oare?icāt strunite! Repet: s? meditezi copii din clasa sau ?coala unde e?ti profesor mi se pare degradant ?i inadmisibil!

P.B.: Ca profesor, n-a?i primit niciodat? o „aten?ie"?

I.C.: De la studen?i, nici vorb?! A fost īns? imposibil s? scap de profesoarele care-?i d?deau gradul cu mine. Mi-am dat seama c? refuzāndu-le, sunt distruse! Ī?i pierd tot curajul! ?i atunci am g?sit urm?toarea solu?ie: cānd pricepeam de la telefon, din insisten?a de a-mi aduce lucrarea acas?, c? vor s?-mi aduc? ?i o „aten?ie", m? preg?team ?i eu īn acest sens: primeam ploconul, discutam ce era de discutat, iar la plecare le f?ceam ?i eu o „aten?ie", mai deosebit? ?i chiar mai valoroas?, dac? se putea. Am īnv??at acest ?iretlic, dac?-i pot spune a?a, de la Marin Preda. Cānd m-am dus la el cu un plocon, cu ni?te icre negre, ca s?-l „determin" s?-mi scoat? romanul Carnaval la Constan?a, Moncher-ul a vrut s? m? refuze, eu am insistat, cum c? pe?tele nu se refuz?, ?i le-a primit. Dar la plecare mi-a pus īn bra?e cāteva sticle zicāndu-mi c? nici coniacul bun nu se refuz?! ?i nu era coniac Zarea...
Uneori m? uitam la ce primeam ?i le explicam doamnelor: cānd prime?ti un cadou trebuie s?-l desfaci īn fa?a celui care ?i l-a adus. Deschideam paporni?a ?i d?deam cartu?ul de ?ig?ri īnapoi, certāndu-le: dumneata nu ?tii c? m-am l?sat de fumat?! Vrei s? m? apuc iar de fumat?!... Alteori returnam ?i sticla de whisky, zicānd c? marca aceea nu-mi place! Dar refuzam s? precizez ce marc? īmi place! Eventual īntrebam: dar la dumneata īn sat nu se face ?uic??... De la mine primeau mai ales c?r?i, pe vremea aceea c?r?ile de succes nu aveu tiraje īndestul?toare, erau multe c?r?i pe care toat? lumea le c?uta ?i nu le g?seai u?or. La libr?ria facult??ii, la doamna Nela, g?seam orice carte ?i, cum nu erau scumpe, luam mai multe ca s? le fac cadou... A?a am dat cāteva Istorii ale lui G.C?linescu. Cāteva Dacii Preistorice... La schimb cu brānza īn burduf... Alteori d?deam cadouri din aten?iile primite de la alte candidate... Nu fac caz de aceast? corectitudine a mea! Am avut noroc ?i de fra?i care m-au ajutat ?i am trecut u?or de acei ani īn care nimic nu se g?sea īn magazine, dar nici nu-?i b?tea vīntul prin frigider... Participam cu to?ii la un troc na?ional care a stabilit atunci īntre oameni o solidaritate aparte, nemaiīntālnit?, care s-a pierdut dup? 1990... Cānd aflu cu ce „aten?ii" se prezint? acum p?rin?ii la doamna dirigint? sau la doamna directoare, am senza?ia c? lumea ?i-a ie?it din ?ā?āni!

P.B.: So?ia dumneavoastr? este profesoar? de liceu. Prime?te „aten?ii"?

I.C.: Foarte multe. Cele mai multe pe Internet. Īn rest, i-am interzis s? mai aduc? acas? crini. Mi se face r?u ?i visez urāt de la mirosul lor. Alte flori īmi plac toate. Datorit? elevilor nevesti-mii am descoperit orhideele, cāt sunt de frumoase. Cānd duceam ?i eu flori la domni?oare nu existau orhidee. Ba dou? f?tuci au venit īntr-o zi ?i au plantat īn fa?a blocului o magnolie. Nici pān? azi nu ?tim cine au fost acele dou? „foste eleve" ale doamnei diriginte, a?a s-au prezentat la domnul Gigi, pre?edintele nostru, cānd au cerut voie s? sape īn gr?dini?a de la intrarea īn bloc...

Sunt multe de f?cut ca s? īndrept?m lumea īn care tr?im. Īn dezastrul de la acest bacalaureat se pot vedea multe neajunsuri ale societ??ii romāne?ti. Nu le putem acum, īn aceast? discu?ie, s? le inventariem pe toate. M-am oprit la un aspect pe care l-au ignorat majoritatea anali?tilor ?i comentatorilor: partea de vin? a p?rin?ilor. Subiect vast, pe care abia dac? l-am enun?at prin cele de mai sus. Lista vinova?ilor, dup? p?rerea mea, īncepe cu p?rin?ii! Nu cu ministrul! P?rin?ii au un mare rol īn dec?derea ?colii sau īn buna ei func?ionare. De la ei trebuie s? plece ?i rena?terea ?colii romāne?ti! Trebuie v?zut care este rolul p?rin?ilor atāt īn cazul copiilor care au e?uat, cāt ?i īn cazul copiilor care au str?lucit la bacalaureat! Despre profesori, cu alt? ocazie. Iar elevii, sunt copiii no?tri. Sunt a?a cum īi cre?tem! Copiii sunt ultimii pe lista de vinova?i! footer