Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
  
Miercuri, 24 Octombrie 2018 17:24

DodonKremlinezul Dodon avea un singur st?pân - pe ?arul Putin, pe care-l vizita în fiecare lun?, uneori ?i de dou? ori pe lun?. Acum mai are un st?pân - pe sultanul Recep Erdogan. ?i a?a nu-l prea vedeam acas? ve?nic plecat la Moscova sau aflat în concedii (a avut omul anul trecut vreo ?apte!). Acum va trebui s? se împart? între Moscova ?i Ankara. Doar peste dou? s?pt?mâni va pleca la Istanbul (a?a cum plecau alt?dat? domnii fanario?i) s? „deschid? cel mai mare aeroport din lume". F?r? el r?mâne aeroportul nedeschis! Cu acceptul lui Putin Dodon a deschis în calendarul s?u o nou? destina?ie preferen?ial? - Ankara (Istambul).

Dup? modul cum a fost primit la Chi?in?u ?i Comrat se pare c? Erdogan este satisf?cut de slug?. De men?ionat c? în perioada când Republica Moldova era o poveste de succes, Chi?in?ul a fost vizitat de granzii Europei: cancelarul Germaniei Angela Merkel, pre?edintele Consiliului European Donald Tusk, pre?edintele Comisiei Europene, José Manuel Barosso, de alte personalit??i ale momentului. Vizita pre?edintelui turc R. Erdogan le-a întrecut pe toate la capitolul de protocol. A fost primit ca un rege, primblat prin Chi?in?ul aproape pustiu. Poli?i?tii au fost pu?i s? stea cu spatele la strad? pe tot traseul. În cortegiul preziden?ial erau dou? ma?ini preziden?iale absolut identice aduse din Turcia, în una dintre care aflându-se pre?edintele Erdogan. Pentru a se deplasa la Comrat a adus din Turcia dou? elicoptere. Am observat momente când ma?ina pre?edintelui era escortat? de un grup de bodyguarzi care alergau al?turi de ma?in? ca ?i în cazul dictatorului Coreii de Nord. „Am v?zut c? în Chi?in?u str?zile erau pustii. În Comrat a vorbit chiar ?i cu g?g?uzii. Erdogan a plecat mul?umit c? Comratul este mai populat decât Chi?in?ul..." scrie cineva pe re?elele de socializare. La Comrat Dodon ?i-a ?inut discursul în limba rus?. Chiar ?i al b??c?ni?ei I. Vlah a fost ?inut nu în limba lui Erdogan ci în limba rus?. Autorit??ile de la Chi?in?u le-au creat toate condi?iile g?g?uzilor s?-?i înve?e limba, s? poat? vorbi cu sultanul lor în limba g?g?uz?-turc?: le-a deschis o universitate ca s? înve?e în limba g?g?uz?, iar ei insist? s? r?mân? rusofili, preferând limbii materne limba rus?. În ?coli predarea se face, de asemenea, doar în limba rus?.

Primirea la palatul preziden?ial a fost una fastuoas?, regeasc?. Discursul lui Dodon a fost unul pe potriv?. I-a mul?umit pentru „ajutorul" acordat la restaurarea palatului preziden?ial distrus în urma „tentativei de lovitur? de stat", men?ionând c? „...?i dumneavoastr? a?i trecut printr-o tentativ? de lovitur? de stat". L-a încredin?at pe „prietenul s?u", Erdogan, c? va face totul pentru „poporul g?g?uz" (corigent la capitolul de istorie de unde s? ?tie Dodon c? g?g?uzii adu?i în sudul Basarabiei de Rusia ?arist? la începutul sec. al. XIX-lea nu poate fi numit popor ci doar etnie, ca ?i etniile rus?, bulgar?, ucrainean? - n.n.) care este „o garan?ie suplimentar? a statalit??ii". La rândul s?u R. Erdogan a declarat c? a ajutat ?i va ajuta în continuare Republica Moldova (de men?ionat c? atunci când S.U.A., diverse ??ri din UE, inclusiv România ?i unele state occidentale, ajut? dezinteresat Republica Moldova cu ma?ini antiincendiare performante, ambulan?e, microbuze pentru ?coli ?.a., Turcia ne ajut? ?i ea cu ma?ini performante (cu greutatea de 40 tone!) de lupt? contra manifestan?ilor - adev?rate tancuri!). Pre?edintele R. Erdogan sus?ine, de asemenea, modific?rile propuse în legisla?ia moldoveneasc? „privitor la G?g?uzia". Aceste modific?ri con?in probabil condi?ia c? „în cazul unirii Republicii Moldova cu România G?g?uzia va avea dreptul s? se uneasc? cu Turcia". Probabil, declara?iile lui Dodon precum c? g?g?uzii sunt „cei mai mari patrio?i ai Moldovei" i-au f?cut pl?cere lui Erdogan.

Câ?iva ani în urm? se vorbea despre decizia autorit??ilor române?ti de a construi în Bucure?ti cea mai înalt? moschee din Europa. Nu m-a? mira deloc dac? Dodon ar face o declara?ie similar?. Acum el este dator la doi st?pâni: ?arului Putin ?i sultanului Erdogan. ?i Rusia din ceea ce investe?te în Republica Moldova practic totul este orientat în autonomia g?g?uz?. Astfel, r?sf??a?ii g?g?uzi sug de la mai multe vaci: Rusia, Turcia, Uniunea European?, S.U.A. ?i, chiar, România.

Plahotniuc s-a c?p?tuit ?i el cu ceva din aceast? afacere. A primit 43 mllioane Euro pentru realizarea proiectului s?u grandios „Chi?in?u-Arena". Construc?ia Complexului a fost lansat? pe 14 octombrie. Antreprenorul Selim Bora a declarat: complexul va fi dat în exploatare peste 12 luni. Aceasta este plata pentru „profesorii terori?ti turci" extr?da?i ?i pentru libertate de ac?iune în G?g?uzia. Faptul c? nici Dodon nici Plahotniuc pe parcursul celor dou? zile de vizit? a pre?edintelui turc R. Erdogan nu au amintit despre profesorii turci expulza?i vorbe?te clar c? aceasta a fost o ac?iune concertat?. În alt limbaj se poate vorbi despre un trafic de fiin?e umane la nivel de stat: eu ?i-i extr?dez pe adversarii t?i politici, iar tu îmi repari palatul ?i îmi construie?ti complexul sportiv.

Se pare c? ac?iunile turcilor ?i ru?ilor în aceast? regiune de interes major sunt oarecum concertate. Se repet? o situa?ie aproape similar? cu cea de la începutul secolului al XIX-lea. În Basarabia revin cele dou? imperii: turc ?i rus (care nici nu a plecat de aici). De ast? dat?, ca alia?i. Atunci Turcia, neavând niciun drept legal, a „vândut" Basarabia ru?ilor. Acum se pare c? are loc un proces invers: Rusia vinde turcilor „G?g?uzia", care nu-i apar?ine. Mai mul?i anali?ti politici probabil au dreptate atunci când spun c? Rusia a pierdut interesul pentru Basarabia. „Pentru Rusia Moldova nu mai este interesant?. Rusia nu vede în Republica Moldova nici partener strategic, nici unul economic" declara deun?zi la o emisiune televizat? fostul ambasador al Republicii Bielarus în Moldova, Valerii Poia, cet??ean al Rusiei, Bielarusului ?i Republicii Moldova.

Într-adev?r, dup? acapararea Crimeii, acest portavion nescufundabil, ?i pe cale de a acapara ?i estul Ucrainei, priorit??ile pentru Rusia s-au schimbat. Ucraina este problema de baz? a Rusiei, în special, dup? declan?area acestui r?zboi al bisericilor ruse ?i ucrainene. Prin Crimeea Rusia ?ine sub control o bun? parte din bazinul M?rii Negre. Dar în situa?ia ei de izolare interna?ional? practic total?, Rusia încearc? s? adune alia?i serio?i în acest bazin de interes major pentru ea. Turcia este unul dintre ei pe fundalul r?cirii rela?iilor ei cu Uniunea European? ?i N.A.T.O.. Prin aceast? alian?? ruso-turc? Marea Neagr? ar deveni din nou un lac intern ruso-turc.

Conform opiniilor mai multor anali?ti politici ?i politicieni prin acest act antidemocratic binomul „Plahotniuc & Dodon" a aruncat acest col? de ?ar? cu vreo 30 de ani înapoi. Nu cred c? cineva mai pune la îndoial? existen?a alian?ei între cei doi. „P.S.R.M. este filiala P.D.M. Dodon este un politician foarte slab, nu hot?r??te nimic de unul singur" spunea Valerii Poia. „Dac? prostul tace deja nu e prost" a spus V. Poia în aceea?i emisiune cu referin?? la Dodon care nu tace ?i îndrug? verzi ?i uscate, referindu-se la ultima lui declara?ie deochiat? de a organiza soborul reprezentan?ilor bisericilor ortodoxe în Moldova. „Dodon nu cunoa?te constitu?ia unde scrie negru pe alb c? biserica este separat? de stat" declar? Valerii Poia. Se pare c? vladica întregii Moldove se pretinde a fi socialistul Dodon, nu Vladimir. El stabile?te unde s?-?i ?in? reprezentan?ii bisericilor din regiune soborul, cine s? aduc? focul haric de Pa?ti. Ca un pionier adev?rat, Dodon a s?rit în ajutorul bisericii ruse aflate acum în conflict cu biserica ucrainean? ?i pe cale de a o pierde pentru totdeauna. De fapt, luând în considerare c? cre?tinarea slavilor de r?s?rit a început la Kiev în sec. al X-lea, Rusia pierde biserica mam?.

Ultima declara?ie a lui Dodon de a participa la urm?toarele alegeri parlamentare pe lista P.S.R.M. face parte din acela?i nihilism politic. Pentru acest intrus legile nu conteaz?. Exist? ordinul ?arului (iar ordinul nu se discut?!) de a prelua întreaga putere în stat ?i el face totul pentru aceasta. Scopul scuz? mijloacele. Ce mai conteaz? c? în conformitate cu declara?ia lui V. Poia „Moldova a devenit o minge geopolitic?, în care lovesc Rusia, Turcia, U.E. ?i S.U.A".
R?bd?m matrapazlâcurile acestei cozi de topor fiindc? suntem slabi!

footer