Revista Art-emis
Noi, urma?ii Marii Uniri PDF Imprimare Email
Petru Romo?an   
Miercuri, 05 Septembrie 2018 14:29

Epigonii„Iar? noi ? noi, epigonii ? Sim?iri reci, harfe zdrobite,/ Mici de zile, mari de patimi, inimi b?trâne, urâte,/ M??ti râzânde, puse bine pe un caracter inimic;/ Dumnezeul nostru : umbr?, patria noastr?: o fraz?;/ În noi totul e spoial?, totu-i lustru f?r? baz?;/ Voi credea?i în scrisul vostru, noi nu credem în nimic !" (Mihai Eminescu, Epigonii)

În anul de gra?ie 2018, an în care s?rb?torim Centenarul Unirii Transilvaniei, Banatului, Cri?anei, Maramure?ului, Basarabiei ?i Bucovinei cu Vechiul Regat (în 1918, popula?ia ??rii se dubla), libr?riile ar trebui s? fie pline de c?r?ile Unirii românilor. Fa?? de cele vreo 900 de libr?rii pe care le avea România în 1998, azi mai avem mai pu?in de 200 ?i dintre acestea multe sunt pline cu altfel de m?rfuri, „mai vandabile". De?i toate ora?ele mari au obliga?ii legale s? acorde spa?ii comerciale libr?riilor, anticariatelor, galeriilor de art?, primarii „capitali?ti" de ast?zi prefer? sex-shop-urile chiar în centrul ora?elor, în frunte cu Bucure?tiul, unde ele sunt p?strate de pe vremea primarului B?sescu.

Libr?riile care nu prea mai exist? ar trebui s? geam? de c?r?i despre Ionel Br?tianu, sus?inute ?i financiar de pretin?ii liberali Klaus Iohannis, pre?edinte vremelnic, Ludovic Orban, improbabilul urma? al dinastiei Br?tienilor, C?lin Popescu T?riceanu, aparent urma?ul direct al liberalului Alecu Constantinescu-Porcu, ministru fidel al lui Ionel Br?tianu. Ar trebui s? fie reeditate toate c?r?ile marelui erou al Unirii, transilv?neanul Vasile Stoica, cel care a preg?tit deciziile favorabile de pace de la Trianon (Transilvania, Cri?ana, Banatul, Maramure?ul), Versailles (Basarabia) ?i Saint-Germain-en-Laye (Bucovina). Vasile Stoica, trimis de Ionel Br?tianu în America, a f?cut cunoscute, între 1917 ?i 1919, opiniei publice americane, guvernului american ?i pre?edintelui Woodrow Wilson istoria ?i cauza românilor din Transilvania ?i din celelalte provincii ocupate de Habsburgi, austrieci, unguri ?i ru?i.

Associated Press anun?a la 6 noiembrie 1918 : „Washington DC, 6 noiembrie. Guvernul Statelor Unite a promis ast?zi c? prin influen?a sa va da României tot sprijinul, ca aceast? ?ar?, în conferin?a p?cii generale, s?-?i câ?tige justele sale drepturi politice ?i teritoriale. România întotdeauna a sperat o reunire cu fra?ii s?i din Transilvania, ?inu?i între grani?ele Imperiului Austro-Ungar. Asigurarea de simpatie ?i ajutor din partea Statelor Unite s-a dat ast?zi într-un mesagiu al Ministerului de Externe c?tre lega?iunea american? din Ia?i, trimis într-o cablogram?, spre a fi transmis guvernului român. Mesagiul este urm?torul : „Guvernul Statelor Unite a avut necontenit în vedere viitoarea fericire ?i integritatea României ca ?ar? liber? ?i independent? ?i înc? înainte de a exista starea de r?zboiu între Statele Unite ?i Austro-Ungaria pre?edintele a trimes Regelui României un mesagiu de simpatie ?i apreciere. De atunci încoace, împrejur?rile s-au mai schimbat ?i prin urmare pre?edintele dore?te s? v? informez c? guvernul Statelor Unite nu pierde din vedere aspira?iunile neamului românesc, atât din afara cât ?i din l?untrul grani?elor Regatului. A fost m?rturie la luptele, suferin?ele ?i jertfele aduse de acest neam pentru dezrobirea sa de du?mani ?i ap?s?tori. Guvernul Statelor Unite simpatizeaz? adânc cu spiritul de unitate na?ional? ?i cu aspira?iunile românilor de pretutindeni ?i nu va neglija s?-?i întrebuin?eze la timpul potrivit influen?a sa, ca justele drepturi politice ?i teritoriale ale neamului românesc s? fie ob?inute ?i asigurate fa?? de orice n?v?lire str?in?.Acum câteva zile c?pitanul Vasile Stoica, pre?edintele Ligei Na?ionale Române din Statele Unite ?i c?pitan în legiunea român? care se lupt? acum în Fran?a, a prezentat secretarului de stat Lansing un memoriu, ar?tând aspira?iile na?ionale ale ??rii sale, în principiu, f?r? considerare la frontiere. Ac?iunea de ast?zi a d-lui Lansing e urmarea studierii acestui memoriu".

Vasile Stoica fusese primit de pre?edintele S.U.A., la 20 septembrie 1918, împreun? cu T.G. Masaryk (viitorul pre?edinte al Cehoslovaciei), I.J. Panderewski (celebrul pianist ?i primul prim-ministru al Poloniei dup? 1918) ?i Hinko Hinkovici (reprezentantul viitorului Regat Serbo-Croato-Sloven). „Pre?edintele ceti cu aten?ie scurtul memoriu, ascult? cu mult interes explicarea d-lui Masaryk ?i cuvintele noastre ?i apoi ne r?spunse c? „guvernul Statelor Unite e întru toate de acord cu aspira?iile noastre" ?i c?, dup? convingerea sa, „Austro-Ungaria e o ?andrama putred? care nu mai poate fi ?inut? în picioare, oricâte proptele i s-ar pune ?i a c?rei dismembrare a devenit o necesitate"[1].

A auzit cineva din C.P.Ex. al P.S.D. de Vasile Stoica ? Nu s-a v?zut pân? ast?zi nici un semn. Tot în acest nefericit 2018 ar trebui s? avem retip?rite toate c?r?ile reginei Maria, discursurile marelui rege român Ferdinand cel Loial, albume de fotografii cu regele ?i regina, filme documentare, studii istorice noi. Se apropie de sfîr?it 2018 ?i nu s-a v?zut decât foarte pu?in. De asemenea, contribu?ia Marthei Bibescu ?i a so?ului ei, principele George Valentin Bibescu, eforturile lor diplomatice pe lâng? guvernele Fran?ei, Italiei ?i Regatului Unit ar fi trebuit celebrate printr-o readucere masiv? a lor în actualitate. S-a întâmplat ceva ? Nimic, absolut nimic. S-a pomenit undeva numele dr. Ion Cantacuzino ?i cel al lui N. Titulescu, cei care au semnat tratatul de la Trianon în 1920, cel care consfin?ea interna?ional România Mare ? M? rog, poate pân? în 2020 dispare în întregime actuala clas? politic?, dimpreun? cu for?ele obscure care o manevreaz?, ?i vom s?rb?tori cu adev?rat Centenarul Unirii celei Mari ?i tratatele de la Trianon, Versailles ?i Sant-Germain-en-Laye. C?ci ce leg?tur? ar putea exista între micimanii de ast?zi (de la Dragnea la Orban, de la Barna la Tomac ?i de la Iohannis la Firea) ?i uria?ii de acum un secol (I.I.C. Br?tianu, regele Ferdinand, regina Maria, Vasile Stoica, Octavian Goga, Martha Bibescu, Iuliu Maniu, Pan. Halippa, Alexandru Averescu...) ?

Revenim. Aproape toate editurile au fost aduse la faliment de guvernele succesive, începând cu 2014. Care guverne au continuat, de fapt, opera de distrugere a b?sismului antina?ional. Majoritatea institu?iilor culturale au deja la activ 13 ani de criz? organizat?. Reformând în ne?tire reformele anterioare din Educa?ie, cu mini?tri ai Educa?iei ?i Culturii numi?i pe nu se ?tie ce criterii, tot t?ind din bugetele culturii, nu e de mirare c? nu mai ai cu cine concepe o aniversare - cu carieri?ti, fripturi?ti, amatori, „sim?iri reci, harfe zdrobite" nu se poate face mare lucru.

Parc? pe ici-pe colo au fost totu?i evocate luptele de la M?r??ti, M?r??e?ti, Oituz, dar marii eroi ai Primului R?zboi care a f?cut posibile deciziile istorice ale tratatelor de pace, confirmând România Mare, nu au fost nicidecum readu?i în memoria românilor de la 2018. Peste generalii Constantin Prezan, Constantin Chiri?escu, Eremia Grigorescu, Alexandru Averescu, Alexandru V?itoianu, Henri Berthelot s-a depus un strat gros de uitare. Începând din 1919, prin decrete regale, s-a dat p?mânt ??ranilor, iar din luna mai a acelui an evreii de pe întreg cuprinsul noului regat au devenit cet??eni români. Lobby-ul evreiesc american a condi?ionat, prin presiunile sale pe lâng? pre?edintele Wilson, sus?inerea cauzei române?ti de acordarea de drepturi depline evreilor. Vasile Stoica a fost ?i în cazul acestor negocieri în prima linie în timpul campaniei sale din S.U.A. de recunoa?tere a românilor de pretutindeni, a istoriei ?i teritoriilor lor.

Cum tratatele au fost semnate în 1919 ?i 1920, ne mai r?mân doi ani de s?rb?torire a Marii Uniri. E timp destul ca s? se trezeasc? pân? ?i ni?te jalnici epigoni...

------------------------------
[1] Vasile Stoica, America pentru cauza româneasc?, Tipografia Universul, 1926, pp. 50-51, 56.

footer