Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Redactia ART-EMIS   
Duminică, 24 Iunie 2018 20:05

Sanziene RIelele fac hor? ?i se spal? în roua dimine?ii

Pe 24 iunie, Biserica Ortodox? face pomenirea Na?terii Sfântului Ioan Botez?torul. Mirenii care înc? se încred în magie s?rb?toresc Noaptea de Sânziene, pe 23 iunie. De Dr?gaic? se culeg plante de leac ?i de descântece. Ielele z?natice ies la dans s?-nnebuneasc? fl?c?ii. Unele fete se t?v?lesc goale în roua dimine?ii.

S?rb?toarea Na?terii Sfântului Ioan Botez?torul

În ziua de 24 iunie a fiec?rui an bisericesc, Biserica Ortodox? face pomenirea Na?terii Sfântului Ioan Botez?torul, cunoscut? în popor ?i cu denumirea de Dr?gaica sau Sânziene. Biserica Ortodox? serbeaz? de obicei ziua mor?ii sfin?ilor drept ziua lor de na?tere. Numai Maica Domnului ?i Sfântul Ioan Botez?torul fac excep?ie de la aceast? regul?; ei au privilegiul de a li se s?rb?tori atât z?mislirea (23 septembrie, 9 decembrie) ?i na?terea (8 septembrie, 24 iunie), cât ?i alte evenimente din via?a lor (Bunavestire, Aflarea capului Sfântului Ioan Botez?torul) scrie crestinortodox.ro. Ioan Botez?torul a fost adus pe lume la b?trâne?e de Elisabeta. Z?mislirea a preg?tit minunea na?terii Mântuitorului dintr-o fecioar?. Na?terea aceasta a avut loc cu ?ase luni înainte de cea a Domnului lisus Hristos. S?rb?toarea apare atestat? documentar în secolele IV-V, când se fixeaz? definitiv ?i data Cr?ciunului.

Dr?gaica, Sânzienele în tradi?ia popular?

În calendarul popular, în ziua de 24 iunie se s?rb?toresc Sânziene sau Dr?gaica.
De?i sunt asociate s?rb?torii cre?tine a Na?terii Sfântului Ioan Botez?torul ?i a Aducerii Moa?telor Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, Sânzienele î?i au originea într-un str?vechi cult solar. Denumirea este preluat? probabil, de la Sancta Diana, zei?? silvestr?. Sânzienele erau pe vremea lui Dimitrie Cantemir, reprezent?ri fitomorfe (Florile de Sânziene) ?i divinit??i antropomorfe. În credin?a popular?, Sânzienele sunt femei frumoase, adev?rate preotese ale soarelui, divinit??i nocturne ascunse prin p?durile întunecate, neumblate de om.

Într-un cult geto-dacic str?vechi al Soarelui, sânzienele erau reprezentate de traci înl?n?uite într-o hor?. Nimeni îns? nu le spune pe numele lor cu miez etimologic. Oamenii le zic iele acestor zâne n?stru?nice. Ielele sunt fecioare z?natice, cu o mare putere de seduc?ie ?i cu puteri magice. Se crede despre ele c? locuiesc în v?zduh, în p?duri sau în pe?teri, pe maluri de ape sau la r?spântii ?i apar noaptea la lumina lunii, rotindu-se în hor?, în locuri retrase, dansând goale, cu p?rul despletit ?i cu clopo?ei la picioare, în unele legende. Locul pe care au dansat r?mâne ars ca de foc ?i iarba nu mai cre?te acolo. Se crede c? în Noaptea de Sânziene ielele se adun? ?i danseaz? în p?dure, iar cine le vede r?mâne mut sau înnebune?te.

În vremuri îndep?rtate, popula?ia din mun?i se întâlnea pesemne la momentele solsti?iale (Sânzienele) sau echinoc?iale pentru a s?vâr?i ritualuri închinate Soarelui. Megali?ii din Mun?ii C?limani pe care s-au descoperit însemne solare (rozete, soarele antropomorfizat) sunt semne ale acestor ceremoniale. Sânzienele plutesc în aer sau umbl? pe p?mânt în noaptea de 23 spre 24 iunie, cânt? ?i danseaz?, împart rod holdelor, umplu de fecunditate femeile c?s?torite, înmul?esc animalele ?i p?s?rile, umplu de leac ?i miros florile ?i t?m?duiesc bolile ?i suferin?ele oamenilor. Spre deosebire de Rusalii, care sunt reprezent?ri fantastice aduc?toare de rele, Sânzienele sunt zâne bune. Dar ele pot deveni ?i for?e d?un?toare. Dac?-s p?guboase, zânele îi lovesc pe cei p?c?to?i cu "lan?ul Sânzienelor", stârnesc din senin ?i vijelii, v?t?meaz? grânele cu grindin? ?i las câmpul f?r? de rod ?i florile f?r? de leac.

Obiceiuri de divina?ie. În gospod?rie. S?-?i cuno?ti ursita ?i norocul. Ritualuri cu flori

În diminea?a de Sânziene, înainte de r?s?ritul soarelui, oamenii strângeau buchete de Sânziene pe care le împleteau în coroni?e ?i le aruncau pe acoperi?ul caselor. Dac? aceast? coroni?? r?mânea pe cas?, se spunea c? st?pânii casei vor tr?i mult. Atunci când coroni?a aluneca spre marginea acoperi?ului sau c?dea de pe acoperi?, în popor se spunea c? st?pânii casei vor muri de tineri. În satul Sâncel, din Alba, tradi?ia presupune ca, în seara dinaintea Na?terii Sfântului Ioan Botez?torul, gospodarii s? î?i împodobeasc? por?ile cu o cruce din flori de sânziene ?i un trandafir. În ziua de Sânziene, s?tenii adun? de pe câmp flori ?i fac cununi pentru fiecare membru al familiei, dar ?i pentru fiecare animal din gospod?rie. Cununile membrilor familiei sunt aruncate apoi de un b?rbat pe acoperi?ul casei, acesta strigând ?i numele celui c?ruia îi apar?ine cununa. B?trânii satului povestesc c? fiecare cunun? trebuie s? r?mân? pe acoperi?, pentru a-l ap?ra de r?u pe cel c?ruia îi este destinat?, iar în cazul în care va c?dea, respectivului membru al familiei îi va merge r?u tot anul. S?tenii arunc? apoi pe acoperi?urile grajdurilor cununi?ele f?cute pentru animalele din gospod?rie, tradi?ia spunând c? ?i acestea vor fi ocrotite de r?u.
De asemenea, exist? o supersti?ie popular? specific? acestei s?rb?tori. În ziua de Sânziene oamenii nu trebuie s? se îmb?ieze, deoarece vor sp?la for?ele magice care îi înconjoar? în aceast? zi.

În Noaptea de Sânziene se fac focuri în care se arunc? substan?e cu arome puternice, b?ie?ii agit? f?clii, se strig? ?i se cânt? din bucium. Localnicii din satul bistri?ean Maieru p?streaz? un obicei vechi de câteva sute de ani. În ajunul s?rb?torii de Sânziene, se aprind? focuri prin care sar pentru a se purifica. Gospodarii încercau s? afle care le va fi norocul la animale, tot cu ajutorul florilor de Sânziene. În seara din ajunul s?rb?torii ag??au cununi de Sânziene, la col?ul casei orientat c?tre r?s?rit ?i dac?, a doua zi, în coroni?e erau prinse p?r de la anumite animale, sau puf ?i pene de la p?s?ri, anul era prielnic tocmai pentru animalele ?i p?s?rile oamenilor. Florile culese în ziua de Sânziene prinse în coroni?e sau legate în form? de cruce, erau duse la biseric? pentru a fi sfin?ite ?i erau p?strate, apoi, pentru practici magice.

De s?rb?toarea Sânzienelor, în mijlocul verii, se culegeau plantele de leac. Tot atunci se f?ceau previziuni meteorologice: în func?ie de momentul în care r?s?rea Constela?ia G?inu?ei, se determina perioada prielnic? pentru sem?natul grâului de toamn?. S?rb?toarea Sânzienelor mai este cunoscut? în popor ?i sub denumirea de Amu?itul Cucului. Se crede c? dac? cucul înceteaz? s? cânte înainte de Sânziene, înseamn? c? vara va fi secetoas?.

Pentru a fi s?n?to?i ?i pentru a avea spor în munc?, în acest moment de început al seceri?ului, oamenii se încingeau peste ?ale cu tulpini de cicoare. Pentru alungarea spiritelor malefice, se aprindeau focuri în care se aruncau substan?e puternic mirositoare, se buciuma ?i se striga în jurul focurilor. În unele sate din sud-vestul Bucovinei, putea fi întâlnit, cu ani în urm?, obiceiul † boului înstru?at". În ceremonial, masca taurin? murea ?i ren??tea simbolic la acest început de timp calendaristic.

În Ardeal, se mai spune c?, în ziua de Sânziene, pot fi c?utate comori vechi, îngropate în p?mânt, deoarece, în noaptea dinainte, deasupra locului unde sunt ascunse s-ar aprinde un foc. Pentru pomenirea mor?ilor se fac pomeni îmbel?ugate ?i se pun flori mirositoare pe morminte. De Sânziene au loc bâlciuri ?i iarmaroace. Acestea erau în trecut un bun prilej pentru întâlnirea tinerilor cop?i pentru m?ri?is. Târguri faimoase se fac la Buz?u, Foc?ani, Câmpulung Muscel, Buda, din jude?ul Vrancea, Ipatesti, jude?ul Olt, Pite?ti, C?rbune?ti, jude?ul Olt, Giurgeni, jude?ul Ialomi?a, Bro?teni, jude?ul Mehedin?i) ?i, cel mai cunoscut, Târgul de Fete de pe Muntele G?ina. Pe 24 iunie, în Bucovina se s?rb?tore?te cu mare fast Aducerea moa?telor Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava. În aceast? zi se adun? mii de pelerini pentru a participa la ceremonia scoaterii moa?telor Sfântului Ioan.

Flori, fete ?i b?ie?i. Ritualuri pentru m?ri?i? ?i dragoste

Micile flori galbene, numite sânziene, cresc în poieni ?i sunt culese de fete, în muzica ?i chiuiturile fl?c?ilor. Se împletesc apoi în form? de cerc pentru fete ?i de cruce pentru b?ie?i. Aceste cununi se pun în cas?, pe por?i, la ferestre, pe ?uri, pe stupi ?i chiar în culturi, în credin?a c? ele vor ocroti casa ?i gospod?ria, vor aduce noroc, s?n?tate ?i bel?ug. Fetele î?i arunc? aceste cununi pe un acoperi?, cele care r?mân prinse prevestind m?riti?ul apropiat, sau peste vite: dac? nimere?te una tân?r?, fata se va c?s?tori cu un tân?r, iar dac? i se prinde cununa într-una b?trân?, un om în vârst? îi va fi alesul. Fetele strângeau flori de Sânziene pentru a le pune sub pern?, în noaptea premerg?toare s?rb?torii, în credin?a c? î?i vor visa ursitul. În unele zone, fetele î?i f?ceau coroni?e din Sânziene, pe care le l?sau peste noapte în gr?dini sau în locuri curate. Dac? diminea?a g?seau coroni?ele pline de rou?, era semn sigur de m?riti? în vara care începea. De asemenea, dac? poart? flori de sânziene în p?r sau la sân, fetele ?i femeile m?ritate vor deveni atr?g?toare ?i dr?g?stoase.

Un alt obicei este alaiul Dr?gaicei - cea mai frumoas? ?i mai cuminte dintre fetele satului, care colind? al?turi de alte tinere îmbr?cate în alb. La r?scruci, fetele se opresc ?i fac o hor? cântând. Se mai obi?nuie?te ?i ca fetele s? fie udate de fl?c?i, care umbl? prin sat din zorii zilei cu flori de sânziene la p?l?rii. Pentru a fi pl?cute feciorilor, fetele se sp?lau pe cap, în aceast? zi cu fiertur? de iarb? mare. Pentru a scap? de boli, fetele ?i nevestele se sc?ldau ritual în ape curg?toare iar pentru a se umple de fertilitate, femeile se t?v?leau dezbr?cate în rou?, diminea?a, înainte de r?s?ritul Soarelui. Roua trebuie adunat? în zori de pe plante, în locuri nec?lcate, pe o pânz? alb?, stoars? apoi într-o oal? nou?. B?trânele care se ocup? de asta, aduc apoi roua în sat, f?r? a vorbi pe drum ?i evitând s? întâlneasc? pe cineva. Cu aceast? rou? se vor sp?la fetele care vor s? se m?rite repede, dar ?i femeile m?ritate care vor s? fie iubite de so?i ?i s? aib? copii frumo?i ?i s?n?to?i.
O supersti?ie legat? tot de dragoste spune c? îndr?gosti?ii care fac împreun? baie în râu sau în mare de Sânziene se vor iubi toat? via?a.

Grafica - I.M.

-----------------------------------------------------------------------
[1] Sursa http://www.mediafax.ro/life-inedit/noaptea-de-sanziene-legende-vraji-si-traditii-ielele-fac-hora-si-innebunesc-flacaii-fetele-se-spala-in-roua-diminetii-15504957

footer