Revista Art-emis
A fost odat?... PDF Imprimare Email
Redactia ART-EMIS   
Duminică, 13 Mai 2018 18:12

Ruinele industiei ceausistePân? în 1990 am fost o ?ar? suveran?. Acum suntem o colonie sub ocupa?ie militar? str?in?, o tarab? unde multina?ionalele vând „m?rgele" românilor ?i î?i însu?esc bog??iile Neamului Românesc. România de ast?zi este plin? de ruinele industriei ceau?iste, pustiit? ?i cu b?trâni însingura?i, abandona?i de statul român în locuri unde alt?dat? erau localit??i. Reportajul pe care vi-l prezent?m merit? toat? aten?ia, concluziile fiind l?sate la alegerea M?riei Sale cititorul. (Ion M?ld?rescu)

Industria secret? a lui Ceau?escu, adus? în paragin?

Rachete care ajung în spa?iu, avioane supersonice, reactoare nucleare sau baterii pentru telefoanele mobile. Pe scurt, tot ce înseamn? tehnologie de ultim? genera?ie se fabric?, în prezent, cu metale rare. Asta pentru c? titanul, zirconiul, telurul, germaniul, litiul ?i molibdenul sunt mai rezistente decât metalele clasice ?i transport? mai rapid c?ldur? ?i electricitate. România este una dintre pu?inele ??ri din Europa care de?ine resurse naturale de titan ?i de zirconiu. Nivelul rezervelor a fost ?i este secret de stat. Reporterii emisiunii „Din interior" au aflat c? numai în jude?ul Arge? rezervele de aluviuni care con?in titan ?i zirconiu însumeaz? 370 de milioane de metri cubi.

România a avut, în timpul regimului comunist, o industrie secret?, am extras ?i am prelucrat titan ?i zirconiu în scop militar ?i nuclear. Minereul a fost scos din nisipul litoral de la Grindu Chituc ?i din carierele Merisani ?i Glogova. Titanul era folosit în industria aviatic?. Din zirconiu s-au fabricat capsulele în care se depoziteaz? uraniu radioactiv, adic? combustibilul nuclear pentru central? de la Cernavod?. România era a ?asea ?ar? din lume, dup? S.U.A, U.R.S.S, China, Japonia ?i Fran?a, capabil? s? produc? zirconiu pentru centralele nucleare.

Se lucra greu, era o munc? titanic?, se f?cea cu mari sacrificii. Se întâmplau accidente.Dup? 90, din cauza dezinteresului autorit??ilor, industria metalelor grele a dec?zut. Guvernan?ii care s-au perindat pe la Palatul Victoria au oprit produc?ia de avioane ?i au amânat construc?ia reactoarelor de la Cernavod?. Aceste decizii au îngropat mineritul ?i metalurgia în domeniul titanului ?i zirconiului. A?a se face c?, în prezent, România import? titan ?i zirconiu în valoare de milioane de euro, iar Guvernul, paradoxal, aloc? sute de mii de euro ca s? închid? carierele bogate în minereu. Am r?mas doar cu ruinele fostelor exploat?ri ?i cu destule probleme de mediu despre care autorit??ile refuz? s? vorbeasc?.

Programul Nuclear Na?ional. Ceau?escu î?i dorea o ?ar? înarmat?

În anii '60, comuni?tii au elaborat cel mai ambi?ios proiect al lor, Programul Nuclear Na?ional. Proiectul a prev?zut, în prima faz?, construc?ia unei centrale nuclear-electrice la Cernavod?, cu tehnologie importat? din Canada. Florea Dumitrescu a fost ministru de Finan?e în anii '70 ?i a negociat atunci cu guvernul canadian. Ambi?iile ?inteau departe. România trebuia s? devin? o mare putere nuclear?. Dup? ce au intrat în posesia licen?ei de construc?ie a centralei nucleare, autorit??ile au decis s? fabrice reactoare în ?ar?. Planul era ca inginerii români s? câ?tige destul? experien?? ca s? poat? construi centrale nucleare în ??rile din lumea arab? bogate în petrol. Obiectivul final al Programului Nuclear era, de fapt, unul militar. În plin r?zboi rece, de?i aparent milita pentru pace ?i prietenie între popoare Ceau?escu î?i dorea o ?ar? înarmat?. Programului Nuclear avea îns? nevoie de resurse uria?e. Ca s? func?ioneze, reactoarele de la Cernavod? necesit? combustibil, adic? uraniu, ?i zirconiu. Din zirconiu se fabric? capsulele în care este introdus uraniul radioactiv. În '73 comuni?tii au înfiin?at Întreprinderea de Metale Rare, o structur? condus? direct de Securitate. Scopul era s? descopere z?c?mintele de metale rare.

Uzina de la Vadu. Nisipurile din Delta Dun?rii, bogate în minereu de titan ?i zirconiu

Satul Vadu, jude?ul Constan?a. În apropierea plajei, un colos de beton domin? peisajul. Este tot ce-a mai r?mas din uzina de metale rare. În anul 1984 îns? aici se extr?gea titan ?i zirconiu din nisipurile din Grindu Chituc, o limba de p?mânt de la malul m?rii. Uzina a fost construit? la Vadu dup? ce geologii au descoperit c? nisipurile din Delta Dun?rii sunt bogate în minereu de titan ?i zirconiu. Mineralele au fost aduse, de-a lungul vremii, de curen?ii litorali, ?i cu timpul au format grinduri. Descoperirea a fost pur întâmpl?toare. Geologii c?utau ap? potabil? pentru oamenii Deltei. Nicolae Panin este consilier în cadrul Institutului de Cercetare pentru Geologie Marin?. În anii '70 a lucrat, ca geolog, la proiectele de foraj din Delt?. „S-a f?cut un program întreg de foraje ?i s-a constatat, în anumite locuri, c? exist? aceste minerale grele. Primul loc descoperit a fost S?r?turile ?i al doilea loc a fost Chitucul", poveste?te acesta.

Întreprinderea a fost dotat? cu tehnologie unicat, din Australia, ?i putea s? prelucreze pân? la 2,5 milioane de tone de nisip. Nisipul din Grindul Chituc a fost extras de o drag?, adus? la fa?? locului pe mare. ?an?ul s?pat, lung de 8 kilometri, este vizibil ?i ast?zi. Nicolae Tomu?, directorul tehnic al Institutului de Cercetare pentru Metale Rare, a fost implicat în proiect. Proiectul de la Vadu a r?mas secret. Nicolae Galbinasu, primarul comunei Corbu de care apar?ine satul Vadu, î?i aminte?te cum satul sau a devenit, peste noapte, un obiectiv de interes na?ional. Zona era împânzit? de ofi?eri de Securitate.

Reporterii emisiunii „Din Interior" i-au g?sit pe fo?tii angaja?i ai uzinei. Surprinz?tor, ace?tia nu ?tiu la ce au lucrat de fapt nici în ziua de azi. Dup? 1990, de uzina s-a ales praful. Întreprinderea de Metale Rare a fost reorganizat? de trei ori. Mai întâi a deveni Central? Industrial?, apoi Regie Autonom?, iar în anul 1997 s-a tranformat în actuala Companie Na?ional? a Uraniului. În acela?i an, Guvernul a t?iat subven?iile pentru minerit, iar uzina de la Vadu a fost separat? ?i trecut? pe linie moart?. Consecin?ele abandonului se v?d la tot pasul. Conductele care transportau nisipul de la malul m?rii, spre uzin?, au fost demontate bucat? cu bucat? pentru fier. Ho?ii au furat pân? ?i firele din cupru de pe stâlpii de înalt? tensiune.

În anul 2000, o firm? din Constan?a a cump?rat uzina cu aproape dou? milioane de euro. Prosidex Rom Srl. a preluat cl?dirile ?i o parte din utilaje. Acum, fabric? materiale pentru construc?ii. În anul 2012, firma a dat faliment dar, în mod ciudat, în planul de reorganizare, sus?ine c? are contracte pentru minereu titanifer. Agen?ia Na?ional? pentru Resurse Minerale, institu?ia de stat responsabil? cu gestiunea resurselor naturale, crede c? acest lucru nu este posibil. Administratorul firmei, ?tefan Cr?ciunescu este de neg?sit.

În urma exploat?rii miniere au r?mas patru lacuri de steril, iar autorit??ile au dispus ca Grindul Chituc s? intre în reconstruc?ie ecologic?. Grindu apar?ine de jude?ul Constan?a, dar este administrat de Rezerva?ia Biosferei Delta Dun?rii. Reporterii emisiunii Din Interior au întrebat Agen?ia pentru Protec?ia Mediul Constan?a, Garda de Mediu Constan?a ?i Administra?ia Rezerva?iei Biosferei Delta Dun?rii dac? au verificat nivelul radioactivit??ii în zon?. În timpul sezonului estival, la Vadu se face plaj? chiar lâng? lacurile de steril. Pân? acum, autorit??ile nu au f?cut niciun control ?i î?i paseaz? r?spunderea de la una la alta.

Nisipul de la Glogova con?ine cele mai mari concentra?ii din ?ar?

Comuna Glogova, jude?ul Gorj. Un sat s?rac în Oltenia care st? de fapt pe o comoar?. Înainte de 1989, Întreprinderea de Metale Rare a construit o sta?ie pilot de extragere a minereului de titan. Nisipul de la Glogova con?ine cele mai mari concentra?ii din ?ar?. Ast?zi instala?iile ruginesc. Cariera de la Glogova a fost abandonat?, în anul 2000, pe motiv c? era nerentabil?. În prezent, Conversmin, compania de stat responsabil? cu închiderea minelor, are în plan s? aloce peste 100.000 de euro ca s? închid? cariera ?i s? ecologizeze zona. Termenul de finalizare al lucr?rilor este anul 2018. În timp ce Conversmin vrea s? închid? cariera, Agen?ia pentru Resurse Minerale vrea s? o redeschid?. Institu?ia caut? investitori interesa?i de începerea mineritului. Nici la Glogova autorit??ile nu au verificat nivelul radioactivit??ii.

Capsulele cu uraniu pentru func?ionarea centralei de la Cernavod?, produse în Cranga?i

Cartierul Crânga?i, zona de nord a Bucure?tiului. Un colos de beton zace abandonat lâng? lacul Morii. Sunt ruinele combinatului Granmetal. Uzina a fost conceput? s? fabrice capsulele din zirconiu pentru uraniul radioactiv. Capsulele cu uraniu sunt în fapt combustibilul nuclear pentru func?ionarea centralei de la Cernavod?. Anul 1989 l-a prins ridicat pe jum?tate ?i a?a a r?mas pân? în zilele noastre. Acum, este abandonat, iar o parte a cur?ii sale a devenit herghelie.

Petru Ianc a condus departamentul de Metalurgie al Ministerului Economiei din anul 1993 pân? în 2010. Acesta recunoa?te c? Ministerul Economiei nu a f?cut nimic pentru salvarea combinatului. Oficialul sus?ine c? investi?iile au fost abandonate deoarece construc?ia reactoarelor de la Cernavod? intrase în impas. Grantmetal a fost demontat de ho?ii de fier vechi, banii investi?i s-au dus pe apa sâmbetei. Nuclearelectrica, compania de stat care gestioneaz? centrala de la Cernavod?, este nevoit? s? importe capsule din zirconiu de peste 10 milioane de euro. F?r? produsele din zirconiu, reactoarele care asigur? 20% din produc?ia de energie electric? a ??rii nu func?ioneaz?.

Singurul combinat care a supravie?uit tranzi?iei este Zirom Giurgiu. Întreprinderea este unicat în ?ar? ?i chiar ?i în Europa. Zirom produce ?i ast?zi lingouri de titan ?i de zirconiu pe care le export? în Suedia ?i Germania. În România nu are pia?? de desfacere. Combinatul a reu?it s? î?i continue activitatea în condi?iile austere. Furnizorul s?u de materie prim?, uzina de la Vadu, s-a închis. Grantmetal, combinatul c?ruia trebuia s? îi livreze lingourile, nu a func?ionat niciodat?. Guvernul a investit 2 miliarde de lei vechi în tehnologie, dar în anul 2005, a abandonat proiectul. Cu liniile de produc?ie incomplete, speciali?tii de la Giurgiu nu au cedat. Au importat minereu ieftin din Ucraina ?i au vândut produse scumpe, de calitate, în str?in?tate. Recent, Zircom a ob?inut finan?are din fonduri europene de ?apte milioane de euro, iar anul viitor, combinatul î?i va deschide o sec?ie pentru realizarea produselor finite din titan. Industrie nu mai avem, dar am r?mas cu speciali?tii. Unii dintre ei sunt ast?zi cercet?tori la Institutului Na?ional pentru Metale Neferoase ?i Rare ?i se pot l?uda cu realiz?ri importante. Inginerii au pus la punct tehnologia necesar? fabric?rii bateriilor ultramoderne pe baz? de litiu, un metal rar, indispesanbil industriei telefoniei mobile ?i industriei auto. Dar statul român nu este interesat s? dezvolte proiectele lor.

Directorul institutului, Teodor Velea, a propus Ministerului Economiei, s? înceap?, în parteneriat public-privat, construc?ia unei fabrici de baterii pe baz? de litiu pentru uzineleDacia ?i Ford. Concret, nu s-a construit nimic. Inginerii au mai realizat, în premier? na?ional?, implanturi dentare f?cute din titan. Zeci de români poart? deja implanturi fabricate din acest metal foarte rezistent. În timp ce România ignor? realiz?rile speciali?tilor s?i ?i î?i închide industria minier?, statele din Occident se str?duiesc s? se aprovizioneze cu metale rare. Japonia a descoperit un z?c?mânt pe fundul Oceanului Pacific, iar Rusia vrea s? deschid? o carier?, în valoare de un miliard de dolari, în apropierea Oceanului Arctic. China, ?ar? care de?ine 97% din rezervele mondiale, amenin?? c? va interzice exporturile. Speciali?tii Institutului de Cercet?ri pentru Metale Rare sus?in c? România ar putea s? devin? un furnizor important de resurse la nivel european.

În 2013, din grandiosul Program Nuclear al României au r?mas doar ruine, utilaje ruginite ?i probleme de mediu ignorate. În loc s? încaseze miliarde de euro, Guvernul cheltuie?te sute de mii de euro ca s? închid? cariere cu z?c?minte pre?ioase. Dac? înainte ?ara noastr? a concurat cu marile puteri ale lumii la prelucrarea metalelor rare în scop nuclear, acum, în domeniul tehnologiei de vârf, nu mai cont?m[1].

-------------------------------------------
[1] Sursa https://www.digi24.ro/embed/special/reportaje/reportaj/dininterior-metale-rare-industria-secreta-a-lui-ceausescu-adusa-in-paragina-149499?video=0&width=570&height=320

footer