Revista Art-emis
Scriitorul de politic? PDF Imprimare Email
Petru Romo?an   
Duminică, 13 Mai 2018 17:52

Petru Romo?anS? mai scrii articole cu b?taie politic? ? S? nu mai scrii ? Totu?i, nu po?i s? nu te întrebi, m?car din când în când, dac? mai are vreun rost s? înnegre?ti hârtia cu specula?ii politice pentru o societate atât de posedat? de ur?, de resentiment, fragmentat?, divizat?, fracturat? ?i cu sechele atât de grave nevindecate - poate vindecabile doar în timp. Oricum, mizele mari au fost de mult jucate, la începutul anilor '90, pân? prin 2000. Sunt cunoscu?i ?i câ?tig?torii, ?i perdan?ii. Câ?tig?torii au luat totul, perdan?ii, doar praful de pe tob?. Numai vreo doi-trei autori de opinii politice s-au îmbog??it peste m?sur?, ceilal?i se mul?umesc cu salarii modeste prin redac?ii mereu amenin?ate sau scriu, ca subsemnatul, de amorul artei. Nu-i avem aici în vedere pe sold??eii din televiziuni, încolona?i pentru o cauz? sau alta, care sunt pl?ti?i rege?te tocmai pentru încolonarea lor total?.

Compara?ia între ultimii ani, vreo cincisprezece, cu anii '50, ani ai instal?rii violente a ocupa?iei sovietice (ruse?ti), se face frecvent, are întemeieri serioase, dar e, în acela?i timp, par?ial? ?i în?el?toare. Într-adev?r, în politic?, în afaceri, dar ?i în pres?, în justi?ie, în poli?ie, servicii secrete, în înv???mânt, mul?i nechema?i sunt perfect comparabili cu servitorii odio?i ai sovieticilor din anii '50. Simpli?ti, vulgari, incul?i, b?d?rani, apuc?tori, criminali pân? la urm?. Prototipul ideal e marinarul obraznic ?i b?g?re? Traian B?sescu. Dar lumea deschis? de azi, cu pa?apoarte la purt?tor, cu circula?ia persoanelor în U.E. doar cu cartea de identitate, cu Internetul ?i noile tehnologii care-?i permit accesul la informa?ie de pe toat? planeta, nu seam?n? deloc cu pu?c?ria general? în care au intrat practic to?i românii dup? 1945 pân? în 1965 sau cu închiderea de dup? 1980, dictat? de o putere intrat? în decrepitudine.

Din multe puncte de vedere, partenerii sau „protectorii" de ast?zi ai României (prefer?m aici s? nu le spunem „ocupan?i" sau „coloniali?ti") sunt totu?i net preferabili ocupa?ilor sovietici din anii '50. În plus, nu avem azi pu?c?riile pline de de?inu?i poltici ca în anii '50, de?i se spune, probabil pe drept, c? ?i în ultimii ani am avut de?inu?i politici (Adrian N?stase, Sorin Ro?ca St?nescu, Adrian Severin, familia Popovici, Dan Radu Ru?anu, Decebal Traian Reme? ?i destui al?ii). ?i totu?i, în ultimii 28 de ani, 4 sau 5 milioane de români au plecat spre toate orizonturile, cei mai mul?i în Spania ?i în Italia.

De ce au plecat ace?ti oameni ? De ce ? Mai nou, iat?, pleac? ?i politicieni ?i miliardari recen?i, mini?tri, primari, oameni de afaceri, chiar ?efa D.I.I.C.O.T. (crim? organizat?) spre Costa Rica, Madagascar, Londra etc. Pleac? nu numai românii în c?utare de studii, munc?, trai decent, dar ?i destui dintre cei care au produs falimentul de azi al ??rii. A crezut cineva în România c? Elena Udrea era la locul ei la cancelaria preziden?ial?, în Parlament sau în fotoliul de ministru, chiar superministru (Ministerul Dezvolt?rii) ? Poate doar ga?ca ajuns? la putere dup? 2004, pentru c? nu era deloc diferit? de Elena Udrea. E aproape sigur c? ?i actuala guvernare, discre?ionar?, P.S.D-ALDE, cu Liviu Dragnea, C?lin Popescu T?riceanu, Gabriela Vrânceanu Firea, Viorica D?ncil?, Olgu?a Vasilescu, Niculae B?d?l?u etc., va da exila?ii s?i foarte boga?i, dac? nu cumva ?i câ?iva de?inu?i politici.

Desigur, România e foarte bogat?, numai românii sunt foarte s?raci, de aceea putem tr?i înc? iluzia supravie?uirii statului na?ional unitar român. Dar, când ne aducem aminte cine ne conduce, ne apuc? brusc ame?eala ?i obligatoriu ne întreb?m cât mai poate dura iluzia c? suntem totu?i o na?iune, c? mai avem un guvern, un pre?edinte, o reprezentare diplomatic?, institu?ii de for?? care s? ne apere ?i pe noi, „populi?tii", ?i nu numai pe „ei" (tot „ei" erau numi?i ?i în vremea lui Dej ?i a lui Ceau?escu).

Mai are azi cu adev?rat România un pre?edinte ? Mai avem - pe bune - un prim-ministru ? Nu a devenit votul o rutin? f?r? nici un con?inut, o escrocherie ieftin? ? Nu e invocarea atât de insistent? a votului popular sau a celui din Parlament doar un penibil cinism ? Deci, ce facem noi aici, noi, cei care înnegrim hârtia despre o politic? pe care nu o mai vede nimeni ? S? mai scrii politic? ? S? nu mai scrii ? Poate c? totu?i da, dar mai rar, niciodat? pentru unii sau pentru al?ii, mai de departe, când ai de spus ceva cu adev?rat nou.

footer