Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Redactia ART-EMIS   
Miercuri, 18 Aprilie 2018 20:27

Dosar CNSAS Acel „va urma" cu care se încheia primul episod albuzului comis de un salariat al C.N.S.A.S., care, pe bani publici ?i în timpul programului de serviciu a „construit" o f?c?tur? murdar? comandat? continu?[1]. În jalnicul episod, continuator „i-lustrul" autor a modificat direc?ia rachetelor machiavelice, plângând cu lacrimi de crocodil de mila r?posatului „Nevoia? al minâii" ?i a odraslei dublului agent N.K.V.D.-Gestapo din vremea celui de-Al Doilea R?zboi Mondial. Adev?rul având alt? fa?? decât cea m?sluit? ?i aruncat? pe pia?? cu tent? persuasiv? de c?tre parodia lui Machiavelli, reac?iile sunt fire?ti. V? prezent?m trei opinii care contrazic manipularea vidanjorului G.D.S.-isto-sörösist din „22". Sine die, se impune ca în astfel de cazuri, Colegiul C.N.S.A.S., abilitat s? coordoneze activit??ile educa?ionale ?i de cercetare desf??urate de C.N.S.A.S. s? clarifice situa?ia creat? ?i, în caz de înc?lcarea atribu?iilor, s? ia m?suri conforme cu regulamentul de func?ionare. (Redac?ia ART-EMIS)

Listele de „colaboratori" ai Securit??ii publicate de Hodor

Încrederea publicului în corectitudinea ?i neutralitatea politic? a Colegiului Consiliului Na?ional pentru Studiul Arhivelor Securit??ii (C.N.S.A.S.) au fost afectate de recentul scandal ce l-a vizat pe proasp?tul pre?edinte al Academiei Române, Ioan Aurel Pop, consider? fostul membru al Colegiului institu?iei, Florin Abraham, într-o scrisoare deschis?. Florin Abraham îl acuz? pe autorul articolului din Revista „22", M?d?lin Hodor, de o serie de presiuni asupra angaja?ilor institu?iei ?i de ilegalit??i privind folosirea statutul s?u de angajat al C.N.S.A.S. Mai mult, fosul membru - pân? la sfâr?itul lunii martie - al Colegiului institu?iei arat? c? Hodor a înc?lcat legea publicând documentele f?r? a fi anonimizate ?i ignorând faptul c? Ioan Aurel Pop avea deja o decizie de necolaborare cu Securitatea. Red?m, mai jos, integral, scrisoarea deschis? a lui Florin Abraham. (Iuliu Vl?descu, Ev.Z.)[2].

C?tre C.N.S.A.S.
Onorat Colegiu,
Având în vedere situa?ia creat? prin publicarea de c?tre dl. M?d?lin Hodor, func?ionar public în institu?ia pe care o conduce?i, a articolul „Ioan Aurel Pop, Cornel Nistorescu si Dorel Abraham, pe lista colaboratorilor Securit??ii" în edi?ia electronic? a revistei „22" din 12 aprilie a.c.[3]. Având în vedere evidenta criza de încredere a publicului în corectitudinea ?i neutralitatea politic? a func?ion?rii C.N.S.A.S., Având în vedere faptul c? am propria evaluare ?i cunoa?tere a situa?iei, bazat? pe experien?a de membru al Colegiului pân? în 26 martie a.c., v? transmit urm?toarele:

1. Demersul publicistic al dlui M?d?lin Hodor nu a fost (sper!) ?i nici nu poate fi unul asumat institu?ional de C.N.S.A.S. Poate c? pentru Dvs. acest lucru este evident, îns? v? asigur c? nu ?i pentru opinia public?, deoarece, în lipsa unei reac?ii institu?ionale imediate ?i tran?ante, s-a creat confuzia între mandatul legal al C.N.S.A.S. ?i ac?iunile unui angajat al s?u. Nu cred c? institu?ia s-a schimbat atât de mult în doar trei s?ptâmâni încât s? promoveze „telejusti?ia post-anticomunist?", iar abordarea legalist? a vechiului Colegiu s? fie substituit? de una justi?iarist-imoral?. Tocmai pentru c? v? cunosc personal pe majoritatea dintre Dvs. am încredere în capacitatea de a ie?i dintr-o grav? criz? de încredere;

2. Din p?cate, nu a fost comunicat? opiniei publice situa?ia legal? în privin?a deconspir?rii colaboratorilor Securit??ii. Pentru ca o persoan? s? poat? fi denumit? „colaborator" al Securit??ii, trebuie îndeplinite cumulativ dou? condi?ii calitative:
(I) acea persoan? s? fi transmis Securit??ii informa?ii prin care s? fie afectate drepturile ?i libert??ile fundamentale ale unor ter?e persoane;
(II) s? fi denun?at ac?iuni ori atitudini potrivnice regimului totalitar. Ca atare, legisla?ia româneasc? în materia deconspir?rii poli?iei politice a regimului comunist opereaz? cu criterii calitative, urm?rind s? g?seasc? un just echilibru între nevoia de cunoa?tere a adev?rului ?i protec?ia drepturilor persoanelor. Dup? cum ?ti?i, prezen?a unor nume pe o list? întocmit? de Securitate nu are nicio valoare legal? ?i moral? (aceasta din urm? fiind rezultanta legalit??ii), dac? nu se adaug? serioase dovezi asupra rela?iei fiec?rei persoane cu Securitatea. Acest lucru a devenit un loc comun în C.N.S.A.S., atât la nivelul Colegiului cât ?i al func?ionarilor s?i. Din aceast? perspectiv?, demersul func?ionarului public M?d?lin Hodor este cu atât mai ?ocant ?i merit? evaluat cu toat? seriozitatea;

3. Scopul cercet?rii istorice/sociologice/psihologice/politologice, permise de O.U.G. nr. 24/2008, nu este de a face o pseudo-deconspirare a colaboratorilor ?i lucr?torilor Securit??ii, deoarece pentru acest lucru sunt prev?zute proceduri administrative care s? permit? dreptul la ap?rare, în cadrul unor demersuri judiciare. Dac? deconspirarea s-ar putea realiza prin activitatea publicistic? a unor cercet?tori care ar mai fi rostul existen?ei Colegiului?;

4. Pentru a putea analiza situa?ia în care se afl? C.N.S.A.S. v? supun aten?iei urm?toarele fapte:

- a. În 15 martie a.c. am fost informat de angaja?i ai Serviciului Cercetare-Publica?ii asupra presiunilor din partea dlui M?d?lin Hodor pentru eliberarea unor fotocopii dup? mai multe documente, inclusiv o list? cu mai multe persoane pe care se reg?sea numele dlui Acad. Ioan Aurel Pop, candidat la pre?edin?ia Academiei Române. R?spunsul meu a fost urm?torul: „Este de competen?a Colegiului s? analizeze modul în care va folosi dl. Hodor informa?iile ob?inute din arhiv?. S? vedem care vor fi faptele ?i atunci Colegiul se va pronun?a, cred. Îns?, în virtutea obliga?iilor pe care le ave?i trebuie s? respecta?i toate procedurile C.N.S.A.S. Deoarece dl. Hodor a f?cut o cerere de eliberare fotocopii dup? documente în calitate de cercet?tor extern, nu în calitate de angajat al institu?iei, trebuie s? respecta?i ordinea de primire a solicit?rilor din partea cercet?torilor, iar atunci când îi vine rândul s? prelucra?i ?i cererea lui. Altfel, trebuie s? fac? o cerere la Colegiu, care poate aproba, motivat, astfel de solicit?ri. În al doilea rând, plecând de la cererea de acreditare (tem? ?i persoane aprobate), s? respecta?i întocmai procedura de anonimizare a informa?iilor din documentele solicitate". Pân? la plecarea mea din Colegiul C.N.S.A.S. am fost informat asupra presiunilor continue ale dlui Hodor pentru a primi fotocopiile solicitate. Cu fiecare ocazie le-am transmis func?ionarilor de la Serviciul Cercetare c?, indiferent de presiunile asupra lor, singura lor ap?rare const? în aplicarea deplin? a regulilor ce guverneaz? func?ionarea C.N.S.A.S.

- b. Dup? cum se poate lesne dovedi, dl. Hodor cuno?tea informa?iile despre U.M. 0225 din exercitarea atribu?iilor de serviciu în cadrul Direc?iei Investiga?ii, nu ca urmare a activit??ii de cercet?tor extern. Solicitarea de acreditare din 22 februarie a.c. cu titlul „Istoria spionajului românesc de la Al Doilea R?zboi Mondial la Revolu?ia din Decembrie 1989" avea scopul de a furniza o acoperire legal? pentru scoaterea de documente din C.N.S.A.S. care s? poat? fi publicate în pres?. În 13 martie a.c. dl. M?d?lin Hodor a luat la cuno?tin?? de aprobarea cererii de acreditare ?i condi?iile în care poate avea acces la documentele din arhiva C.N.S.A.S.;

- c. Îns?, înc? înainte de a fi primit în?tiin?area oficial? de aprobare a acredit?rii, în 7 martie a.c. dl. M?d?lin Hodor a depus o cerere de eliberare de documente în baza acredit?rii men?ionate anterior (inclusiv documentele publicate în revista 22). Este important de precizat, din perspectiv? legal?, c? dl.Hodor nu a fost programat la sala de lectur? pentru consultarea documentelor solicitate pentru o cercetare în interes propriu (a?a cum se întâmpl? cu ceilal?i cercet?tori), ci întregul demers de cercetare l-a realizat în timpul orelor de program, fiind pl?tit din bani publici pentru un interes privat. Acest lucru este foarte u?or demonstrabil prin verific?ri interne ale direc?iilor de specialitate ale C.N.S.A.S.;

- d. De o gravitate extraordinar? este urm?torul fapt: deoarece, respectând Regulamentul de anonimizare, Serviciul Cercetare a anonimizat numele care nu au f?cut obiectul cererii de acreditare, cu de la sine putere dl. M?d?lin Hodor a solicitat ?i ob?inut foarte rapid, profitând de statutul de angajat al C.N.S.A.S., fotocopii neanonimizate, care au ?i fost ulterior publicate în revista „22";

- e. Cu toate c? dl. M?d?lin Hodor s-a angajat prin solicitarea de acreditare s? respecte prevederile Legii nr.677/2001 pentru protec?ia datelor cu caracter personal, obliga?ia reiterat? ?i prin în?tiin?area de aprobare a acredit?rii, acesta nu a respectat obliga?ia de notificare c?tre niciuna din persoanele men?ionate în con?inutul articolului publicat în revista 22 în 12 aprilie a.c.;

- f. În solicitarea de acreditare dl. Hodor (inclusiv în scrisoarea de inten?ie ata?at?), în baza c?reia a creat aparen?a deArhiva CNSAS legalitate pentru ob?inerea fotocopiilor, a men?ionat dorin?a de a realiza un „studiu istoric". Or, ceea ce a publicat dl. Hodor în revista 22 nu îndepline?te condi?iile ?tiin?ifice minimale pentru a putea fi denumit „studiu istoric". Articolul este un melanj pernicios între informa?ii de natur? istoric? ?i opinii proprii privind op?iunile politice ale mai multor persoane. Nu poate oferi dovezi care s? justifice, din perspectiva practicii C.N.S.A.S., calitatea de „colaborator" a dlui Acad. Pop. Dlui Hodor îi convine s? spun? c? este „consilier superior C.N.S.A.S." când lanseaz? atacuri la persoan?, dar pare a uita modul de lucru cotidian al institu?iei, în sensul rigorilor legale la care trebuie s? se supun?. 5. În urma prezent?rii acestor fapte, se impun câteva concluzii:

a. Ac?iunile dlui M?d?lin Hodor se pot constitui în elementele unor infrac?iuni descrise în art.30 al.3 ?i al.5 din OUG nr.24/2008: informa?iile ob?inute din exercitarea atribu?iilor de serviciu au fost date publicit??ii prin inducerea în eroare a Colegiului C.N.S.A.S. asupra scopului ?i finalit??ii cererii de acreditare; a determinat ob?inerea unor fotocopii dup? documente din arhiv? C.N.S.A.S. prin eludarea procedurii de anonimizare, dac? a constatat c? nu poate ob?ine documentele în forma care s? fie credibil? pentru opinia public?;
din perspectiva obliga?iilor de serviciu, dl. Hodor nu poate invoca necunoa?terea legii, a faptului c? simpla men?ionare a unei persoane într-o list? de persoan? nu îi poate atrage acesteia statutul de „colaborator" al Securit??ii. Cu toate acestea, a ales s? dea publicit??ii documente cu premeditarea de a afecta demnitatea unor persoane (dl. Hodor ?tia c? dl. Ioan Aurel Pop are o adeverin?? de necolaborare, dup? cum o dovede?te declara?ia sa de la postul Digi 24 din 12 aprilie a.c.);

b. Întreaga desf??urare a faptelor, mai ales presiunile dlui Hodor asupra colegilor s?i pentru eliberarea de fotocopii dup? documentele din arhiva C.N.S.A.S., arat? c? scopul lui ini?ial a fost, prin înc?lcarea Statutului func?ionarului public, s? se implice în alegerile pentru conducerea Academiei Române, în scopul compromiterii domnului Acad. Ioan Aurel Pop. Deoarece opera?iunea de influen?are a alegerilor din Academia Român? a e?uat, domnul Hodor a dat publicit??ii, în mod v?dit nelegal, documente prin care s?-l compromit? pe domnul Acad. Ioan Aurel Pop. Întregul s?u mod de ac?iune nu îl îndrept??esc pe domnul M?d?lin Hodor s?-?i asume condi?ia de istoric, care cere în?elepciune ?i spirit critic. Desigur, dorin?a dup? o glorie câ?tigat? facil poate întuneca ra?iunea indivizilor, îns? aceste vicii nu ar trebui s? maculeze imaginea unor personalit??i. Am speran?a ca informa?iile transmise vor ajuta institu?ia s?-?i redobândeasc? o credibilitate cu greu câ?tigat? în anii din urm?,
Dr. Florin Abraham, Bucure?ti - 15 aprilie 2018".

Câteva vorbe despre „lista lui Hodor", acest Wildstein autohton (Mircea St?nescu, istoric)

Este vorba de o manipulare - de pres?, istoric? ?i arhivistic? (nu neap?rat în aceast? ordine). Istoric vorbind, lista respectiv? pare a fi una „de lucru", cu fo?ti, actuali, viitori, poten?iali colaboratori ai Securit??ii externe, care luat? în sine nu spune nimic (dup? cum o indic? „Nu"-ul din dreptul principalului vizat, recentul pre?edinte al Academiei Române). Dar o interpretare adecvat? nu se poate face decât prin raportare la documentele înso?itoare (nu ?tim câte exist? ?i ce con?in ele). ?i nu ?tim cu precizie pentru c? exist? o problem? - mare - legat? de însu?i dosarul care con?ine lista respectiv?.
În primul rând, din m?rcile exterioare el pare a fi unul confec?ionat la C.N.S.A.S. (coperta I a fost schimbat?, v. foto 1).

Apoi, este vorba despre un dosar neinventariat la Arhiva C.N.S.A.S. (v. aceea?i foto 1), fapt inedit chiar ?i pentru propriile standarde (v. foto 2). Am deplâns în alt? parte destructurarea fondurilor ?i fragmentelor de fond gestionate de institu?ie[4], prin urmare, întrebarea care se pune aici este urm?toarea : Avem de-a face cu destructurarea unui dosar sau doar cu utilizarea în scopuri politice a unuia constituit de creator (în spe?? Securitatea extern?/SIE) ?

În?elegem c? este vorba despre o ac?iune politic?, sau cu un asemenea gir, din faptul c? nu exist? nici o reac?ie oficial? a noului Colegiu la maniera în care un func?ionar public, eludând procedurile standard, se teleporteaz? dup? dorin?? din postura de cercet?tor în cea de deconspirator al „fostei Securit??i" (omul chiar a?a se exprim?, securistic), ?i vi??vercea. Colegiul s-a întrunit în chiar data la care a ap?rut „demascarea", îns? conform comunicatului s?u din acea zi a ocolit subiectul cu gra?ie[5]. Dar pe noi chestiunile politice, eventual disciplinare de la C.N.S.A.S. nu ne agit?, prin urmare, a?tept?m cu interes informa?iile noi promise de autor ?i, eventual, r?spunsurile sale la aceste chestiuni. În fine, pentru c? zilele acestea am v?zut destui pompieri piromani (între care istorici de meserie) care sus?in cu aplomb c? to?i cei care nu împ?rt??esc demersul eroului Hodor, turnesolul zilelor noastre, sunt negre?it fie securi?ti jura?i, fie legionari, fie idio?i (utili sau inutili), fie corup?i, a? mai ad?uga dou? vorbe :

Noi istoricii, arhivi?tii, suntem gata s? primim lec?ii de la oricine, inclusiv de la cei care n-au v?zut în via?a lor un securist, care habar n-au cu ce se mânc? o anchet? la Securitate, cu condi?ia s? se ab?in? de la a folosi ignobilul argument al ?antajului cu securismul, cu legionarismul, cu idiotismul, cu coruptismul ?i s? se dovedeasc? capabili de dialog. Rolul omului de ?tiin?? nu este s? îngroa?e una sau alta dintre tabere (a fo?tilor, a actualilor securi?ti, a criza?ilor genera?ional în c?utare de satisfacere a pulsiunilor nihiliste, a politicienilor care exploateaz? oportun orice prilej), ci s? evalueze informa?ia de arhiv? cu acurate?e. Atâta cât ?i cum este ea. Avem nevoie nu doar de galerii, de acuzatori publici ?i d?t?tori de indulgen?e, ci mai ales de oameni care în?eleg ?i explic? ceea ce se petrece pe terenul de joc[6].

În lipsa dosarelor personale, nu se poate spune cu certitudine cine de pe acea list? a fost sau nu colaborator (Cosmin Popa, istoric)

Odat? cu par?iala transparentizare a arhivelor fostei Securit??i, s-a format în ultimii ani impresia c? toate secretele ?i explica?iile referitoare la istoria comunismului se afl? în arhivele Securit??ii. În realitate, lucrurile sunt departe de a fi a?a. Trebuie s? ?inem cont de faptul c? Securitatea, contrar unei performan?e în materie de intelligence mai mult decât modeste, încerca mereu s?-?i arate utilitatea ?i s? dea impresia fie c? poate controla orice persoan? cu care se afl? în contact, fie c? poate influen?a evenimente, fie c? poate dicta comportamente. Chiar acum câteva minute am încheiat convorbirea cu profesorul Virgil Ciocâltan, de la Institutul Nicolae Iorga, despre ra?iunile pentru care ar fi putut figura pe o astfel de list?. ?i mi-a spus c? nu doar c? nu a scris la Tribuna României sau la revista România, publica?ii ale regimului comunist destinate emigra?iei române?ti, dar nici nu a avut vreo rela?ie cu Securitatea, alta decât c? a fost invitat destul de insistent s? lucreze în Securitate sau în Ministerul de Externe, fiind cunosc?tor de limb? arab?. Securitatea min?ea copios în documentele sale. Pe aceast? list? de 200 g?sim persoane cu grade foarte diferite de colaborare cu regimul comunist. Aceast? list?, f?r? dosarele personale din arhivele Securit??ii, nu e altceva decât o modalitate extrem de perfid? de a colporta zvonurile ?i minciunile Securit??ii[7].
----------------------------------------------------------------------
[1] https://revista22.ro/70270681/lista-celor-200-elitele-colaboraioniste-cu-securitatea.html
[2] http://evz.ro/cnsas-scrisoare-deschisa.html
[3] cf. https://revista22.ro/70270588/ioan-aurel-pop-cornel-nistorescu-si-dorel-abraham-pe-lista-colaboratorilor-securitii.html
[4] cf. http://mircea-stanescu.blogspot.ro/.../cnsas-si-fondul-sau-pe...
[5] cf. http://www.cnsas.ro/.../20.../Comunicat%20presa%202018.04.12.pdf
[6] cf. https://www.facebook.com/mircea.stanescu.9 ?i http://www.flux24.ro/falsul-din-lista-lui-hodor-dezvaluirile-unui-istoric/
[7] https://www.rfi.ro/politica-102592-lista-200-colaboratori-securitate-madalin-hodor

footer