Democraţia între cifre şi limba în ureche Imprimare
Corneliu Vlad   
Duminică, 08 Aprilie 2018 10:49

Democratia BilderbergCineva observă că suntem sortiți să trăim într-o lume a cifrelor încă dinainte de a ne naște, prin rezultatele analizelor care se fac asupra embrionului viitoarei mame și până la estimările pe tema sfârșitului civilizațiilor (și planetei). Totul poate - și trebuie - exprimat și în cifre - de la identificarea personală, fișa de sănătate (cu numele încifrate ale bolilor), înmatricularea auto, cazierul, contul în bancă etc., etc., până la preferințele artistice, sexuale, apartenența și opțiunea politică, tot felul de alte preferințe și aversiuni. „Umanul a devenit un produs etichetat precum toate celelalte" - citim într-o publicăție franceză de mondenități.

Democrația este una dintre preferatele anchetatorilor de opinie și statisticienilor. Și, pentru că să începem anul cu un tonus ridicat, mult prea seriosul ziar american „Wall Street Journal" publică în luna ianuarie un bilanț în materie făcut de doi cercetători de la nu mai puțin seriosul „Brookings Institute", Bruce Jones și Michael O'Hanlon, care se bazau și ei pe arhicunoscutul și, de asemenea, deloc mai puțin seriosul „Freedom House". Sunt constatări, de fapt cifre exacte, mai degrabă încurajatoare. Bunăoară: în 2016, 45% din populația mondială trăia într-o democrație, față de 44% în urmă cu un deceniu. Proporția celor din țări ne-libere a scăzut de la 37 la 36 la sută. E ceva, nu? Un procent într-un deceniu! E pur și muove, am putea zice. Dar e mai mult de bine decât de rău și pentru că, după cum suntem lămuriți, „Restul lumii trăiește într-o libertate parțială". Se livrează și consolări: „Deși e de regretat un declin al democrației în Ungaria, unde 10 milioane de oameni au trebuit să accepte o diminuare a libertăților lor, în Indonezia, 261 milioane de oameni au putut beneficia de progresele democratice" - ne liniștesc Jones și O'Hanlon.

De aici, și oportunitatea unor titluri optimiste, precum cel din săptămânalul belgian „Express": „Democrația numai moartă nu e". Numai că, după doar câteva săptămâni, aceeași publicăție revine spectaculos cu un titlu șocant, total diferit: „Democrația în lume e în bernă". De dată această, cifrele (căci, după cum se vede, doar cu cifre și procente se lucrează, riguros carevasăzică) sunt luate dintr-un studiu al (bineînțeles) prestigiosului holding german „Bertelsmann Stiftung", care informează: 3,3 milioane de oameni trăiesc într-un regim autocratic (dar 4,2 milioane în democrații). Problematic este că „drepturile civile sunt tot mai restrânse iar statul de drept șubrezit și într-un mare număr de democrații". Foste modele de democratizare, ca Brazilia, Polonia și Turcia sunt printre țările care au căzut cel mai mult. Dar, în Europa, democrația se mai clatină și în Ungaria, și în Republica Moldova. Iar pentru că statisticile să dea mai bine, s-a umblat și la terminologie: pentru state ca Burkina-Faso și Sri Lanka nu se mai folosește sintagma „autocraţii moderate", ci „democrații defectuoase".

Ne-am putea întreba și noi, pe bună dreptate: dar România ? România unde-și află locul în asemenea clasamente? Căci la Bruxelles este constant țintuită pe lista pârâţilor ce trebuie mereu controlați dacă au batistuţa la ei și unghiile tăiate. Da, însă la Bruxelles avem vreo câțiva europarlamentari care se presupune că reprezintă România, dar care au grijă să dea mereu cu para pe seama propriei țări și a celor care i-au trimis, prin vot, acolo. Iar înalții birocrați de la Bruxelles nu par a recurge și la alte surse de documentare, preferând străvechea metodă a limbii în ureche. În alte instanțe și instituții - mondiale - cei în drept se iau după alte criterii. Așadar, cifrele se arată a fi de folos și aici.

footer