Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Corneliu Vlad   
Duminică, 11 Martie 2018 15:09

Corneliu VladDin naivitate, viclenie sau calcul gre?it, Gorbaciov pleda la un moment dat pentru dezideologizarea rela?iilor interna?ionale. Urmare prompt? a chem?rii utopice (dar nu singur?) a fost dezmembrarea U.R.S.S., iar de aici, degradarea Rusiei din statutul de superputere mondial?. Gorbaciov, vorba marxistului, groparul propriei Uniuni. ?i dezideologizare tot nu s-a produs, ci re-ideologizare, alt? Marie cu aceea?i p?l?rie. În loc de comunism, euroasianism. Dar, în mod firesc, ?i de cealalat? parte - în loc de anticomunism (preponderent sovietic),...ce ? Ast?zi din ce se mai hr?ne?te solodaritatea euroatlantic?. occidental?, a lumii libere, a democra?iei liberale ?i economiei de pia?? etc. etc., dac? nici comunismul nu mai e ce-a fost odat?, du?manul de moarte al omenirii (c?ci ?i în China se edifica cu succes un capitalism propriu sub conducerea ferm? a Partidului Comunist), ?i nici Rusia nu mai e evaluat? c? fiind inamicul cel mai periculos pentru - cum se zice - pacea ?i securitatea lumii.

Orice alian?a are nevoie - obligatoriu - de un inamic, altfel r?mâne cochet?rie (sau ipocrizie) politico-diplomatic? sau joc teoretic. Sau are nevoie de interese comune. Or, interesele comune ale Occidentului canonic din timpul r?zboiului rece, devenit acum comunitatea euroatlantic? (c?ci m?car geografia leag?, în orice caz, în mod cert) ori nu mai sunt c?ci nu mai au obiectul muncii, ori se desubstan?ializeaz? pe zi ce trece.„Ast?zi, fiecare ?ar? european? î?i are propriile interese, determinate de propriile realit??i geografice", constat? cu o candoare cam târzie, comentatorul american Xander Snyder de la „Mauldin Economics". ?i printr-un asemenea text, c? de altfel prin multe alte analize ale unor politicieni ?i politologi, America da semne tot mai distincte c? politic? global? a Washingtonului ?i a alia?ilor s?i este din ce în ce mai pu?în profitabil? ?i trebuie revaluata. Instalarea c? pre?edinte a lui Donald Trump e un exemplu. Brexitul, altul. Impasul Uniunii Europene, altul. Gestionarea dezaastruoasa a crizei ucrainene, altul. Pozi?ia « comun? » a Vestului fa?? de criz? ucrainean? este o cacofonie dezastruoas?, chiar dac? tot mai multe opinii încep s? recunoasc? pe fa?? c? prin încercarea de for?e numit? Ucraina, Occidentul a gre?it ?i gre?e?te în continuare. Iar dac? surse oficiale de la Washington declara public, cu subiect ?i predicat, c? pentru Ucraina, ast?zi, principalul pericol nu (mai) este Rusia, ci corup?ia, nu mai trebuie o dovad? mai clar? c? se cere o schimbare radical? ?i curajoas? de abordare.

Articolul mai sus men?ionat observ? înc? din titlul c? pozi?ia fa?? de Ucraina, iar de aici ?i politic? fa?? de Rusia a divizat Uniunea European? din cauza diversit??ii punctelor de vedere ?i a atitudinilor oficiale ale statelor membre. Articolul insist? pe dou? cazuri : Ungaria ?i Bulgaria, ambele, ambele, din motive distincte, interesate în rela?ii bune cu Rusia, c?ci „nu câ?tig? nimic din situarea pe o pozi?ie de adversar cu Rusia". Se mai amintesc, în articol, ?i consacratele locuri comune ale dezbaterii : Germania - interesat? vital în afaceri cu Rusia, Turcia - în tatonare cu Rusia pe influen?? în spa?iul pontic, Polonia ?i statele baltice - tem?toare fa?? de Rusia, cu care au frontiere comune.

Despre România, ceva, în aceast? analiz? care ne tot da târcoale ?i care insist? pe situa?ia ?i pozi?ia unor vecini ai no?tri mai mult sau mai pu?în apropia?i, dar to?i precupati de rela?iile cu Rusia? Textul în chestiune „nominalizeaz?" o singur? dat? România, când ofer? pre?ioas? informa?ie c?, împreun? cu Ucraina, România se afl? situat?, geografice?te, între Rusia ?i Bulgaria. Bine m?car c? se recunoa?te precum c? exist?m pe harta. ?i, la urm? urmei, ce-ar mai fi putut s? scrie despre noi ?i-ai no?tri?

footer