Revista Art-emis
Lisabona, mirabila coinciden?? PDF Imprimare Email
  
Duminică, 25 Februarie 2018 11:43

LisabonaAm rev?zut Lisabona, un ora? splendid, unul dintre cele mai vechi ?i frumoase din Europa. Are ?i istorie, e puternic ?i pe vertical?, dar are ?i modernitate, ba monumentalitate, putând fi comparat cu San Francisco, dac? m? gândesc la m?re?ia ?i frumuse?ea celor dou? gigantice poduri care îl str?bat, podul Salazar (25 de Abril) ?i podul Vasco da Gama, cel mai lung din Europa (peste 17 km).

Fenomenal? este vederea ora?ului din avion. N-am zburat pân? acum niciodat? cu T.A.P., cu transportul aerian portughez, despre care se spun multe neadev?ruri. Dar compania realizeaz? zboruri perfecte. ?i are un personal model, plin de elegant?, pl?cut, ca ?i limba portughez?, foarte vocalic?, dulce, seam?n? mai mult cu româna decât spaniola. Când am venit de la Malaga, am traversat Lisabona pentru a ateriza pe aeroportul principal, „Humberto Delgado", care este chiar în interiorul ora?ului, fapt unicat în lume, c?ci po?i ajunge repede în ora?, nu necesit? deplsari costisitoare, nu e la distan??, ca Otopeni de Bucure?ti, de pild?, sau c? J.F.K. de New York. ?i zborul de aterizare a fost la mic? în?l?ime, a?a c? am putut distinge clar locurile importante, precum celebra pia?? din inima ora?ului, numit? Baixa, apoi în partea veche Castelul Sao Jorge, situat pe cea mai înalta colin? a ora?ului, de pe teras? c?ruia se deschide o panorama m?rea??, unde ai în ochi ?i famioasa catedrala Santa Maria Major.

Apoi ai imaginea foarte clar? a râului Tajo (anticul Tagus), care se vars? în Oceanul Atlantic. În apropierea râului se afl? ?i cel mai vechi cartier, Alfama, cu o re?ea fascinant? de str?du?e în pant? str?b?tute de tramvaie de epoca (Lisabona are ?i un muzeu al cale?tilor de epoca). Ca ?i despre Roma, se spune c? Lisboa (nume dat de portugezi) e situat? pe ?apte coline!

Pe malul Oceanului, când parcurgi impresionanta falez?, sunt alte importante monumente, simboluri ale civiliza?iei portugheze, Mân?stirea Jerónimos, fondat? de regele Manuel I, ?i Turnul Belém, ca observator portuar, monumente aflate pe lista patrimoniului UNESCO.

Lisabona este unul dintre cele mai importante porturi ale Europei, oricum, cel mai important de la Oceanul Atlantic, fiind un mare constructor de nave, iar industria pescuitului este cea mai activ?. Numeroase detalii despre aceast? activitate, despre lumea portughez? în am?nunt, cititorul interesat le poate afl? din romanul meu „Utopia" (2010).

Iar când am zburat spre New York, cu un Airbus gigant, un zbor perfect, cu un serviciu impecabil, avionul a f?cut o rocad? de 180 de grade deasupra Lisabonei, de parc? a vrut s? ne vâre bine în ochi celebra statuie monumental? a lui Iisus, care o concureaz? pe cea de la Rio de Janeiro. Evident, cele mai pregnante imagini sunt podurile mai sus amintite. La începutul podului 25 de Abril, care marcheaz? intrarea peste r?ul Tejo în Lisabona, se afl? ?i monumentul Jesus Christ, aflat pe dealul Almada, de unde se vede capitala Portugaliei ca din avion. E o perspectiva gigantic?, a?a cum ai din New Jersey când prive?ti New York-ul peste Hudson River. Dar se vede clar ?i Apeductul, construit în stil român, pentru aprovizionarea ora?ului cu ap? potabil?. Un erou al Lisabonei este fostul prim ministru Marques de Pombal, care a reconstruit ora?ul dup? cutremurul din 1755.

Lisabona poate fi considerat un ora? al reconstruc?iilor. A?a este ?i Pia?a Restauratores, Pia?? Pombal, bulevardul Libert??ii ?i faimosul ascensor Santa Just?, un punct de atrac?ie turistic de neevitat. Tot ce s-a construit nou, p?streaz? patina vechiului, oricum, este marcat de o arhitectur? aparte, cum ar fi Turnurile Amoreiras, magnificul Oceanarium, complexul Vasco da Gama ?i alte centre culturale ?i muzeale. Aici m-am întâlnit pentru prima oar? cu numele lui Santiago Calatrava, care a construit sta?ia Oriente, a?a cum peste ani avea s? construiasc? la New York sta?ia de la World Trade Center. Pe Calatrava aveam s?-l cunosc direct la New York, în Manhattan, la vernisajul expozi?iei sale „Recent Works" de la Marlborough Gallery, unde mi s-a dezv?luit ca un emul al lui Brâncu?i, evident, în zona sculptural?, fiindc? Calatrava este cunoscut ca fiind cel mai important architect urban al momentului.

Am rememorat acest loc, fiindc? istoria Lisabonei are similitudini izbitoare cu istoria Gibraltarului, prezentat anterior, adic? e impregnat? de urme feniciene ?i romane, vizibile ?i din avion. Fenicienii au numit acest loc Alis Ubbo, „Golf încânt?tor", iar Julius Caesar, Felicitas Julia. Paralel? merge ?i mai departe, fiindc? Lisabona, c? ?i Gibraltar, a fost ocupat? de vizigo?i, cucerit? de Mauri, apoi de c?tre portughezi, ca în 1260 s? devin? capitala Regatului portughez. Portugalia a fost un regat foarte puternic, cu mari exploratori geografici, iar în urm? cuceririi unor colonii, Lisabona a devenit unul dintre cele mai bogate ora?e ale Europei. Se spune c? dec?derea lui s-a datorat în mare parte ocupa?iei spaniole (1580-1640). Dar ora?ul ?i-a revenit ?i azi este la fel de bogat c? în trecut.

Cei care viziteaz? Lisabona, o s? afle la tot pasul despre cel mai mare cataclism natural care s-a ab?tut asupra ora?ului: cutremurul apocalptic din 1755, urmat de un tsunami ?i de un mare incendiu, care a distrus ora?ul aproape în intregme. Scenariul apocaliptic s-a repetat ?i în 1988, când un mare incendiu a distrus toat? zona comercial? a ora?ului, inclusiv faimoasa Praça do Comércio. În Al Doilea R?zboi Mondial, Portugalia a fost ?ar? neutr?, de aceea ea a fost leag?nul multor refugia?i.

?i pentru noi, românii, Lisabona este un simbol de evadare ?i protec?ie. Am avut ?ansa s? stau câteva s?pt?mâni la Lisabona, perioad? în care m-am documentat ?i am scris un amplu scenariu pentru un serial pe care l-am numit „Mirabil? coinciden??", pentru c? Lisabona a fost locul unde s-a intersectat via?? a trei personalit??i: exilul lui Carol al II-lea, care avea s? sfâr?easc? la Estoril, faimoasa sta?iune din apropiere de Lisabona, un fel de Las Vegas al Europei, iar la Lega?ia României au lucrat o perioada de timp Lucian Blaga ?i Mircea Eliade. Blaga ?i-a scris aici, pe malul Atlanticului, multe din poeziile sale, inclusuv „Mirabil? s?mân?a", iar Mircea Eliade multe studii, printre care ?i „Jurnalul portughez", poate cel mai interesant jurnal românesc, document rarisim despre via?? intim? a lui Eliade, despre familia s?, dar unde g?sim ?i multe explica?ii privind perioada intrebelica, leg?turile cu legiunea, pagini despre Carol al II-lea, impresii despre r?zboi ?i politica româneasc?, implicit m?rturisiri unicat, tubur?toare, despre Nae Ionescu ?i Mihail Sebastian, prietenul tr?dat al lui Eliade. Preg?tisem excelent acest film, g?sisem în?elegere ?i în Portugalia, la ministerul culturii, care mi-a aprobat s? filmez gratuit unele obiective, cum ar fi vila în care a tr?it Carol al II-lea, g?sisem ?i un sponsor, un mare iubitor al României, dar nu am g?sit sprijin în România. Este marele meu regret c? nici TVR, unde lucram, nici C.N.C., unde am depus dosarul proiectului, nu s-au arat? interesate de realizarea unei asemenea documentar, conceput c? docudram?, o pagin? unicat din istoria culturii ?i politicii române?ti! Mare p?cat! Va mai face cineva vreodat? a?a ceva? Blaga a g?sit aici, în Portugalia, cea mai perfect? echivalen?? pentru cuvântul „dor" - saudade. Dovad? c? aici ?i-a scris volumul „Nas Cortes da Saudade" (La cur?ile dorului).

Lisabona te cople?e?te prin num?rul mare de cl?diri istorice, implicit prin bisericile ?i muzeele sale. Totul este aici art? ?i istorie, religie ?i cultur?, c? întreag? Portugalie, de altfel, c?ci oriunde mergi, la Porto, Evora, Fatima, Braga, Cascais (unde a tr?it o perioada Eliade), Estoril (legat de Blaga ?i Carol al II-lea), Santarém, Coimbra sau Faro, aceast? ?ar? mic? î?i dezv?luie m?re?ia milenar?.

Coresponden?? de la Lisabona

footer