Revista Art-emis
Retro 17 - Gladiatorii secolului al XXI-lea PDF Imprimare Email
Dan Constantin Goldi?   
Miercuri, 10 Ianuarie 2018 18:35

Demisia 2018Acum vreo s?pt?mān? (īnceputul lunii februarie 2017 - n.r.), cānd a īnceput seria de proteste televizate, mi-am spus īn sinea mea c? nu este cazul s? m? bag, nu este bine s? m? situez de o parte sau de alt? a baricadei, nu ar fi bine s? m? cert cu copii mei, cu vecinii ?i prietenii mei, cu colaboratorii ?i cititorii mei online. De ce s? m? bag? Eu am proiectele mele, am speran?ele mele, am via?? mea tihnit? care se deruleaz? oarecum calm f?r? tensiuni prea mari. A?adar, timp de o s?pt?mīn? am privit lini?tit din tribun? spectacolul din arena. Parc? eram īntr-un film. Aveam sentimentul c? sunt la Roma, acum dou? mii de ani, cānd gladiatorii erau pu?i s? se ciopār?easc? īntre ei īn aplauzele mul?imii. Se pare c? motivul īnc?ier?rii era un edict dat de guvernator care nu i-a pl?cut īmp?ratului. Īntr-o sear?, a coborāt din carul sau imperial ?i a vorbit norodului din pia??. Poporul sau, „oamenii s?i" au īn?eles imediat ?i au pornit la lupt?. A?a a īnceput cafteal? general?. Adev?rul este c? pu?ini gladiatori īn?elegeau ce scrie īn acel papirus, iar plebea spectatoare era ?i mai ne?tiutoare. Dar treaba asta nu prea conta, ciopār?eala mergea īnainte īntre dou? cete de gladiatori, ambele de origine... romān?. P?rea ciudat, dar la ce ne putem a?tepta de la orānduirea sclavagist? a acestui īnceput de mileniu...

Cam acestea au fost sim??mintele mele, cam acestea au fost gāndurile mele, destul de pa?nice ?i echidistante. Pān? ast?zi... Ast?zi, 6 februarie 2017 īn Timi?oara, dup? ce au trecut dou? mii de ani de la luptele dintre gladiatori, eu, omul pa?nic, era s? fiu ucis īn... tramvai. S? v? povestesc cum a fost! Fusesem la prim?rie s?-mi pl?tesc impozitul pe cas?. Voiam s? merg acas? ?i m-am urcat īn tramvaiul 4. Erau pu?ini c?l?tori, to?i aveam loc pe scaune. Am compostat biletul ?i m-am a?ezat pe scaun. Priveam absent pe fereastr? gīndindu-m? la problemele mele. Era lini?te, era cald, era bine... La prima sta?ie īns? īn vagon au urcat 3 tineri. Foarte mīndri, foarte g?l?gio?i, foarte siguri pe ei. Bineīn?eles c? nu au compostat niciun bilet. Cum s? pl?teasc? ei un bilet de tramvai ? Era sub demnitatea lor... Ei aveau preocup?ri īnalte, din sfere stratosferice...
Vorbeau atāt de tare īncāt auzea ?i vatmanul :
- Cum a fost asear? īn pia?? ? Īntreb? primul.
- Cool! Īi r?spunse al doilea.
- Tu de ce n-ai fost ?
- Am fost „praf!"
Am īnceput s?-i privesc cu interes. Fuseser? īn pia??. Ei erau gladiatorii secolului XXI. Eram amuzat īntr-un fel de limbajul lor expresiv. Cuvīntul „cool" īl mai auzisem, era considerat foarte „trendy" de genera?ia lor, dar mie īmi pl?cuse mai mult expresia „am fost praf". Cu ochii min?ii, īncepusem s?-mi inchipuiesc cum norul de praf de ieri s-a īntrupat īn tīn?rul mu?chiulos din fa?? mea. Probabil c? am zimbit. Cum s? nu zimbesti la o asemenea expresie? Dar el m-a v?zut :
- Tu, mo?ule, de ce rāzi?
N-am zis nimic. Am īntors privirea spre fereastr? ?i am īnceput s? meditez. „La aceast? or?, īn acest an, īntr-un tramvai european dintr-un ora? european eu, un om de 64 de ani, nu aveam voie s? zāmbesc. Īmi interzicea un tān?r care ieri a fost „praf."
- Vrei s? te sparg? Praful venise lāng? scaunul meu ?i ī?i marca acum teritoriul.
- Ī?i dau muie ?i ?ie ?i lui Dragnea! M-a bufnit rāsul! Uneori, īn clipe disperate, faci gesturi necugetate... ?i-am īntrebat:
- Ce leg?tur? am eu cu Dragnea?
- Ai votat cu cium? ro?ie! Apoi īntorcāndu-se spre ceilal?i c?l?tori strig?:
- Voi to?i, bo?orogilor a?i votat cu cium? ro?ie. O s? v? d?m muie la to?i!
Norocul meu, norocul nostru, al tuturor bo?orogilor din vagon, a fost c? tramvaiul s-a oprit īntr-o sta?ie aglomerat? ?i cei trei gladiatori au coborāt gesticulānd ?i vociferānd la adresa lui Dragnea. Sc?pasem. N-am primit muie. Nici ceilal?i bo?orogi n-au primit. Am fost cu to?ii salva?i de „mul?imea mut?" care s-a urcat īn acea sta?ie.

Fiindc? sunt b?trān ?i trecut prin multe, nu pot fi dus cu pre?ul prea u?or. Pe cei mai mul?i romāni īi doare īn dos de ordonan?? sau de gra?iere. Ordonan?? era doar un pretext pentru a da jos guvernul din motive financiare, interne sau externe, pe care nu le abordeaz? nimeni īn totalitate. S? īncerc?m noi cāteva explica?ii:

Proprietarilor de afaceri, romāni sau str?ini, nu le convine majorarea salariului minim.

Luānd īn calcul nivelul actual (6 februarie 2017 - n.r.) al contribu?iilor, majorarea cu 200 de lei a salariului minim de la 1250 la 1450 lei va cre?te suma pe care o prime?te angajatul cu 140 de lei ( de la 925 de lei cīt īncasa pān? acum la 1.065 de lei īn prezent). Patronul īns? trebuie s? suporte al?turi de majorarea propriu-zis? ?i contribu?iile sociale aferente acestui salariu. Astfel, dac? pān? acum pl?tea 1.538 de lei pentru salariul de 1250, dup? majorare va pl?ti 1.783 de lei, adic? cu 240 de lei mai mult pentru fiecare angajat. Dac? ai un angajat nu este mare lucru, dar dac? ai zece angaja?i poate deveni o problem?. Speciali?tii P.S.D. ?i-au dat seama de aceast? problema ?i īncearc? o ameliorare par?ial? tot cu m?suri sociale de care beneficiaz? micul angajator (plata unor compensa?ii la relocarea angajatului, sc?derea impozitului pe profit,etc). S? vedem dac? aceste m?suri compensatorii vor mari num?rul general de salaria?i.

Pozi?ia multina?ionalelor. Se spune c? multina?ionalele trimit oamenii la demonstra?ie. Oare de ce?

Fiindc? actualul guvern al Romāniei a schimbat din temelii Codul Fiscal. Conform noilor prevederi ale Codului Fiscal multina?ionalele din Romānia vor fi impozitate fie la cifra de afaceri, fie actionarii lor vor trebui s? pl?teasc? impozit pe dividende de 16 la sut?. Pān? acum, impozitul pe dividende era de 5 la sut?, īn timp ce impozitul pe profit a fost de 16 la sut?. Era evident pentru toat? lumea c? proprietarii multina?ionalelor preferau s? scoat? banii din ?ar? c? ?i dividende ?i s? pl?teasc? impozit doar 5 la sut?. Acum, cānd impozitul pe dividende va ajunge 16 la sut?, este clar c? actionarii multina?ionalelor vor pierde sume importante de bani, de ordinul zecilor sau sutelor de milioane. Guvernul mizeaz? pe faptul c? banii rezulta?i din cre?terea cotelor de impozit vor r?māne īn ?ar?. Nu ?tim dac? este a?a fiindc? multina?ionalele se gāndesc la urm?toarele inginerii alternative:
- for?eaz? actualii angaja?i s? se autorizeze c? P.F.A., urmānd c? ace?tia s? fie pl?ti?i de actualul angajator pe baza unui contract de prest?ri de servicii; īn acest fel, multina?ional? scap? de plata contribu?iilor la stat, sarcinile de contribu?ie r?mīnīnd īn seama lucr?torului autorizat; ingineria aceast? a mers un timp īn Germania, dar acum, nu mai merge fiindc?, atāt teoretic cāt ?i practic, un lucr?tor independent nu poate lucra la un singur beneficiar. Fiscul german catalogheaz? aceast? situa?ie ca munc? la negru mascat?, s? vedem ce va face fiscul romān.

Nota redac?iei:Ā fiscul ?i cele dou? dou? guverne prezente pe scena fratricid? īn 2017 au fost/sunt „praf". Īmbr?cat cu bluz? ro?ie, K.W.I. ?i-a plimbat kilogramele ?i zāmbetul tāmp printre ha?tegi?ti. Īn 2018, ha?tagiada # continu? īn spiritul celor trei tineri din tamvaiul timi?orean. „Vivat na?iune, halal s?-i fie !".

Grafica - I.M.

---------------------------------
[1] February 6, 2017 by consilierjuridicgermanoroman

footer