Revista Art-emis
Acţiuni subversive la Centenar? PDF Imprimare Email
Col. (r) Dr. Constantin Moşincat   
Miercuri, 15 Noiembrie 2017 13:55

Targ Oradea-Pod CentenarConsiliul Local Oradea a aprobat în şedinţa de joi, 30 martie 2017, proiectul de hotărâre prin care podul care face legătura între strada Plevnei şi strada Szigligeti Ede să poarte denumirea „Podul Centenarului". „Unirea Transilvaniei cu România de la 1 Decembrie 1918 reprezintă unul dintre cele mai importante evenimente ale istoriei României. Aniversăm cu respect în fiecare an Ziua Naţională a României la 1 Decembrie, prilej de rememorare a jertfei înaintaşilor şi a luptei pentru constituirea statului naţional român", se arată în raportul de specialitate prin care Instituţia Arhitectului Şef a propus acordarea denumirii de „Podul Centenarului"[1]. Comisia Judeţeană pentru Atribuiri de Denumiri şi-a dat avizul favorabil pentru acordarea acestei denumiri. Şi asta a făcut pe câţiva unguri de pe malul celălalt al Crişului să plângă, să se vaiete. Şi asta fie că nu ştiu, fie că nu vor să afle ce a fost aici la Oradea acum 100 de ani. Numai că asta nu place unor concetăţeni. Dar mie credeţi că îmi place să trec zilnic din Piaţa Ferdinand, în Piaţa Unirii peste podul Szent Laszlo? Dar dacă tot vieţuim împreună trebuie să ne obişnuim.

Zăbovind prin oraş, duminică 12 noiembrie 2017, aflu că e târg mare, lume vorbind în altă limbă decât cea maternă a mea, se îndrepta spre Piaţa Unirii. Era anunţat pe un bener târgul de Sfântul Marton. La cele 30 de standuri erau expuse doar produse tradiţionale. Ziua Sfântului Martin se serbează pe data de 11 noiembrie (acum era la a 3-a ediţie, până în acest an nu am mai văzut acest tirg în Piaţa Unirii, la poalele Viteazului Vodă Mihai!). Tradițiile legate de acest personaj sunt vii în Europa Centrală și au ca origine obiceiuri ce se leagă de cultura germană, aflam de la organizator. La Târgul gusturilor din Valea Ierului „dorim promovarea produselor tradiționale și autohtone, respectiv dorim promovarea producătorilor autohtoni, dar şi conștientizarea populației în legătură cu beneficiile consumării alimentelor produse la noi în țară (minunată idee, frumoasă, patriotică atitudine, mesaj direct către cumpărătorul autohton pentru hrană sănătoasă). La târg, pe lângă produsele din Valea Ierului, vor fi expuse şi articole meșteșugărești din zona Satu Mare, (hopa, l-am prins cu mâţa-n sac!) iar curiozitatea expoziției de mărfuri va fi cozonacul secuiesc, direct din Ținutul Secuiesc, (Hai că-i tare, gârlă pe valea Ierului!) un produs bine cunoscut, căutat şi în regiunea noastră" - aveam a afla de la dl. Loskovics Istvan, organizatorul oficial. Pe lângă sărbătoarea religioasă, această dată calendaristică marchează și un important eveniment înaintea începerii Postului Crăciunului, când se organizau târguri și se serba cu multă veselie, cu mese îmbelșugate și multă lumină. Se spunea că „cine nu mănâncă preparate din gâscă în această zi, nu va avea ce mânca tot anul. Totodată, în această zi se servea prima dată vinul nou". Ei bine, n-am văzut nici de una, nici de alta - nici gâscă, nici vin nou.

Dar povestea, ca orice poveste are şi morală! Însoţit, mă vâr şi eu prin mulţime, mai, mai să dau peste preafustangiul (era să zic ca oricărui episcop, dar satanei cum aş putea?) europarlamentar Laslo Tokeş, la un stand cu vinuri pe a cărei etichetă de „brand" scria ungureşte. Mă mai învârt printre cele 30 de tarabe cu oale, ornate cu flori de tulipant (lalea)[2], ustensile artizanale de lemn, boia de ardei iute şi dulce, murături, dulciuri, brânzeturi, pălincă, vin (de Diosig, pe care comerciantul se oferă să mi-l traducă), miere, diferite gablonţuri, poşete din piele, curele, haine cu motive populare etc. - toate cu etichete exclusiv ungureşti! Înghesuială cam aşa cum se vede din fotografia anexată. Nici nu era cazul că banii veneau oricum. Acolo era doar ceva bacşiş şi politică. Producători şi-au afişat localitatea din care provin, că de, Târgul a fost organizat de Asociaţia Producătorilor Agricoli din Valea Ierului[3]. Carnavalul Florilor - Oradea 2017, cu program complet unguresc, nu pentru populaţia Oradiei şi pentru turişti, avea ca temă povestea florilor de albăstrele, cum i-au păcălit pe cei care aprobă şi finanţează carnavalul. Şi tot tema florilor de albăstrele[4], ofilite după secerişul păioaselor, în 20 august, când i-a mobilizat răspopitul reformat de Piatra Craiului. „Târgul Gusturilor din Valea Ierului", și dansurilor populare, la care au primit invitaţie în vară mai bine de 30 de meșteri din Bihor și Satu Mare, a fost reluată şi în 12 noiembrie.

Şi firesc că m-am uitat de unde vin producătorii: cei mulţi de pe valea Ierului. Fiindcă m-am născut pe vale Ierului, mai bine zis cam la 4 km de izvoare, colonia românească Răduleşti, curiozitatea m-a făcut să văd de unde anume sunt mâna de unguri invitaţi la târg: Valea lui Mihai, Diosig, Şimian, Săcuieni. Cam atât de pe vale. Ceilalţi? Păi cam de aici vine partea cu tâlc a târgului, ori s-o numim subversiune?! Ceilalţi erau de la: Satu Mare (după cunoştinţele de geografie e cam pe Someş!), alţii de la Borş, Paleu, Cetariu, Şişterea, Salonta, sau cam de pe Criş! Dacă cineva le găseşte localizate pe Valea Ierului, atunci dau...o sută şi mai bine, cine spune ca şi ei!, cum ar cânta, cineva în dungă, după Nicolae Sabău! Dar ei, organizatorii, încercau să vândă o poveste în apropiere de ziua noastră naţională, şi au încins cărbunii la kürtőskalács „cozonacii secuieşti", şi uite că am aflat noutatea că cozonacul secuiesc provine ca produs tradiţional de pe valea Ierului!?

Am dezlegat fundiţa de la poveste şi v-o spun verde în faţă: organizatorul un O.N.G. patronat de Biserica Reformată Albiş, judeţul Bihor, sat aproape pe valea Ierului! Sponsorul Târgului, ce are gust şi produse a căror calitate şi prezentare am apreciat-o, nu era nimeni altul decât: Partidul Popular Maghiar din Transilvania, patronat de pastorul reformat care tocmai cumpărase o sticlă de vin pentru proaspăta şi tânăra lui cucerire, şi care le mulţumea fiecăruia pentru participare. Iată de ce la Târg n-au avut loc numai 30 de producători unguri aleşi pe sprânceana de partid, că cei care nu votează cu dânsul nu erau invitaţi al csardaşului de dinaintea postului. Povestea merge mai departe.

----------------------------------
[1] Kitti Reni Balogh, Administrative assistants at Eurostat, Maghiarimea a fost intrebat de asta? Celebrați durerea si doliul celorlalți conpatrioti? Bagati un cutit in rana deschisă a maghiarimii cu aceasta nume? In Caz revers v-ati bucura că un alt popor vă sărbătoreşte doliul? (Va fio constructie damnată, blestemată! ( Az átkozott nevü híd építése! )
Like • Reply • Sep 27, 2017 12:24pm Ami 1918-ban történt, az a magyarok számára veszteség volt. Alapvető jogaink megszűnésével járt együtt Erdély románok általi megszállása.( Ce sa întâmplat în 1918 a fost o pierdere pentru unguri. A fost momentul de pierdere a drepturilor de bază aungurilor odată cu ocuparea Transilvaniei de către români). http://mandiner.hu/.../20170816_kosz_romanok_de_mi_nem...
[2] így érmelléki borászok, méztermelők és sajtkészítők termékei, hidegen sajtolt olajtermékek, egészséges, háztáji gyümölcs és zöldség, házi szörpök, mézeskalács. A finom élelmeken és itókákon kívül akadt itt kerámiatárgyakat, fafaragásokat, bőrdíszműveket kínáló stand is. Sokan álltak meg a minőségi mézeket kínáló kereskedők asztalainál és persze a kürtőskalács sem vesztett népszerűségéből. A Búzavirág védjegye alatt zajló vásárt az Erdélyi Magyar Néppárt, valamint a Bethlen Gábor Alapítvány támogatta. Vinificatorii, producători de brânzeturi și de miere, de ulei presat la rece, fructe și legume de grădină, siropuri de casă, turtă dulce. În plus pe lângă băuturi stau aici cu ceramica , lurături manuale, piese marchinărie din piele. Mulți au fost comercianții care oferăproduse bio, de calitate și miere, desigur, și-printre cele mai apreciate a fost popularul cozonac secuiesc.
Târgul a avut tema (marca) „albăstreala grâului" şi a asprijinit Partidul Popular Maghiar din Transilvaniua şi Fundaţia Bethlen Gabor
[3] Bieţii organizatori, în degringolada politică au repetat târgul din vară, fără a fi schimbat afişul căci şi acum tot floarea albastră din grâu a fost tema motiv. Una dedicată tradițiilor, cu târgul de produse tradiționale două zile de spectacole pentru orădeni și turiști. Mult miram-aş, că aţi fost sinceri vreodată! Dar mereu aţi încercat şi v-a reuşit. Despre carul alegoric şi compoziţia lui florală se spunea că în acest an prezintă: "simboluri creștine care definesc cele două comunități (Debreţin şi Oradea), iar leul reprezintă vitejia acestor zone împotriva armatelor cotropitoare care în decursul istoriei au trecut prin această zonă. Baza carului este o reinterpretare a formei Cetății din Oradea, loc în care au fost înmormântați importanți regi Europeni, cum este Sfântul Ladislau sau Sigismund de Luxemburg". Că au fost regi îngropaţi în cetate da, că a tremurat Europa de fala ori de spaima lor: Ba! Programul complet este următorul: Duminică, 20 August 2017: 12:00 - Deschiderea târgului de produse tradiționale - Târgul Gusturilor din Valea Ierului; 12:30 - Prezentarea pâinii noi; 12:45 - Heit Lóránd și trupa de muzică populară; 13:15 – Corul Váradi Dalnokok; 13:30 - Cântece populare de Kiss Adrienn și Kiss Fanni; 13:40 - Corul Nagyváradi Asszonykórus; 13:55 - Heit Lóránd și trupa de muzică populară; 14:15 - Ansamblul popular de copii Csillag din Belfir; 14:30 - Muzică de țiteră din Cetariu; 15:00-19:00 - Activități meșteșugărești tradiționale și atelier de creație pentru copii; 16:00-17:00 -Spectacol de teatru de păpuși în limba maghiară.T
[4] Albăstreaua mai este numita şi floarea grâului, (Búzavirág– cum iau zis organizatorii). Persistenta ei ne aminteşte de schimbare, de curgere şi de trecerea umanităţii prin veacuri. Este o plantă care a însoţit agricultura ea germinează şi creşte alături de cereale şi deodată cu acestea. Pe lângă aspectul lor deosebit de frumos şi decorativ – oricum organizatorii n-au avut măcar o fotografie a temei florare ce şi-au ales-o şi promovat, Albăstrelele se remarcă mai ales prin beneficiile în îngrijirea şi tratarea ochilor. Ele calmează iritaţiile oculare, mâncărimile la nivelul ochilor, conjunctivitele, urciorul şi chiar iritaţiile pielii din jurul ochilor. Infuzia de albăstrele e folosită pentru spălarea ochilor umflaţi, obosiţi sau dureroşi. Asta ca să nu se holbeze în curând!

footer