Revista Art-emis
Ac?iuni subversive la Centenar? PDF Imprimare Email
Col. (r) Dr. Constantin Mo?incat   
Miercuri, 15 Noiembrie 2017 13:55

Targ Oradea-Pod CentenarConsiliul Local Oradea a aprobat în ?edin?a de joi, 30 martie 2017, proiectul de hot?râre prin care podul care face leg?tura între strada Plevnei ?i strada Szigligeti Ede s? poarte denumirea „Podul Centenarului". „Unirea Transilvaniei cu România de la 1 Decembrie 1918 reprezint? unul dintre cele mai importante evenimente ale istoriei României. Anivers?m cu respect în fiecare an Ziua Na?ional? a României la 1 Decembrie, prilej de rememorare a jertfei înainta?ilor ?i a luptei pentru constituirea statului na?ional român", se arat? în raportul de specialitate prin care Institu?ia Arhitectului ?ef a propus acordarea denumirii de „Podul Centenarului"[1]. Comisia Jude?ean? pentru Atribuiri de Denumiri ?i-a dat avizul favorabil pentru acordarea acestei denumiri. ?i asta a f?cut pe câ?iva unguri de pe malul cel?lalt al Cri?ului s? plâng?, s? se vaiete. ?i asta fie c? nu ?tiu, fie c? nu vor s? afle ce a fost aici la Oradea acum 100 de ani. Numai c? asta nu place unor concet??eni. Dar mie crede?i c? îmi place s? trec zilnic din Pia?a Ferdinand, în Pia?a Unirii peste podul Szent Laszlo? Dar dac? tot vie?uim împreun? trebuie s? ne obi?nuim.

Z?bovind prin ora?, duminic? 12 noiembrie 2017, aflu c? e târg mare, lume vorbind în alt? limb? decât cea matern? a mea, se îndrepta spre Pia?a Unirii. Era anun?at pe un bener târgul de Sfântul Marton. La cele 30 de standuri erau expuse doar produse tradi?ionale. Ziua Sfântului Martin se serbeaz? pe data de 11 noiembrie (acum era la a 3-a edi?ie, pân? în acest an nu am mai v?zut acest tirg în Pia?a Unirii, la poalele Viteazului Vod? Mihai!). Tradi?iile legate de acest personaj sunt vii în Europa Central? ?i au ca origine obiceiuri ce se leag? de cultura german?, aflam de la organizator. La Târgul gusturilor din Valea Ierului „dorim promovarea produselor tradi?ionale ?i autohtone, respectiv dorim promovarea produc?torilor autohtoni, dar ?i con?tientizarea popula?iei în leg?tur? cu beneficiile consum?rii alimentelor produse la noi în ?ar? (minunat? idee, frumoas?, patriotic? atitudine, mesaj direct c?tre cump?r?torul autohton pentru hran? s?n?toas?). La târg, pe lâng? produsele din Valea Ierului, vor fi expuse ?i articole me?te?ug?re?ti din zona Satu Mare, (hopa, l-am prins cu mâ?a-n sac!) iar curiozitatea expozi?iei de m?rfuri va fi cozonacul secuiesc, direct din ?inutul Secuiesc, (Hai c?-i tare, gârl? pe valea Ierului!) un produs bine cunoscut, c?utat ?i în regiunea noastr?" - aveam a afla de la dl. Loskovics Istvan, organizatorul oficial. Pe lâng? s?rb?toarea religioas?, aceast? dat? calendaristic? marcheaz? ?i un important eveniment înaintea începerii Postului Cr?ciunului, când se organizau târguri ?i se serba cu mult? veselie, cu mese îmbel?ugate ?i mult? lumin?. Se spunea c? „cine nu m?nânc? preparate din gâsc? în aceast? zi, nu va avea ce mânca tot anul. Totodat?, în aceast? zi se servea prima dat? vinul nou". Ei bine, n-am v?zut nici de una, nici de alta - nici gâsc?, nici vin nou.

Dar povestea, ca orice poveste are ?i moral?! Înso?it, m? vâr ?i eu prin mul?ime, mai, mai s? dau peste preafustangiul (era s? zic ca oric?rui episcop, dar satanei cum a? putea?) europarlamentar Laslo Toke?, la un stand cu vinuri pe a c?rei etichet? de „brand" scria ungure?te. M? mai învârt printre cele 30 de tarabe cu oale, ornate cu flori de tulipant (lalea)[2], ustensile artizanale de lemn, boia de ardei iute ?i dulce, mur?turi, dulciuri, brânzeturi, p?linc?, vin (de Diosig, pe care comerciantul se ofer? s? mi-l traduc?), miere, diferite gablon?uri, po?ete din piele, curele, haine cu motive populare etc. - toate cu etichete exclusiv ungure?ti! Înghesuial? cam a?a cum se vede din fotografia anexat?. Nici nu era cazul c? banii veneau oricum. Acolo era doar ceva bac?i? ?i politic?. Produc?tori ?i-au afi?at localitatea din care provin, c? de, Târgul a fost organizat de Asocia?ia Produc?torilor Agricoli din Valea Ierului[3]. Carnavalul Florilor - Oradea 2017, cu program complet unguresc, nu pentru popula?ia Oradiei ?i pentru turi?ti, avea ca tem? povestea florilor de alb?strele, cum i-au p?c?lit pe cei care aprob? ?i finan?eaz? carnavalul. ?i tot tema florilor de alb?strele[4], ofilite dup? seceri?ul p?ioaselor, în 20 august, când i-a mobilizat r?spopitul reformat de Piatra Craiului. „Târgul Gusturilor din Valea Ierului", ?i dansurilor populare, la care au primit invita?ie în var? mai bine de 30 de me?teri din Bihor ?i Satu Mare, a fost reluat? ?i în 12 noiembrie.

?i firesc c? m-am uitat de unde vin produc?torii: cei mul?i de pe valea Ierului. Fiindc? m-am n?scut pe vale Ierului, mai bine zis cam la 4 km de izvoare, colonia româneasc? R?dule?ti, curiozitatea m-a f?cut s? v?d de unde anume sunt mâna de unguri invita?i la târg: Valea lui Mihai, Diosig, ?imian, S?cuieni. Cam atât de pe vale. Ceilal?i? P?i cam de aici vine partea cu tâlc a târgului, ori s-o numim subversiune?! Ceilal?i erau de la: Satu Mare (dup? cuno?tin?ele de geografie e cam pe Some?!), al?ii de la Bor?, Paleu, Cetariu, ?i?terea, Salonta, sau cam de pe Cri?! Dac? cineva le g?se?te localizate pe Valea Ierului, atunci dau...o sut? ?i mai bine, cine spune ca ?i ei!, cum ar cânta, cineva în dung?, dup? Nicolae Sab?u! Dar ei, organizatorii, încercau s? vând? o poveste în apropiere de ziua noastr? na?ional?, ?i au încins c?rbunii la kürt?skalács „cozonacii secuie?ti", ?i uite c? am aflat noutatea c? cozonacul secuiesc provine ca produs tradi?ional de pe valea Ierului!?

Am dezlegat fundi?a de la poveste ?i v-o spun verde în fa??: organizatorul un O.N.G. patronat de Biserica Reformat? Albi?, jude?ul Bihor, sat aproape pe valea Ierului! Sponsorul Târgului, ce are gust ?i produse a c?ror calitate ?i prezentare am apreciat-o, nu era nimeni altul decât: Partidul Popular Maghiar din Transilvania, patronat de pastorul reformat care tocmai cump?rase o sticl? de vin pentru proasp?ta ?i tân?ra lui cucerire, ?i care le mul?umea fiec?ruia pentru participare. Iat? de ce la Târg n-au avut loc numai 30 de produc?tori unguri ale?i pe sprânceana de partid, c? cei care nu voteaz? cu dânsul nu erau invita?i al csarda?ului de dinaintea postului. Povestea merge mai departe.

----------------------------------
[1] Kitti Reni Balogh, Administrative assistants at Eurostat, Maghiarimea a fost intrebat de asta? Celebra?i durerea si doliul celorlal?i conpatrioti? Bagati un cutit in rana deschis? a maghiarimii cu aceasta nume? In Caz revers v-ati bucura c? un alt popor v? s?rb?tore?te doliul? (Va fio constructie damnat?, blestemat?! ( Az átkozott nevü híd építése! )
Like • Reply • Sep 27, 2017 12:24pm Ami 1918-ban történt, az a magyarok számára veszteség volt. Alapvet? jogaink megsz?nésével járt együtt Erdély románok általi megszállása.( Ce sa întâmplat în 1918 a fost o pierdere pentru unguri. A fost momentul de pierdere a drepturilor de baz? aungurilor odat? cu ocuparea Transilvaniei de c?tre români). http://mandiner.hu/.../20170816_kosz_romanok_de_mi_nem...
[2] így érmelléki borászok, méztermel?k és sajtkészít?k termékei, hidegen sajtolt olajtermékek, egészséges, háztáji gyümölcs és zöldség, házi szörpök, mézeskalács. A finom élelmeken és itókákon kívül akadt itt kerámiatárgyakat, fafaragásokat, b?rdíszm?veket kínáló stand is. Sokan álltak meg a min?ségi mézeket kínáló keresked?k asztalainál és persze a kürt?skalács sem vesztett népszer?ségéb?l. A Búzavirág védjegye alatt zajló vásárt az Erdélyi Magyar Néppárt, valamint a Bethlen Gábor Alapítvány támogatta. Vinificatorii, produc?tori de brânzeturi ?i de miere, de ulei presat la rece, fructe ?i legume de gr?din?, siropuri de cas?, turt? dulce. În plus pe lâng? b?uturi stau aici cu ceramica , lur?turi manuale, piese marchin?rie din piele. Mul?i au fost comercian?ii care ofer?produse bio, de calitate ?i miere, desigur, ?i-printre cele mai apreciate a fost popularul cozonac secuiesc.
Târgul a avut tema (marca) „alb?streala grâului" ?i a asprijinit Partidul Popular Maghiar din Transilvaniua ?i Funda?ia Bethlen Gabor
[3] Bie?ii organizatori, în degringolada politic? au repetat târgul din var?, f?r? a fi schimbat afi?ul c?ci ?i acum tot floarea albastr? din grâu a fost tema motiv. Una dedicat? tradi?iilor, cu târgul de produse tradi?ionale dou? zile de spectacole pentru or?deni ?i turi?ti. Mult miram-a?, c? a?i fost sinceri vreodat?! Dar mereu a?i încercat ?i v-a reu?it. Despre carul alegoric ?i compozi?ia lui floral? se spunea c? în acest an prezint?: "simboluri cre?tine care definesc cele dou? comunit??i (Debre?in ?i Oradea), iar leul reprezint? vitejia acestor zone împotriva armatelor cotropitoare care în decursul istoriei au trecut prin aceast? zon?. Baza carului este o reinterpretare a formei Cet??ii din Oradea, loc în care au fost înmormânta?i importan?i regi Europeni, cum este Sfântul Ladislau sau Sigismund de Luxemburg". C? au fost regi îngropa?i în cetate da, c? a tremurat Europa de fala ori de spaima lor: Ba! Programul complet este urm?torul: Duminic?, 20 August 2017: 12:00 - Deschiderea târgului de produse tradi?ionale - Târgul Gusturilor din Valea Ierului; 12:30 - Prezentarea pâinii noi; 12:45 - Heit Lóránd ?i trupa de muzic? popular?; 13:15 – Corul Váradi Dalnokok; 13:30 - Cântece populare de Kiss Adrienn ?i Kiss Fanni; 13:40 - Corul Nagyváradi Asszonykórus; 13:55 - Heit Lóránd ?i trupa de muzic? popular?; 14:15 - Ansamblul popular de copii Csillag din Belfir; 14:30 - Muzic? de ?iter? din Cetariu; 15:00-19:00 - Activit??i me?te?ug?re?ti tradi?ionale ?i atelier de crea?ie pentru copii; 16:00-17:00 -Spectacol de teatru de p?pu?i în limba maghiar?.T
[4] Alb?streaua mai este numita ?i floarea grâului, (Búzavirág– cum iau zis organizatorii). Persistenta ei ne aminte?te de schimbare, de curgere ?i de trecerea umanit??ii prin veacuri. Este o plant? care a înso?it agricultura ea germineaz? ?i cre?te al?turi de cereale ?i deodat? cu acestea. Pe lâng? aspectul lor deosebit de frumos ?i decorativ – oricum organizatorii n-au avut m?car o fotografie a temei florare ce ?i-au ales-o ?i promovat, Alb?strelele se remarc? mai ales prin beneficiile în îngrijirea ?i tratarea ochilor. Ele calmeaz? irita?iile oculare, mânc?rimile la nivelul ochilor, conjunctivitele, urciorul ?i chiar irita?iile pielii din jurul ochilor. Infuzia de alb?strele e folosit? pentru sp?larea ochilor umfla?i, obosi?i sau durero?i. Asta ca s? nu se holbeze în curând!

footer