Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Florin Diaconu   
Duminică, 05 Noiembrie 2017 20:36

Shahla Vahabzadeh Miss IranTr?im vremuri în care mult hulitele „teorii ale conspira?iei" nu mai pot fi ignorate. Ele au devenit deja puneri în practic? ale acestora (în cazul de fa?? a a?a-numitului « Plan Kalergi »[1] prin impunerea - de c?tre Noua Uniune Sovietic? - a se citi Uniunea European? - a „cotelor obligatorii" de „refugia?i". Contestata « Noua Ordine Mondial? » ?i-a dovedit din plin efectul distructiv. Situa?ia catastrofal? creat? în statele Europei occidentale, unde s-a produs deja „Ciocnirea civiliza?iilor ?i refacerea ordinii mondiale" enun?at? de Samuel Phillips Huntington, demonstreaz? incompatibilitatea civiliza?iilor, trâmbi?at? ?i amplificat? la nivelul sutelor de decibeli prin „multiculturalism" - principala cauz? a conflictelor din ultima vreme. România anului 2017 tr?ie?te începutul „viitorului" lui Samuel Huntington. Exist? îns? state care, dup? experien?a aplicat? „pe viu" s-au trezit la realitate ?i au reac?ionat (cazul prim-ministrului Australiei, Kevin Rudd [2], al Pre?edintelui Federa?iei Ruse, Vladimir Putin[3] sau al Ministrului Ap?r?rii al Canadei, Gordon O'Connor[4] Textul domnului profesor Florin Diaconu pe care vi-l supunem aten?iei[5] este un debut mult prea timid, discutabil ?i perfectibil, dar absolut necesar pentru supravie?uirea românilor ca na?ie. Desigur, în ?ara lui Papur?-Vod? s-au g?sit l?tr?ii de serviciu care au ar?tat prompt cu degetul[6]. Nici nu se putea altfel. Subscriem ini?iativei profesorului Diaconu privind jur?mântul azilanzilor fa?? de ?ara care le asigur? traiul ?i unde trebuie s? respecte modul de via?? din România. Din p?cate, demnitatea de a fi român în România a devenit o infrac?iune. Reprezentantul minorit??ii turce, Husein Ibraim, a formulat o plângere c?tre Consiliul pentru Combaterea Discrimin?rii[7]. Românii au ajuns str?ini la ei acas?. Prof. Diaconu are nevoie ?i merit? sprijinul mediului universitar ?i al opiniei publice pe care nimeni nu a întrebat-o ce p?rere are. (Ion M?ld?rescu).

Tân?ra doamn? din aceast? imagine este Shahla Vahabzadeh, Miss Iran în anul 1967. N-are burka, dup? cum se vede. Dar nu m? îndoiesc c?, de fapt, po?i fi bun? purt?toare de credin?? islamic? ?i f?r? s? ai capul acoperit. Exact a?a cum, de exemplu, po?i fi bun cre?tin, chiar ?i dac? nu-?i atârni de gât, la vedere, în chip ostentativ, o cruce de vreo juma' de kil (sau chip? - n.r.). M-am trezit pe cap, ieri, la unul din cursurile mele, cu o purt?toare de acoper?mânt islamic. Nu o burka, aceea care ascunde complet capul, inclusiv fa?a, ci mai degrab? ceva care sem?na cu ceea ce numim în mod obi?nuit hijab sau al-amira (pentru diferen?ele dintre aceste forme de exprimare vestimentar? a identit??ii religioase islamice[6]. La o întrebare v?dit benign?, zic eu, adresat? în afara orelor de curs (de fapt, dup? ele) legat? de eventualitatea ca persoana în cauz? s? ia în calcul, m?car ca simpl? ipotez? de lucru, rug?mintea mea de a se gândi dac?, totu?i, chiar e cazul s?-?i afi?eze în chip atât de ostentativ credin?a, am primit, în loc de r?spuns, un ?ir de zbier?te. Cu pu?inele cuvinte pe care le ?tie în limba român?, persoana în cauz? - relativ recent ajuns? în România, pe cât am în?eles, ca refugiat sau azilant - mi-a transmis, printre alte r?cnete: „Eu am drepturi!". Perfect adev?rat. Are drepturi, desigur, ca orice alt azilant sau refugiat; ?tiu ?i eu asta. Doar c? drepturi am, la naiba, ?i eu, nu numai domnia sa.

Scurt? explica?ie, spre evitarea oric?rei confuzii

Cred c? România, ca ?i orice alt? ?ar? civilizat?, are a fi cât se poate de tolerant? cu toate religiile, inclusiv cu cele ale minorit??ilor ?i ale refugia?ilor sau azilan?ilor, oricare ?i oricâte ar fi ele. Mai mult, cu referire direct? la musulmani, cred c? notabil de mul?ii turco-t?tari care tr?iesc, de secole, aici - concentra?i în special în Dobrogea - sunt buni cet??eni români (ca s? dau un m?car un exemplu cât se poate de clar, hai s? ne uit?m, prietene, pe CV-ul cet??eanului român de etnie turc? Gelaledin Nezir[7]. [...] Mai cred c?, pentru România, ?i cei mai mul?i dintre musulmanii veni?i în ultima vreme (în anii de dup? 1989, mai precis) constituie un plus demografic, cultural ?i economic realmente important. S? dau câteva exemple: ?tiu, întâmpl?tor, câ?iva medici veni?i din Orientul Mijlociu ?i care sunt, atât ca oameni cât ?i ca profesioni?ti, persoane de toat? isprava. La mine la pia??, de mult? vreme are un atelier de chei un iranian micu?, în mod evident musulman ?iit. Alt om de toat? isprava, z?u a?a: foarte muncitor, adesea tare vesel ?i totdeauna politicos. Tot la mine la pia??, aproape de Splai, ani în ?ir am mâncat cei mai buni hamburgeri din întreg universul, preg?ti?i de o familie mixt? - ea românc?, el venit, cine ?tie din ce motive, de prin Orientul Mijlociu. Rar am v?zut oameni la fel de politico?i ?i la fel de muncitori ca domnul în cauz?. S?-i ocroteasc?, mi-a? dori, pe to?i musulmanii ace?tia de toat? isprava ?i Dumnezeul meu cre?tin, ?i Allah al lor!

În plus, cred cu t?rie - iar datele demografice m? for?eaz?, ?i ele, s? fac asta - c? România are nevoie (mare nevoie, de fapt) ?i în continuare de imigran?i, inclusiv de aceia sosi?i din Orientul Mijlociu (c? doar n-o s? vin? aici oameni care caut? cu disperare s?-?i fac? un rost, valuri-valuri, din Suedia sau din Statele Unite). Identitatea religioas? islamic? a imigran?ilor ce vin din Orientul Mijlociu Extins ?i din Africa de Nord nu are de ce s? fie, cred eu, deranjant? pentru nimeni. Atâta timp cât nu e agresiv?. ?i atâta timp cât nu e nici deranjant?, inclusiv prin gesturi ostentative comise, sub acoperirea atât de convenabil? a credin?ei religioase, cu evident? ?i sfid?toare obr?znicie. Sau, eventual, chiar cu vreo miz? politic? pe termen lung.

Cer p?rerea, precum ?i sprijinul

Cum statul român este - asta-i realitatea - unul care func?ioneaz?, înc? de la jum?tatea secolului al XIX-lea, ca stat secular (aceasta este exact formularea din Mihai B?rbulescu, Dennis Deletant, Keith Hitchins, ?erban Papacostea, Pompiliu Teodor, „Istoria României", Editura Enciclopedic?, Bucure?ti, 1998, p. 382), eu unul a? dori, în calitatea mea de cet??ean (cu obliga?ii depline, dar - subliniez - ?i cu drepturi depline), ca lucrurile s? r?mân? exact a?a. Mi se pare firesc, prin urmare, ca religia ?i simbolurile religioase de orice fel - subliniez, de orice fel - s?-?i aib? locul lor, dar nu în institu?iile de stat. Fiindc?, repet, statul român, chiar dac? nu-i secular (sau laic, dac? preferi acest sinonim) în chip atât de tran?ant cum e, de exemplu, cel francez, nu e nici vreo teocra?ie. Nici ortodox?, nici catolic?, nici reformat?, nici israelit?. ?i, desigur, nici islamic?. Prin urmare, cred c? simbolurile religioase de orice fel nu trebuie afi?ate sau purtate la vedere, în cl?dirile în care func?ioneaz? institu?ii de stat (cu excep?ia acelora care au, din start, un profil care face trimitere direct? la religie - cum ar fi liceele confesionale, dac? ele sunt de stat, ca ?i facult??ile de stat care preg?tesc viitori clerici).

În ceea ce îi prive?te, în mod concret (dar ?i, precizez din nou, complet lipsit de orice discriminare - vezi ?i paragraful anterior) pe purt?torii de identitate religioas? islamic?, veni?i în num?r tot mai mare în România, în ultima vreme (nu conteaz? c?-s la studii, sau sosi?i aici ca s? fac? afaceri, sau sunt refugia?i ?i/sau azilan?i, alunga?i din ??rile lor de r?zboi sau de s?r?cie), lucrurile sunt, dup? mintea mea, extrem de simple: a?a cum eu sunt liber s? practic exact ce religie doresc (a?a cum scrie ?i-n Constitu?ie, de altfel), tot a?a ?i ei au dreptul s? fac? exact acela?i lucru - respectiv s?-?i practice religia lor. F?r? ostenta?ie ?i f?r? s? m? deranjeze, îns?, în vreun fel, pentru bunul motiv c? nici eu nu-i deranjez pe ei cu credin?a mea, indiferent care ?i cât? e ea (?i nici nu comit gesturi ostentative cu înc?rc?tur? religioas? de vreun fel - nu cred c? m-a v?zut, de exemplu, cineva, vreodat?, purtând pe piept, la vedere, vreo cruce, fie ea mare sau mic?). În aceste condi?ii, m-ar bucura tare mult s? nu mai v?d - dac? s-o putea - vreo burka sau vreun hijab atunci când intru la cursuri, pentru simplul motiv c? nici eu nu afi?ez, pe catedr?, ?iruri-?iruri de icoane, de lumân?ri ?i de c?delni?e în care s? fumege t?mâie.

Cum îns? persoana despre care v-am povestit aici n-o s? priceap? în veci ce v? spun eu acum - fiindc?, nu-i a?a, cum mi-a ?i zis, de altfel, doamna cu v?l islamic, dânsa ?tie doar c? „are drepturi" (chiar maiProf. univ. dr. Florin Diaconu multe, pe cât în?eleg de la ea, decât ale mele, de?i eu sunt cet??ean român ?i domnia sa nu e; ?i de?i eu pl?tesc taxe ?i impozite, iar domnia sa nu pl?te?te) - m? gândesc, foarte serios, s? ini?iez - ceea ce, desigur, nu pot face de unul singur - un proiect de lege. Am, ca ?i tine, acest drept în temeiul articolului 74 din Constitu?ie, acela care spune, la aliniatul 1, c? „ini?iativa legislativ? apar?ine, dup? caz, Guvernului, deputa?ilor, senatorilor sau unui num?r de cel pu?in 100.000 de cet??eni cu drept de vot"[8]. Vorbesc, desigur, despre un proiect de lege care s? interzic? explicit simbolurile religioase purtate la vedere în institu?iile de stat. ?i care s? spun?, între altele (repet, între altele), foarte clar, c? nu po?i purta, în România, v?l islamic pe cap, în institu?ii de stat (în institu?ii de stat, subliniez, nu în toate spa?iile publice; nu po?i interzice, de exemplu, unei femei purt?toare de credin?? islamic?, acoperit? cu v?l, s? mearg? pe strad? sau s? intre în magazine). Care e regimul acoper?mântului de cap islamic pentru femei, în spa?ii publice, în alte ??ri europene po?i vedea, în chip rezumativ, ca s? fie ?i mai clar despre ce vorbim, în articolul de pres? „Burqa bans, headscarves and veils: a timeline of legislation in the west"[9].

Cui sunt loiali, de fapt, imigran?ii, „refugia?ii" ?i azilan?ii?

Ce zici, prietene, de acest „obviously very hot potato"? Cu sau f?r? burka, pân? la urm?, în ?coala de stat sau în facultatea de stat din România, în orice prim?rie din România, în Parlament sau la Guvern? A?tept cu interes opinii (?i-s preg?tit, desigur, ?i de înjur?turi ?i critici, care - fac pariu - o s? curg?-n valuri, mintena?, cam din toate p?r?ile).

La primirea pe teritoriul României, orice refugia?i sau azilan?i ar trebui s? aib? obliga?ia de a depune un jur?mânt de fidelitate fa?? de aceast? ?ar? care îi prime?te ?i le pune la dispozi?ie tot ce are

Constitu?ia României spune, explicit, la articolul 54, din cadrul capitolului referitor la îndatoririle fundamentale ale cet??enilor, c? „fidelitatea fa?? de ?ar? este sacr?". Ceea ce mi se pare firesc. Dar, oare, fidelitatea fa?? de aceast? ?ar? n-ar trebui s? fie, la fel cum e pentru mine, adic? tot obligatorie ?i sacr? ?i pentru imigran?i, refugia?i ?i azilan?i? Sau, eventual, crede cineva c? ar fi util pentru România ca ace?tia s? r?mân? (chiar dac? beneficiaz?, din plin, de resursele statului român, atâtea câte sunt ele) fideli cine ?tie c?rui emir sau ?eic fundamentalist (?i ni?el descreierat, pe deasupra), dintr-aceia care cred c? întreaga Europ? ar trebui, de fapt, s? devin? cât mai curând un teritoriu în care s? domneasc? doar sharia, legea islamic?? În aceste condi?ii cred, de fapt, c? ar trebui ca legile referitoare la statutul refugia?ilor ?i azilan?ilor ar trebui ni?elu? modificate; ?i anume imediat. ?i mai cred - cu temei, de altfel - c?, la primirea lor pe teritoriul României, orice refugia?i sau azilan?i, inclusiv cei veni?i din Orientul Mijlociu Extins (dar ?i to?i ceilal?i, indiferent de unde vin), ar trebui s? aib? obliga?ia (dac? tot vor s? tr?iasc? aici ?i s? consume resurse produse de munca ta ?i a mea) de a depune un jur?mânt de fidelitate fa?? de aceast? ?ar? care îi prime?te ?i le pune la dispozi?ie tot ce are. Un jur?mânt cu efecte clare, m?surabile ?i verificabile, valabil pentru întreaga perioad? a ?ederii lor aici. ?i a c?rui înc?lcare s? se soldeze, cum e ?i firesc, cu expulzarea imediat?. Dar tu, prietene, cam ce crezi - ?i în general, dar ?i în cazul foarte concret pe care îl discut aici - despre problema fidelit??ii fa?? de aceast? ?ar?? Cel care vine aici din Siria, s? zicem, ?i solicit? azil sau chiar cet??enie român?, cui ar trebui s? fie fidel - României, sau, eventual, identit??ii culturale ?i religioase islamice împinse, dac?-i loc cumva pentru a?a ceva, chiar pân? la ideea de jihad?

------------------------------------------------
[1] vezi http://www.art-emis.ro/analize/4177-planul-kalergi-genocidul-popoarelor-europene.html
[2] http://www.art-emis.ro/editoriale/1460-onoare-demnitate-patrie.html - „Imigran?ii, nu australienii trebuie s? se adapteze!
[3] Ibidem, op. cit., Vladimir Putin, 2013 : „In Rusia tr?ie?te poporul rus, iar poporul rus nu admite nici un afront al unei minorit??i [...]; acestea trebuie s? respecte Rusia, pe ru?i ?i legile f?r? s? cear? favoruri speciale; cine face astfel este invitat s? p?r?seasc? imediat Rusia! Nu Rusia are nevoie de minorit??i ci ele au nevoie ca Rusia s?-i primeasc?, s? le ofere ad?post, locuri de munc? ?i hran?; în Rusia traiesc doar ru?i!".
[4] http://www.art-emis.ro/jurnalistica/3265-reteta-canadiana.html
[5] https://florindiaconu.com/fara-burka-niqab-sau-hijab-in-institutiile-de-stat-din-romania/
[6] https://www.dcnews.ro/profesorul-florin-diaconu-studenta-musulmana-scandal-la-universitate-radu-herjeu-traim-in-secolul-21_564615.html
[7] vezi materialul ilustrat, cu explica?ii http://www.bbc.co.uk/newsround/24118241
[8] vezi text de pres? la adresa de internet https://www.replicaonline.ro/primul-general-turc-din-romania-ridicat-la-rangul-de-chestor-principal-de-politie-206591/
[9] vezi textul complet http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=act2_1&par1=3#t3c1s3sba74
[10] https://www.theguardian.com/world/2017/mar/14/headscarves-and-muslim-veil-ban-debate-timeline.

footer