Revista Art-emis
Un milion de evrei PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Ion Coja   
Duminică, 19 Iunie 2011 15:58
Multithumb found errors on this page:

There was a problem loading image /home/ultraart/public_html/images/stories/autori/Coja-Ion.jpg
Coja IonUn milion de evrei urmeaz? s? devin? con-cet??enii no?tri. Au acest drept ? Nu! Nici vorb?!

Domnule profesor Ion Coja, īn 2001 la o conferin?? ?inut? la sala Dalles ?i īn cāteva publica?ii a?i pretins c? īn Romānia au fost īncet??eni?i 500.000 (cinci sute de mii) de evrei, īn mare tain?, f?r? s? se publice nimic despre aceast? veritabil? invazie. Nici un oficial nu a intervenit s? v? pun? la punct, s? dezmint? aceast? informa?ie ?i s? lini?teasc? opinia public?!

Dragul meu, noi nu mai avem opinie public?, a?a c? nu era nimic de lini?tit... Īn mod normal trebuia s? reac?ioneze ziarele! S?-mi cear? dovezi ?i am?nunte sau s? m? ia la rost c? alarmez lumea. Am a?teptat reac?ia autorit??ilor ?i a ziarelor ca s? aflu c? m-am īn?elat! A? fi fost eu primul care m-a? fi bucurat ?i a? fi suportat cu inima u?oar? orice corec?ie, chiar ?i penal?, pentru cele afirmate, numai s? se dovedeasc? a fi vorba de o alarm? fals?!

De la cine a?i primit aceast? informa?ie?

De la o persoan? din guvern, nu to?i guvernan?ii de dup? 1990 sunt tr?d?tori de ?ar?. Precum ?i de la un evreu de treab?, foarte bine informat, care mi-a precizat ?i cifra final? a evreilor care urmeaz? s? se stabileasc? īn Romānia: un milion! Dup? venirea la Cotroceni a lui B?sescu am luat leg?tura, indirect, prin colonelul Diomid Perciun, cu un consilier al pre?edintelui informat asupra subiectului. Mi-a transmis prin Diomid Perciun c? īn final va fi s? fie un milion de evrei care se vor stabili īn Romānia ?i Republica Moldova... Ca o compensa?ie, se va face unirea cu Basarabia... Acesta a fost r?spunsul!Un r?spuns aproape oficial.

A?i publicat un Apel al Romānilor pe aceast? tem?. Tradus īn englez?, depus pe la ambasade, la agen?ii de pres?... Care a fost reac?ia?

T?cere din partea tuturor oficialilor, a tuturor autorit??ilor. A īnceput Apelul s? circule pe Internet īns? ?i asta a fost bine. Mi-au r?spuns ?i cā?iva evrei, mirāndu-se cum de am putut imagina a?a ceva! Cic? evreii din Romānia abia mai sunt cāteva mii, sunt o comunitate pe cale de dispari?ie, trebuie s? fii nebun s? scorne?ti a?a poveste!... Ba, unul mai iste?, Liviu Ornea, m-a luat ?i peste picior: numai ni?te evrei nebuni ar p?r?si raiul din Israel pentru mizeria din Romānia!... Nebun cine l-ar lua īn serios pe Coja!

Sunte?i īn continuare convins c? se preg?te?te acest veritabil exod evreiesc?

Nu se preg?te?te, el este īn plin? desf??urare. ?i nu este exod, este invazie, f?cut? pe ?est, ca s? folosesc o expresie de argou din idi?! O invazie care se produce dup? o stratagem? inedit?, īnc? neexperimentat? īn istorie! Mergi la Frumu?ani sau lāng? Urziceni, poate ?i-n alt? parte, unde s-au construit deja or??ele īntregi, veritabile ghettouri de lux pentru evreii mai speciali, s? tr?iasc? izola?i de popula?ia autohton?. Asta pe lāng? miile de locuin?e, apartamente ?i vile, cump?rate de evrei pe cont propriu, īn Bucure?ti ?i ora?ele mai mari. Este evident c? au o strategie anume, nu vin deodat? to?i cei o mie de mii de evrei. Mizeaz? pe iu?eala lor de picior ?i pe neaten?ia spectatorilor, a noastr?! Ca la orice scamatorie sau īn?el?ciune, po?i s?-i zici cum vrei s?-i spui! Nu mai este nicio īndoial?. Am publicat de-a lungul ultimilor zece ani nenum?rate dovezi, inclusiv din surs? evreiasc?, c? acesta este planul ?i c? a pornit derularea lui! Pierdem timpul dac? īmi ceri dovezi noi!

De fapt, eu v-am invitat la aceast? discu?ie sub impresia unui material g?sit pe Internet, o declara?ie a unei īnalte oficialit??i iraniene, Hassan Firouzabadi, foarte mul?umit s? constate c?, ?i citez, zilele statului Israel sunt num?rate, c? evreii ?i-au dat seama c? nu mai pot s? reziste presiunii arabe, musulmane, ?i sunt preocupa?i de singura ie?ire pe care o mai au: s? se īntoarc? fiecare evreu īn ?ara de unde a venit el sau p?rin?ii s?i! S? p?r?seasc? Israelul.

Cred c? acest demnitar iranian ?tie mai bine decāt mine sau dumneata ce se īntāmpl? īn Israel. Nu avem voie s? ignor?m semnalul de alarm? pe care ni-l trimite... Īn Israel evreii cei mai lucizi discut? despre p?r?sirea, m?car par?ial?, a Israelului. A ap?rut ?i o denumire, un cuvīnt nou – „solu?ia diasporist?", pentru a denumi aceast? mi?care, aceast? str?mutare a cāteva milioane de evrei, aceast? Alia īn sens invers. A?a am g?sit-o numit? īn c?r?ile unui evreu important: Philip Roth. Sper s? le fi citit ?i domnii Dorel Dorian ?i Liviu Ornea! Ei m-au contestat. Īi a?tept s? prezinte scuze publice pentru neru?inarea cu care m-au atacat... Sunt convins c? ?tiau mai bine decāt mine cāt? dreptate aveam! Ni?te...

Subiectul discu?iei la care v? invit este acesta: de ce evreii n-ar avea dreptul s? se stabileasc? īn Romānia? Drepturile Omului nu asigur? ?i dreptul la libera circula?ie?!

Nu! Drepturile Omului ī?i asigur? posibilitatea de a p?r?si ?ara īn care te afli, oricare ar fi ea! Dar nimeni nu-?i d? dreptul de a alege īn ce ?ar? s? tr?ie?ti! E absolut logic! Dac? ai plecat dintr-o ?ar?, te stabile?ti īn alt? ?ar? doar dac? e?ti acceptat. Īn plus – ?i acesta este argumentul probabil cel mai important: nu se admite nic?ieri īncet??enirea īn mas?, cu miile ?i sutele de mii! Tocmai pentru c? totul este (a) ilegal ?i (b) īn contradic?ie cu voin?a poporului romān, autorit??ile recurg la secretul opera?iunii pentru a aduce īn Romānia milionul de evrei! E īnsp?imānt?tor c? s-au g?sit printre guvernan?i atā?i romāni tr?d?tori, care s? accepte s? participe la asigurarea desf??ur?rii īn secret a acestei vaste invazii! Suntem deja sub ocupa?ie str?in? ?i nici m?car nu ?tim! Ingenioas? mutare! Repet: f?r? precedent īn istorie! Cum toat? opera?iunea s-a f?cut īn secret, cei care au participat la ea nu aveau cum s? nu-?i dea seama c? fac ceva ilegal ?i teribil de imoral! Act de tr?dare con?tient? din partea guvernan?ilor!

Cine sunt ace?ti romāni tr?d?tori?

Īn primul rānd cei trei pre?edin?i post-decembri?ti! Dintre ei, īn mod deosebit īl acuz pe Emil Constantinescu. Faptul c? mama sa este evreic? nu poate fi nici scuz?, nici explica?ie, nici justificare! Va trebui s? r?spund? penal! Ca ?i to?i prim-mini?tri de dup? 1996! Mini?trii de Interne mai ales. ?i mul?i al?ii! Parlamentarii nu cred c? au cuno?tin?? de aceast? invazie, c? au discutat cumva acest subiect! Nici m?car īn mod neoficial, la o cafea, īntre dou? ?edin?e.

Mai sunt ?i alte motive pentru care v? opune?i str?mut?rii īn Romānia a unui milion de evrei?

Mai am īnc? un milion de motive!... Nici nu ?tiu cu care s? īncep! Dar mai īnainte de orice d?-mi voie s?-?i m?rturisesc sila ?i lehamitea mea, a celui care pricepe ?i ?tie bine cāt? minciun?, cāt? suferin?? a produs schizofrenia evreilor sioni?ti care au planificat ?i īnfiin?at statul Israel cu un dispre? total pentru via?a oamenilor, inclusiv a evreilor. M? īntreb ce este acum īn mintea evreilor nevoi?i din nou s? r?t?ceasc?! Au īn ei m?car atāta demnitate īncāt s? le cear? socoteal? celor care i-au plimbat aiurea pān? īn Israel ?i retur?!... S-au purtat dou? r?zboaie mondiale pentru a se putea īnfiin?a statul Israel! Cine r?spunde pentru e?ecul proiectului Israel īn Palestina? Chiar nimeni?!

Dar este oare cazul s? v? preocupe atāt de mult suferin?ele altora, fie ei ?i evrei?

Sunt foarte derutat de lipsa de reac?ie a evreilor de rānd, a evreilor normali, a? zice. Menajamentele lor fa?? de sionismul a c?rui victim? sunt! Evident, victimele cele mai reale sunt evreii care au f?cut Alia, adic? au plecat din ?ara de ba?tin? īn Palestina, s? sus?in? na?terea ?i consolidarea Israelului. Acei evrei sunt, majoritatea, deceda?i... De suferin?a lor, a dezr?d?cin?rii, copiii lor nu ?tiu mare lucru! Sunt bucuro?i acum c? statul le asigur? str?mutarea īn Europa, īn Polonia, īn Ungaria, īn Romānia! Numai c? suferin?a evreilor, de pe urma īnfiin??rii statului Israel, suferin?? real?, este incontestabil mai mic?, īn toate felurile mai mic?, decāt suferin?a īndurat? de alte popoare pentru īnfiin?area statului Israel. Iar printre popoarele care au suferit cel mai mult de pe urma nebuniei sioniste s? ?tii c? noi, romānii, ocup?m un loc īn fa?? de tot! Rāndul īntāi! Cu coroni??!... Numai ru?ii or fi suferit mai mult!

La ce v? referi?i?

Ai auzit de actorul acela, Mel Gibson, care a declarat c? evreii sunt vinova?i de toate r?zboaiele?

Da, a cam p??it-o dup? aia. L-a costat mult aceast? declara?ie.

Nu de asta-i vorba, ci de dreptatea pe care a avut-o Mel Gibson. Fire?te, este un mod u?uratic, colocvial, de a vorbi a?a, de toate r?zboaiele. Nu chiar toate. Īn mod sigur numai dou?: primul ?i al doilea r?zboi mondial.

Chiar numai dou?? Dar īn ce fel sus?ine?i aceast? acuza?ie?

Sunt multe c?r?i, mul?i autori care au promovat aceast? idee ori au l?sat s? se īn?eleag? c? a?a stau lucrurile. Din fericire - dac? pot spune a?a, cei mai importan?i ?i mai conving?tori sunt īn?i?i autorii evrei. Un Benjamin Friedman, de pild?. n plus, te rog s? aplici regula din criminalistic?: cui prodest? Cui i-a folosit? Cine a tras foloasele cele mai mari? A?a se procedeaz? īntr-o anchet?, cānd s-a produs o crim?. Īncerci s? afli cine este principalul beneficiar de pe urma dispari?iei victimei. Īn 99% din cazuri a?a se ajunge la autorul crimei! Iar r?zboiul ce este altceva decāt o crim?, repetat? īn cāteva milioane de ipostaze... ?i cam to?i istoricii consemneaz? marile cā?tiguri ?i avantaje dobāndite de evrei dup? fiecare r?zboi mondial! Aceste beneficii au fost īncununate prin īnfiin?area statului Israel!

Haide?i s? ne rezum?m la romāni. Se poate oare vorbi de suferin?ele romānilor de pe urma īnfiin??rii statului Israel? Cu ce ne-a afectat apari?ia statului evreiesc?

Trebuie īnceput cu o sut? de ani mai īn urm?. Statul Israel s-a īnfiin?at īn 1948, dar ideea de a se īnfiin?a un stat, o patrie pentru evrei, a fost mult mai veche, iar pentru amplasamentul unui viitor stat al evreilor au fost luate īn calcul mai multe variante. Varianta cea mai agreat? de sioni?ti a fost undeva pe un teritoriu unde locuiau ca majoritari romānii... Moldova lui ?tefan cel Mare, incluzānd deci ?i Basarabia, ?i Bucovina, ?i Gali?ia... Cam aici au sim?it evreii c? se afl? raiul pe p?mānt, cum numea Salom Alehem acest spa?iu!... ?i dup? 1830 a īnceput invadarea acestui teritoriu de c?tre evrei. Invadarea prin infiltrare a unor persoane sau grupuri mici, aparent inofensive la nivelul evenimentelor istorice. A urmat reac?ia romāneasc?, discursurile lui Vasile Alecsandri, Vasile Conta ?i al?ii, īn Parlament, articolele lui Eminescu ?i ale altora, īnfiin?area Mi?c?rii Legionare ?i lupta acesteia cu tr?d?torii de neam din clasa politic? romāneasc?. Ar trebui de urgen?? f?cut un inventar riguros al pagubelor ?i suferin?elor noastre de pe urma tentativei de a stabili Israelul īn Romānia. Ar fi o tem? de cercetare bun? pentru istoricii de la Institutul pentru Cercetarea Holocaustului, c?ci de un holocaust a fost vorba, un holocaust īmpotriva romānilor!

Ce rol a avut Holocaustul pentru īnfiin?area Israelului?

Un rol decisiv! Tocmai de aceea se spun atātea minciuni despre Holocaust! Pentru a se ascunde faptul c? a f?cut parte din strategia sionist?! A fost planificat cu mai multe scopuri, īn mod deosebit (1) pentru a reface solidaritatea dintre evrei, (2) pentru a anihila curentul de asimilare a evreilor printre goimii cre?tini, (3) pentru a crea īn opinia public? acel curent de simpatie ?i compasiune care s? determine opinia public? s? accepte īnfiin?area Israelului ca pe o solu?ie binecuvīntat?! Īn plus, a mai fost ?i (4) ob?inerea de compensa?ii de la cei vinova?i de genocidul pus la cale de sioni?ti. Īn fine, se mai vorbe?te, cu argumente ?i cu documente, de īnc? un mobil, cel mai cinic ?i mai criminal: (5) au fost supu?i deport?rilor ?i extermin?rii evreii de calitate proast?, evreii degenera?i, care reprezentau un lest pentru evreime!... Ace?ti evrei de proast? calitate au fost selecta?i mai ales dup? starea lor economic? precar?. Pentru sioni?ti, evreii s?raci nu merit? s? supravie?uiasc?... Sunt rebuturi umane.

Cunosc aceast? ipotez?, este cutremur?toare! Mi-e greu s-o iau īn serios!

?i mie! Tot ce ?i-am spus pān? acum sunt idei care circul? īn literatura nega?ionist?. Eu nu inventez nimic!

M? gāndesc la evreii supravie?uitori, nu cred c? ar suporta aceast? idee ?i nu ar reac?iona! Lipsa de reac?ie nu cumva dovede?te c? ipoteza este total fantezist??

?i eu m-am gāndit a?a. Dar m? mai gāndesc ?i altfel: cine s? reac?ioneze? Evreii ?i urma?ii evreilor care au sc?pat, care deci au fost ale?i, selecta?i s? supravie?uiasc?? Īnchipuie-?i c? ai fi pe un Titanic care se scufund?, iar c?pitanul le-ar spune pasagerilor c? nu sunt locuri de salvare pentru to?i ?i c? este nevoit s? fac? o selec?ie! Dac? te nimere?ti printre cei care primesc un loc īn b?rcile de salvare, nu te mai gānde?ti s? īntrebi, domnule c?pitan, dar dup? ce criteriu a?i decis cine da ?i cine ba?!...
A?a ?i cu evreii care au supravie?uit holocaustului!... Care au fost ale?i s? supravie?uiasc?! Mai ales c? vinov??ia pentru actul extermin?rii īn mas? a sute de mii de evrei, real, a fost pasat? integral asupra altora! Integral, am spus!

Adic??

Adic? exist? o vin? a mai multora, nu numai a evreilor sioni?ti! Evrei mul?i au fost uci?i ?i īn Polonia, īn Rusia, īn Ucraina! Unii care se dau mai cunosc?tori sus?in c? holocaustul a fost o r?fuial? īntre evrei, care nici pe departe nu sunt un popor omogen, ci este fr?māntat de dispute ancestrale īntre mai multe soiuri de evrei! Dar s? nu ne dep?rt?m de subiectul nostru.

Īn Romānia care evrei au murit?

Nu-i treaba noastr? acum, īn aceast? discu?ie. Important pentru noi este s? stabilim c? evreii care au murit īn Romānia anilor 1940-44 nu pot fi considera?i victime ale Holocaustului! Cite?te defini?ia dat? holocaustului de exper?ii de la Yad Vashem. ?ine-o minte: Īn centrul Holocaustului a stat decizia de a ucide fiecare evreu - b?rba?i, femei, copii. Se potrive?te aceast? defini?ie cu faptele? A func?ionat vreodat? īn Romānia decizia de a ucide fiecare evreu? Nici m?car īn Germania!

Mda, nu se potrive?te deloc cu ce s-a īntāmplat īn Romānia. Nici vorb? s? fi func?ionat īn Romānia decizia de a ucide evrei! Din p?cate, comisia Elie Wiesel a pornit de la o alt? defini?ie a holocaustului. La fel ?i Institutul de Cercetare a Holocaustului. O defini?ie inacceptabil? īntre oameni serio?i!

Au dat alt? defini?ie, īnlocuind uciderea cu persecu?ia! Dac? porneau de la defini?ia corect?, a doua zi trebuiau s? declare desfiin?at? ?i comisia, ?i institutul acela, īn care s-au oplo?it ni?te tr?d?tori, ni?te g?inari! Ni?te mincino?i! Ni?te trāntori mai r?i ?i mai jalnici decāt cei ce au lucrat cāndva la instiutul de istorie a PCR... Dar nici m?car defini?ia pe care au propus-o nu le-ar fi dat dreptul s? vorbeasc? de un Holocaust, de un genocid. Partea proast? este c? toat? aceast? tevatur? cu Holocaustul din Romānia este direct legat? de proiectul venirii acestui milion nenorocit de evrei! Cam tot ce s-a īntāmplat īn Romānia de dup? 22 decembrie 1989 are leg?tur? cu aceast? invazie insidioas?, nev?zut?, neauzit?... Dac? nu cumva chiar ?i a?a zisa noastr? revolu?ie...

Care ar fi leg?tura?

Este de a?teptat ca lumea romāneasc?, atunci cānd romānii vor con?tientiza ce se īntāmpl? cu noi, s? aib? o reac?ie de respingere ?i de adversitate fa?? de evreii invadatori, nu pentru c? sunt evrei, ci pentru c? sunt invadatori! Aceast? reac?ie va fi mai mic?, mai estompat?, timid? chiar, dac? ni se bag? īn cap c? p?rin?ii no?tri au omorīt sute de mii de evrei! Unii dintre noi se vor bucura chiar, spunānd c? īn felul acesta, prin venirea evreilor, ni se ofer? ocazia de a ne pl?ti de datoria cu care ne-au īnc?rcat fa?? de evrei a?a zisele crime ale lui Antonescu ?i ale legionarilor! Romānul accept? cu greu un asemenea p?cat f?r? s? īncerce s? ob?in? iertarea din cer precum ?i cea de pe p?mānt!... Haimanalele astea sioniste ?i holocaustizante vor s? ne creeze un complex de vinov??ie fa?? de evrei. Calcul profund gre?it! Tot mai mul?i romāni, īndeosebi tinerii, con?tientizeaz? c? de fapt evreii se fac teribil de vinova?i, dovedindu-se c? nu sunt capabili s? nutreasc? sentimentul de mare noble?e ?i demnitate uman? care este recuno?tin?a. Īn loc s? ne fie recunosc?tori, ei ī?i fac socoteal? c? suntem fraieri de buni ?i-?i pot bate joc de noi. Or s? constate curānd c? iar??i s-au īn?elat.

Asta sun? a amenin?are.

Binen?eles. Faptul de a fi īn legitim? ap?rare ?i de a-?i ajunge cu?itul la os te face extrem de periculos! Tucidide atr?gea aten?ia c? un adversar adus īn pragul desfiin??rii, al nimicirii totale, g?se?te īn el resurse neb?nuite de nimeni de a riposta devastator. C?ci te īmpaci cu īnfrāngerea, la gāndul c? data viitoare vei fi tu victorios! Dar cānd adversarul nu vrea s? te īnving?, ci s? te distrug?, s? te desfiin?eze, atunci reac?ia ta va fi de genul „mor cu el de gāt"! S? nu-?i fac? iluzii cei care s-au trezit a?a de u?or, peste noapte, cu cet??enie romān?! Tot ce mi?c?-n ?ara asta le va fi du?man de moarte! S? se a?tepte la tot ce poate fi mai r?u! La orice, c?ci vom fi īn legitim? ap?rare!

Īn numele cui vorbi?i a?a?

Sper c? īn numele multor romāni. Sau m?car īn numele romānilor din Vatra Romāneasc? ?i din Liga pentru Combaterea Anti-Romānismului, LICAR.

Ce ar mai fi de spus?

Lucrul cel mai important: suferin?ele pe care le-a adus instaurarea comunismului īn Romānia au leg?tur? direct? cu īnfiin?area Israelului! Ca ?i c?derea comunismului!... ?tiu c? se vor mira mul?i! Dar mintea sioni?tilor este maladiv de īntortocheat? ?i de combinatorie! Nu le st? mintea la frumuse?ea lumii ?i a vie?ii, a condi?iei de om, s? se bucure de ea! Ci sunt clip? de clip? chiti?i pe planurile lor pe cāt de ingenioase, pe atāt de falimentare pe termen lung!... Planuri atāt de īntunecate, departe de esen?a luminoas? a fiin?ei umane. Planuri efectiv diabolice, dr?ce?ti!

E drept, evreii au dat cei mai mari campioni la ?ah. Se pricep la combina?ii, la anticiparea jocului cu zece mut?ri sau mai multe.

D?-mi voie s?-?i demonstrez cu alt? ocazie c? te īn?eli. Priceperea la ?ah nu este sinonim? cu inteligen?a aia care face din om minunea Universului. E mult? paranoia īn jocul de combina?ii cu zece mut?ri īnainte. ?i mergem mai departe. Ce ziceam?

Zicea?i c? instaurarea comunismului are leg?tur? cu īnfiin?area statului Israel.

Da, are! ?i pu?in? lume ī?i d? seama! Pentru c? īn perioada interbelic?, atunci cānd evreii au fost invita?i s? vin? cāt mai mul?i īn Palestina, ca s? sus?in? īnfiin?area statului-patrie, sioni?tii au constatat c? majoritatea evreilor sunt oameni normali ?i nu-?i p?r?sesc casa ?i rostul lor pentru a īmplini un vis poate romantic, dar mai ales nerealist, nes?buit. Concluzia sionist?: dac? evreii no?tri nu vin de bun? voie īn Palestina, s?-i constrāngem s? vin?. Acesta a fost, printre altele, ?i rolul Holocaustului. Dar ?i a?a, de la Auschwitz sau Dackau majoritatea evreilor cānd au fost elibera?i au ales s? plece īn alt? parte, mai ales īn SUA, nu īn Palestina. A?a c? mai era nevoie de ceva ca s?-i constrāng? pe evrei s?-?i p?r?seasc? ograda, afacerile, rela?iile umane etc. ?i s? fac? Alia īn Palestina sau, dup? 1948, īn Israel. Acel ceva a fost instaurarea comunismului īn Estul Europei, acolo unde tr?iau cei mai mul?i evrei, iar comunismul a īnsemnat desfiin?area propriet??ii personale, a ini?iativei individuale, teroare politic? etc. Un adev?rat infern, au spus-o to?i. Prin ridicarea vestitei cortine de fier, din acest infern nu aveai voie s? pleci. Pentru prima oar? īn istorie s-a instituit o barier? de netrecut la grani?a fiec?rei ??ri comuniste. Zeci de mii de oameni ?i-au pierdut via?a īncercānd s? treac? de aceast? barier? f?r? pa?aport, s? ajung? īn Occidentul tot mai atr?g?tor.

Singurii care au primit dreptul s? p?r?seasc? legal raiul comunist au fost evreii. Am īn?eles...

Dar nu au avut dreptul s?-?i aleag? ?ara unde s? emigreze, ci majoritatea evreilor au fost obliga?i s? se stabileasc? īn Israel, unde, e drept, li se ofereau condi?ii de via?? ceva mai bune ca īn ?ara p?r?sit?. De unde au venit resursele materiale? Asta e alt? poveste, secundar?!... A?adar, una dintre „ra?iunile superioare" care au patronat instalarea comunismului īn ??rile īn care locuiau cei mai mul?i evrei a fost s?-i oblige pe evrei s? plece din lag?rul de concentrare comunist. ?i nu uita c? pretutindeni comunismul s-a instaurat prin evrei! Armata Ro?ie ?i evreii!

M? mir īns?...

Dragul meu, s? nu ne pierdem īn detalii, acele detalii care vin īn contradic?ie cu ce spun! Las?-m? s? īnchei, adic? s? fac leg?tura īntre proiectul Israel ?i c?derea comunismului. A?a cum o v?d eu. Poate gre?esc. Pe urm? discut?m ?i detaliile. Deci: situa?ia din Israel nu a evoluat cum ?i-ar fi dorit mult? lume, inclusiv noi, romānii na?ionali?ti, s? zicem. Nu mai zic de sioni?ti. E drept c? Israelul s-a l??it, s-a l?rgit, īn urma unor r?zboaie care au f?cut īns? imposibil? pacea cu arabii. Īn felul acesta presiunea arab? la noile grani?e a devenit tot mai mare, exploziv? īn orice moment, a?a c? evreii responsabili de mersul lucrurilor īn Israel au īnceput s? ia īn calcul ?i varianta e?ecului. Din cāte am aflat abia cu un an, doi īn urm?, īnc? din anii 70-80 se discut? serios pe aceast? tem? īn mediile politice ?i īn mass media din Israel, SUA. Am īn?eles asta de la Philip Roth, amintit mai sus. Dup? Philip Roth ?i al?i evrei care gāndesc ca el, solu?ia ar fi ca evreii veni?i din Europa s? se īntoarc? de unde au venit, iar īn Israel s? r?mān? evreii proveni?i din ??rile arabe. Fiind mai pu?ini la num?r, ace?tia se vor mul?umi cu un Israel mai mic, restrāns la grani?ele din momentul īnfiin??rii, cele din 1948. S? lu?m cazul Romāniei, al Romāniei conduse de Ceau?escu ?i oamenii crescu?i de acesta: Īn niciun caz Ceau?escu nu ar fi acceptat revenirea īn mas? a evreilor pleca?i din Romānia! Īn plus, nici nu prea era atr?g?toare pentru evrei acea Romānie īn care ei s-ar fi īntors cu coada īntre picioare... Pentru ca revenirea evreilor īn Romānia s? fie posibil?, adic? s? fie acceptat? ?i tolerat? de autorit??i, de popula?ie, era nevoie ca īn Romānia s? se schimbe regimul na?ionalist (-comunist) al lui Ceau?escu ?i s? fie īnlocuit cu un regim preocupat de valorile false ale globaliz?rii, ale mondializ?rii, ale multiculturalismului, ale amestecului rasial etc. Era nevoie de o Romānie cu o popula?ie s?r?cit?, descurajat?, speriat? de spectrul s?r?ciei, o Romānie din care au plecat cāteva milioane de indivizi de calitate, oameni īntreprinz?tori care ?i-au luat lumea īn cap s? scape de s?r?cia din Romānia. Au plecat vreo 2-3 milioane de romāni, romāni dintre cei mai energici, mai activi, a?a c? nu se va sim?i prea tare milionul de evrei care le iau locul...

Bine, dar din Romānia nu au plecat īn Israel un milion de evrei.

Eh, abia de aici, de la aceast? constatare īncepe tragedia care ni se preg?te?te. Scopul urm?rit nu este numai dezamorsarea situa?iei din Israel sau chiar abandonarea Israelului ?i plasarea israelienilor īn ??rile de origine. Scopul este mutarea Israelului īn Romānia! Nu la anul ?i nici peste zece ani. Deocamdat? la anul ?i īn urm?torii 10-15 ani se vor īngriji ca num?rul evreilor ?i ponderea lor īn via?a economic? din Romānia s? fie tot mai mare, iar num?rul romānilor ?i ponderea lor īn via?a social-economic? s? fie tot mai mic?. Nici nu le trebuie o schimbare de nume a ??rii! Nu forma conteaz?, nu ambalajul, ci con?inutul, iar con?inutul va fi tot mai evreiesc pān? ce se va atinge masa critic?, dac? pot spune a?a. Masa critic? necesar? pentru a declara ?i consfin?i caracterul evreiesc al statului numit īn acte Romānia. Īn realitate, caracterul romānesc al acestui stat va deveni o amintire. Desigur, a?a v?d eu lucrurile, la nivelul meu de informa?ii ?i de īn?elegere a lumii īn care tr?iesc. Acesta este scenariul pe care īl consider c? se afl? īn derulare. Acestea sunt inten?iile unui adversar care are toate atuurile materiale īn mān?, mai pu?in atuurile spirituale. ?i īn niciun caz sus?inerea la care sper? orice om cu mintea īntreag? ?tiu bine c? acest scenariu, pus de mine pe seama inten?iilor evreie?ti, va suscita proteste, ale unui Dorel Dorian sau Liviu Ornea, ale unui Andrei Cornea sau Gabriel Andreescu ori Andrei Oi?teanu. ?tiu ?i c? voi fi īnjurat de tot felul de nerozi sau tic?lo?i. Dar īi rog pe oamenii cu capul pe umeri s? se gāndeasc? la dou? aspecte: au plecat din Romānia īn Israel 350.000 de evrei, iar de īntors nu se īntorc mai pu?ini, cum ar fi de a?teptat, ci mai mul?i. Al doilea aspect: sunt oferte īn Occident, īn America, prin care evreii de acolo, nu cei din Israel, sunt īncuraja?i s? se stabileasc? īn Romānia, iar Comunitatea le ofer? tot sprijinul pentru instalare: circa 300.000 de dolari de c?ciul?. Informa?ia mi-a parvenit din mediul evreiesc canadian. A?adar, venirea īn mas? a evreilor īn Romānia nu se limiteaz? la a fi o solu?ie salvatoare pentru evreii din Israel, tot mai amenin?a?i de presiunea arab?, musulman?! Ci, conform dictonului romānesc, potrivit c?ruia pe cine nu-l la?i s? moar?, nu te va l?sa s? tr?ie?ti, marii statregi sioni?ti ai evreimii se apuc? iar de vechiul lor vis: Israelul pe p?mānt romānesc. Cine nu pricepe ?i nu simte c? tot ce ni s-a īntāmplat dup? 1990 converge spre un sens numai din perspectiva acestui scenariu, este sau imbecil, sau este pl?tit s? serveasc? realizarea acestui proiect netrebnic.

E teribil ce spune?i ?i extrem de grav. Am totu?i sentimentul c? oferi?i scenariul unui proiect de o anvergur? prea mare īn raport cu argumentele prezentate. Īn mod deosebit mi-e greu s? admit c? instaurarea comunismului a avut drept scop sus?inerea pe plan demografic a īnfiin??rii statului Israel.

Dac? dumneata simplifici ?i deformezi īn asemenea hal vorbele mele, ce s? mai zic de al?ii?

Cu ce am gre?it?

Instaurarea comunismului a avut cauze ?i scopuri multiple. Chiar dac? scopul principal nu a fost īnfiin?area sau sus?inerea statului Israel, comunismul a fost util acestui nobil ?el. Altminteri, īn mod sigur comunismul a avut drept scop deposedarea celor ce aveau. Īn primul rānd deposedarea celor ce aveau propriet??i funciare, rurale, imobiliare, ba?ca fabrici ?i uzine, ateliere etc. Cu asta cred c? e?ti de acord.

V? dau toat? dreptatea, doar am tr?it din plin na?ionalizarea ?i instaurarea propriet??ii de stat sau a īntregului popor.

?i ce a urmat, ce s-a īntāmplat dup? c?derea comunismului?

S-a f?cut retrocedarea propriet??ilor.

S-o crezi dumneata! Nu s-a f?cut retrocedarea propriet??ilor, ci doar s-a proclamat retrocedarea, pe hārtie, īn textul unor legi īncālcite, care au f?cut ca retrocedarea s? se realizeze īn propor?ie de cel mult 10-15% c?tre fo?tii proprietari. Prin aplicarea acestor legi, peste trei sferturi din averea poporului romān care, chipurile, s-a retrocedat fo?tilor proprietari, a ajuns de fapt īn proprietatea altora, a unor indivizi care nu aveau niciun drept de fo?ti proprietari sau de mo?tenitori. Iar foarte mul?i dintre beneficiarii retroced?rilor au fost nevoi?i s? vīnd? pe mai nimic ce au primit, astfel c?, prin a?a zisa c?dere a comunismului, s-a definitivat un proces īnceput la 11 iunie 1948 prin na?ionalizare. Īn Romānia s-a schimbat radical regimul propriet??ii. Proprietatea funciar? ?i imobiliar? din Romānia, aflat? la 11 iunie 1948 īn propor?ie majoritar? īn māna etnicilor romāni, iar īn 1990 aflat? integral īn proprietatea poporului romān, dup? 1990 a trecut īn proprietatea unor alogeni, printre ace?ti alogeni cei mai mul?i fiind evreii!

Asta cam a?a e!

S? nu ne l?s?m p?c?li?i: c?derea comunismului a fost provocat? ?i controlat? pas cu pas de cei care au instaurat comunismul. Instaurarea comunismului a dus la desfiin?area propriet??ii, iar c?derea, a?a zisa c?dere a comunismului a īnsemnat revenirea la proprietatea privat?, revenirea la proprietatea privat?, dar cu al?i proprietari, nu cei din 1948! Iar ca s? se duc? pān? la cap?t aceast? schimbare de proprietari, īn Romānia s-a legiferat dreptul str?inilor de a cump?ra propriet??i imobiliare, funciare īn primul rānd! Odat? cu legiferarea acestui drept a īnceput palestinizarea Romāniei. Īncearc? s? afli cum se distribuie proprietatea funciar? din Romānia ?i vei constata c? este un mare secret sau c? nimeni nu ?tie īn a cui proprietate se afl? p?māntul romānesc: cāt la sut? este īn proprietatea unor romāni, cāt īn propietatea altora: maghiari, ?igani, evrei, arabi, italieni...

Italieni?

Am auzit de ni?te italieni c? au cump?rat sute de hectare, undeva prin Ardeal sau Banat, ?i īn loc s? fac? agricultur?, au ras cu buldozerele stratul fertil al solului, gros de 50-60 cm, l-au īnc?rcat īn trenuri ?i l-au dus īn Italia. Vame?ii, pentru c? nu aveau nic?ieri trecut pe listele lor p?māntul ca marf? de export, s-au mul?umit cu ?paga ?i nu au taxat nimic. Literalmente au furat p?māntul ??rii! Nu s-a luat nicio m?sur?, nicio reac?ie din partea guvernan?ilor pentru a interzice īn viitor asemenea groz?vii.
Nu-i de mirare c? se īntāmpl? a?a. Asta este mentalitatea str?inului: s? dea un tun ?i s-o īntind?. Cum e ?i vorba aceea: B?i, ?igane-?i arde satul! P**a mea, m? mut īn altul!

Cu alte cuvinte, crede?i c? na?ionalizarea din 1948 s-a f?cut cu gāndul la legile retroced?rii de dup? 1990? Cam...

E adev?rat c? pare greu de crezut. Asta ar īnsemna c? unii au ?tiut de acest mers al istoriei! Eu, dup? evenimentele la care am asistat īn via?a mea, mi-am īnt?rit impresia, s? nu-i zic convingere, c? cei care au inventat comunismul ?i l-au instaurat, au avut tot timpul controlul acestuia, inclusiv posibilitatea de a zice La loc comanda!, adic? de a desfiin?a comunismul! De a demonta ?andramaua, butaforia comunist?! Ai v?zut ce simplu au mers toate īn toamna lui 1989! Singur bietul Ceau?escu a luat īn serios toat? povestea ?i a crezut īn viitorul comunismului, m?car īn varianta sa romāneasc?!
Desigur, pu?ini, foarte pu?ini evrei au ?tiut care va fi soarta soarta comunismului inventat de Ei, ?i cānd spun Ei nu am īn vedere numai evrei! Unul dintre cei care au ?tiut, cred c? a fost „cel mai important evreu din Europa"! Ī?i aduci aminte expresia asta? Despre cine este vorba?...

Wilhelm Filderman, pre?edinte al comunit??ii evreie?ti pe vremea lui Antonescu. Dar de unde ?ti?i c? ?tia?

Mi-am dat seama cānd am aflat c? a scris ni?te memorii pe care le-a l?sat īn p?strare secretarului s?u cu indica?ia ca aceste memorii s? fie predate Academiei Romāne atunci cānd va c?dea regimul comunist din Romānia... ?tia c? secretarul s?u, ceva mai tīn?r, are toate ?ansele s? apuce c?derea mascaradei iudeo-comuniste. Mai vrei argumente? F? bine ?i mai cite?te o dat?, pe www.ioncoja.ro , m?car textul intitulat Romānia, colonie a Israelului? Completeaz? de minune discu?ia noastr?. Dar nu īncheiem discu?ia noastr? f?r? s?-?i ofer o informa?ie extrem de elocvent? īn sensul celor de mai sus: de cā?iva ani, ofi?erii SRI au primit ordinul ca, īn prezentarea cazurilor pe care le cerceteaz?, cazuri care privesc siguran?a na?ional?, s? nu mai fac? men?iunea numelui pe care l-au purtat la na?tere infractorii sau suspec?ii urm?ri?i, s? nu mai precizeze c? ace?tia ?i-au schimbat la un moment dat numele. Ei sau p?rin?ii lor!... ?tii care a fost unul din motivele pentru care Ceau?escu ?i-a atras ura lor, a celor care l-au ucis īn ziua de Cr?ciun? D?duse īn 1988 Ceau?escu un pricaz prin care fiecare cet??ean cu func?ii mai importante īn Partid sau īn Stat trebuia s? fac? īn scris o auto-biografie cu men?iunea expres? a oric?rei schimb?ri de nume intervenit? la rudele foarte apropiate: p?rin?i, bunici, fra?i, copii, socri, cumna?i etc. ?i s? men?ioneze la fiecare numele purtat la na?tere ?i locul na?terii. Unii au refuzat sau au tergiversat depunerea acestei auto-denun??ri (c?ci a?a ceva era īn fond). S-a cam luat de gānduri cānd a v?zut Ceau?escu cāt de mul?i erau cei ce aveau de ascuns o schimbare de nume, tipic? celor care au avut o misiune de executat īmpotriva celor al c?ror nume l-au īmprumutat. Oameni care ī?i ascund trecutul ?i viitorul!

Ī?i ascund viitorul? Asta cum vine?

Adic? au de ascuns ni?te inten?ii sau angajamente ostile ??rii, romānilor. Cumva nu ?i-e clar cine a avut de ascuns a?a ceva? Nu evreii ca Alexandru Graur sau ?tefan Cazimir, ai c?ror p?rin?i ?i-au schimbat numele ca semn al adeziunii lor la valorile autohtonilor, ca evrei p?mānteni cum s-au considerat, ci evreii sioni?ti, cominterni?ti... Vrei nume?

Numai nume de mor?i. S? nu avem probleme cu tribunalul...

Ai v?zut dumneata evreu mort? A?a-i c? n-ai v?zut? Nu mor, se prefac, domnule! Dar cine-i mai crede?

O ultim? īntrebare: de ce īl acuza?i pe Emil Constantinescu mai mult decāt pe ceilal?i pre?edin?i?

Nu-i mai breaz niciunul, la urma urmelor. B?sescu a ajuns pre?edinte pe voturi furate. Nici Emil Constantinescu nu a avut voturile necesare pentru a deveni pre?edinte. Oricāt am fi noi de pro?ti sau zevzeci, romānii nu aveau cum s?-?i aleag? un asemenea pre?edinte, un ins atāt de ?ters, f?r? pic de sare ?i piper, gol ?i artificial īn tot ce spune! El a fost impus, cu pretextul c? īn felul acesta ne obi?nuim cu ideea de alternan?? democratic? la putere etc., etc. Bla-blauri... Īn realitate, īn 1996, Iliescu, sf?tuit sau convins de americani, a acceptat s? se declare īnvins, de?i avea cele mai multe voturi, cu condi?ia ca dup? patru ani s? se īntoarc? la Cotroceni. Emil Constantinescu ?i Conven?ia Democratic? a acceptat s? fac? ceea ce Iliescu ?i P.D.S.R., īn legislatura 1992-96, s-au eschivat s? fac?, anume s? legifereze vānzarea de terenuri c?tre a?a zi?ii investitori str?ini, c?tre str?ini, deci. Pe scurt, evreilor. O dat? legiferat acest act de tr?dare na?ional?, s-a putut īncepe ?i īncet??enirea frauduloas? a evreilor. Primii 500.000 (cinci sute de mii) de evrei au fost īncet??eni?i pe vremea lui Emil Constantinescu! Acesta este marele s?u „rol" istoric. A acceptat invazia evreiasc? īn Romānia. Īn legisla?ia 1992-96 s-a discutat īn comisia de politic? extern? a Senatului, din care f?ceam parte, posibilitatea ca Romānia s? ofere g?zduire, temporar?, pentru 300.000 īn caz de for?? major?. Am fost to?i de acord. Acum īmi dau seama c? a fost un prim test pentru a sonda terenul. Ni s-au dat ?i explica?ii: 300.000 reprezint? capacitatea de cazare a hotelurilor din sta?iunile turistice... Cānd vor fi lua?i la īntreb?ri acei evrei īncet??eni?i īn mod fraudulos, infractori īn fond, ei vor spune c? au plecat din Romānia f?r? voia lor, c? i-au silit autorit??ile comuniste din Romānia, c? ei nu au renun?at niciodat? la cet??enia romān?. Acest alibi, dac?-l putem numi a?a, le este īnt?rit de raportul lui Tism?neanu, care spune numai minciuni despre evreii din Romānia acelor ani, minciuni orientate īns? de o idee: s? fac? din revenirea evreilor īn Romānia un act de repara?ie a unei injusti?ii. Īn raportul lui Tism?neanu evreii sunt declara?i victime ale regimului comunist. Nici c? se putea o minciun? mai cinic?! Acest raport este īns? opera lui Traian B?sescu! Asta uit? lumea sau nu pricepe. B?sescu, sfidānd īntreaga societate romāneasc?, l-a desemnat pe netrebnicul de Tism?neanu s?-?i bat? joc de noi ?i de mor?ii no?tri. Minciun? organizat? cu cā?iva ani īn urm?. Dorel Dorian, comentānd Apelul nostru, adic? informa?ia c? sute de mii de evrei se preg?tesc s? ne cad? pe cap, afirma c? nici vorb? de a?a ceva. De?i, īn principiu, zicea tot el a?a, īntr-o doar?, vreo trei sute de mii de evrei, dintre cei pleca?i, nu au renun?at niciodat? la cet??enia romān?. A?a c? ace?tia sunt mai departe la fel de cet??eni romāni ca ?i mine sau dumneata. Absolut neru?ina?i! Fiii minciunii, le-a spus bine cine le-a spus a?a! Precizez īns?, īn īncheiere: nici termenul revenire nu este corect. Termenul corect este invazie, invazie perfid?, dezonorant?, f?cut? pe ascuns, ho?e?te, f?r? acoperire legal?, lipsit? ?i de legitimitate, dar mai ales lipsit? de demnitate.

V? mul?umesc pentru discu?ia pe care a?i avut amabilitatea s?...

S? nu uit, situa?ia care ni se preg?te?te este agravat? de faptul c? acest milion de evrei īnseamn? circa opt sute de mii de aleg?tori, care vor vota foarte disciplinat, grupat. Ei vor putea s? basculeze rezultatul alegerilor din Romānia ?i s? impun? guvernul pe care īl vor dori. Vom intra sub un jug str?in, alogen, israelit, cum nu am mai fost nici sub ocupa?ia sovietic? sau fanariot?!

Crede?i c? inten?ia guvernului de a introduce votul de la distan??, prin coresponden??, are leg?tur? cu īncet??enirea acestui milion de evrei din Romānia?

Ai perfect? dreptate! Nu m-am gāndit, dar sigur despre asta este vorba, pentru ei s-a f?cut legea ?i nu pentru romānii din afara ??rii. Nu uita c? ace?ti romāni s-au trezit reprezenta?i īn Parlament prin evreul Raymond Luca, un individ de o mediocritate deplin?, cu resentimente anti-romāne?ti pe care nici nu se gānde?te s? le ascund?. Iese cu ele īn tārg ?i nimeni nu-i d? una peste ceaf?. Avem romāni de mare calitate peste grani??. Ce a fost īn mintea PNL-ului cānd au desemnat un asemenea candidat? Un neispr?vit!...

Neispr?vit neispr?vit, dar evreu!

?i nu se g?sea un evreu de isprav?? Le recomandam eu o sut?, un milion chiar!

Exist? solu?ie la aceast? problem??

La orice problem? exist? solu?ie. Cu condi?ia s? existe voin?a de a g?si solu?ia, de a rezolva problema.

Dac? a?i avea puterea de a decide, ce a?i propune?

Nimic altceva decāt transparen?? total?! Doar tot Occidentul asta ne cerea, celor din lag?rul comunist īnainte de 1990: transparen?? ?i iar transparen??, glasnost! Cine vrea s? fac? carier? politic? ?i cine este de?in?torul unor bunuri materiale care dep??esc o anumit? valoare, s? fie obligat s?-?i fac? cunoscut? na?ionalitatea, chiar dac? el se declar? romān. Adic? s? ?tim ce au fost to?i ascenden?ii din familia sa, cu toate schimb?rile „strategice" de nume produse vreodat?. Īntr-o ?ar? ca Romānia, care d? atāt de multe facilit??i minorit??ilor na?ionale, a cere s? cuno?ti etnia cet??enilor care aspir? la func?ii ?i pozi?ii privilegiate nu este o discriminare, ci ?ine de dreptul poporului romān de a-?i prezerva identitatea ?i continuitatea ca factor decisiv al istoriei ce se desf??oar? īntre hotarele Romāniei. Dreptul de a asigura „con?inutul" romānesc al Romāniei. Acest drept este īn acela?i timp obliga?ia fundamental? a clasei politice. Nu am nimic īmpotriv? ca un cet??ean romān, de etnie patagonez?, s? ajung? pre?edintele Romāniei, dac? merit? ?i este atāt de potrivit pentru aceast? func?ie. Dar cānd trei pre?edin?i la rānd, to?i vinova?i de mari crime īmpotriva poporului romān, au tangen?? cu aceea?i etnie, patagonez? sau mar?ian?, coinciden?a aceasta miroase a lucru necurat. E ca ?i cum cineva ar cā?tiga de trei ori la rānd premiul cel mare la Loto. Cāt ne mai l?s?m prosti?i?

Una din lec?iile istoriei noastre este aceea c? mult r?u ne-au f?cut o serie de alogeni care ?i-au ascuns etnicitatea. Au fost ?i mul?i alogeni care au f?cut numai bine ??rii, dar aceia nu ?i-au ascuns ascenden?ii, apartenen?a la alt? etnie! Binen?eles c? mult r?u ni l-au f?cut romāna?i de-ai no?tri, dintre cei mai neao?i! Nu generaliz?m īn niciun fel! Tocmai de aceea, pentru a nu generaliza īn mod abuziv ?i prost?nac, trebuie s? ?tim adev?rul despre fiecare individ, m?car despre politicieni ?i despre marii proprietari! Nu v?d de ce un om serios, mānat de inten?ii cinstite, ar face un secret din apartenen?a etnic? a p?rin?ilor s?i. Recunosc dreptul oric?rui cet??ean romān de a se declara etnic romān. Chiar dac? ambii s?i p?rin?i au avut alt? con?tiin?? etnic?. Pe un astfel de concet??ean īl pre?uiesc cu un plus de simpatie ?i solidaritate civic?, cu condi?ia de a nu face un secret din apartenen?a p?rin?ilor s?i la alt? etnie. O asemenea īmprejurare trebuie s? fie cunoscut? m?car pentru a fi pre?uit? ?i mai mult, a?a cum se cuvine, disponibilitatea persoanei respective pentru o angajare civic? īn folosul comunit??ii romāne?ti.

Iar īn privin?a evreilor care s-au īncet??enit „la gr?mad?", dup? 1990?

Simplu: la loc comanda!

Altceva?

...Dixi et salvavi animam meam!

A consemnat N.V. footer