Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Redactia ART-EMIS   
Duminică, 22 Octombrie 2017 18:26

Limba romān? in Ucraina 1Scrisoare deschis? c?tre cet??enii Romāniei ?i consāngenii no?tri din īntreaga lume

Dragi fra?i ?i surori!
Facem acest apel la adeziunea dumneavoastr? īntr-un moment de mare cump?n? pentru comunitatea noastr? din Ucraina, deoarece ne este pus? sub semnul neantului īns??i existen?a īn leag?nul limbii materne. Dup? cum deja a?i luat aminte, la 5 septembrie curent Rada Suprem? a Ucrainei a adoptat o nou? lege a īnv???māntului, promulgat? de pre?edinte la 25 septembrie. Ea prevede, printre altele, excluziunea īnv???māntului īn limbile minorit??ilor na?ionale, prin coerci?ie ?i īn limba noastr? natal?, romān?. Potrivit acestei legi, īncepānd cu anul de īnv???mānt 2018, limba matern? a elevilor no?tri va fi admis? doar īn ciclul primar. Īn clasele a 5-a - a 9-a toate materiile vor fi predate īn limba ucrainean?, cu excep?ia limbii ?i literaturii romāne ca obiect de studiu aparte, iar īn clasele a X-a - a XII-a īnv???māntul se va efectua doar īn limba ucrainean?. Īn consecin??, copiii no?tri vor intra īn ?coal? romāni ?i vor ie?i din ea... ucraineni.

Īn decursul secolelor str?mo?ii no?tri din acest col? de ?ar? ?tefan? s-au aflat sub diverse regimuri de ocupa?ie, īns? nimeni dintre intru?i nu s-a atins de limba īn care vorbea popula?ia b??tina??. Dup? raptul nordului Bucovinei ?i a ?inutului Her?ei, buneii ?i p?rin?ii no?tri au fost du?i īn Siberia ?i Kazahstan, p?māntul ?i agoniseala de-o via?? le-au fost confiscate, īns? de limba fiin?ei noastre nu ne-a privat nimeni. Stalin ?i Beria ne-au īmbr?cat graiul īntr-o hain? insolit? , īns? vorbeam ?i studiam cu to?ii la ?coal? īn limba matern?, de?i īn ruf? str?in?. Abia acum, la īnceputul celui de al treilea mileniu, dup? ce Ucraina a ob?inut independen?a ?i a declarat c? va urma calea democra?iei autentice, abia acum limba noastr? a devenit o povar? ?i o piedic? pentru conduc?torii ei, care promoveaz? fa?? de minorit??i o politic? de adev?rat etnocid spiritual, inclusiv lingvistic. Nu credem c? exist? p?cat mai mare decāt acela de a interzice cuiva s? vorbeasc? liber ?i s? īnve?e la ?coal? īn limba matern?, īn limba pe care i-a dat-o Bunul Dumnezeu. Din nenorocire, acest lucru nu este con?tientizat doar de ultrapatrio?ii ucraineni care, īn loc s?-?i vad? de problemele lor spirituale, vin cu interdic?ii ?i scuip? īn izvorul cristalin al altor limbi materne. Astfel, procesul de dezna?ionalizare a romānilor din Ucraina, declan?at cu 10-15 ani īn urm?, cānd īn programa ?colar? a fost redus num?rul de ore la limba ?i literatura romān? prin introducerea cursului integrat de literatur? romān? ?i universal?, a intrat acum īn faza final? - punerea total? la index a limbii romāne īn procesul de īnv???mānt. Nu cunoa?tem vreo ?ar? īn lume care s? interzic? unei etnii b??tina?e libertatea de a īnv??a īn limba matern?. Or, toat? lumea ?tie c? ora?ul Cern?u?i a fost atestat pentru prima oar? īntr-un privilegiu al Domnitorului Moldovei Alexandru cel Bun ?i c? prima ?coal? din ora?, care a īnceput s? func?ioneze cu mai bine de 200 de ani īn urm?, a fost cu predarea īn limba romān?.

Cinismul conduc?torilor Ucrainei dep??e?te orice limit? atunci cānd ei īncearc? s? demonstreze lumii īntregi c?, īnc?lcānd Constitu?ia, au procedat īn felul acesta din grija p?rinteasc? ce ne-o poart?. Adic?, printr-un abuz de putere, ne lipsesc de posibilitatea de a īnv??a la ?coal? īn limba matern?, ne obtureaz? orizonturile civiliza?iei, mijloacele fire?ti pentru...a ne asigura un viitor fericit īn Ucraina. Chipurile, trebuie s? īnsu?im la perfec?ie limba ucrainean? ca s? ne integr?m mai temeinic īn societate. De fapt e vorba de transformarea ??rii īntr-un spa?iu coercitiv, de o asimilare f??i??, brutal? a tuturor etniilor minoritare din Ucraina, ?i īn primul rānd a noastr?, a romānilor, pentru a nu recunoa?te c? suntem b??tina?i dezmo?teni?i pe aceste meleaguri ?i s-ar cuveni s? ne bucur?m de toate drepturile aposteriori.

Dragii no?tri fra?i ?i surori! Ne-am adresat deja Pre?edintelui Ucrainei ?i Pre?edintelui Romāniei, unor instan?e interna?ionale, iar acum v? cerem dumneavoastr? sprijinul efectiv īn demersul nostru pentru prezervarea limbii materne ?i a spiritualit??ii romāne?ti. V? implor?m: nu ne l?sa?i singuri īn fa?a pericolului letal de a ne pierde limba, iar odat? cu ea ?i fiin?a etnic?. Cern?u?iul l-a dat literaturii na?ionale ?i celei universale pe Mihai Eminescu, a fost leag?nul multor personalit??i marcante ale culturii noastre ?i ar fi un dezastru de neconceput ?i de neiertat s? se īntāmple cea ce ?i-au pus īn gānd ni?te oameni f?r? Dumnezeu, terori?ti ai istoriei. Sper?m c? vom fi auzi?i, īn?ele?i ?i sprijini?i īn lupta noastr? vital? pentru limba matern? ?i p?strarea identit??ii na?ionale.

Cern?u?i, 17 octombrie 2017

Alexandrina Cernov, redactor ?ef al revistei „Glasul Bucovinei", membru de onoare al Academiei Romāne
Vasile T?r??eanu, pre?edintele Centrului Cultural Romān „Eudoxiu Hurmuzachi" din Cern?u?i, membru de onoare al Academiei Romāne
Mircea Lutic, scriitor, laureat al Premiului literar „Mihai Eminescu" al Academiei Romāne;
Ilie T. Zegrea, pre?edintele Societ??ii Scriitorilor Romāni din Cern?u?i
Vasile Bācu, pre?edintele Societ??ii pentru Cultura Romāneasc? „Mihai Eminescu" din regiunea Cern?u?i
Mircea Pilat, pre?edintele Asocia?iei ?tiin?ifico-pedagogice „Aron Pumnul" din regiunea Cern?u?i
Iurie Levcec, pre?edintele Centrului Bucovinean de Art? pentru Conservarea ?i Promovarea Culturii Tradi?ionale Romāne?ti

Nu ne fura?i limba romān? ! ?e ????i?? ???? ?i??? ????????? ????!
Maria Toac?, Felicia Nichita-Toma

„L?sa?i-ne ?colile, suntem cet??eni cinsti?i ai Ucrainei, stim?m statul, dar nu renun??m la limba noastr?" (Iurie Levcic)

Dac? n-am ?ti cāt de „iubi?i" suntem la noi, acas?, ?i dac? nu se anun?a prealabil despre protestul romānilor din regiunea Cern?u?i, care s-au adunat la 17 octombrie curent īn fa?a Administra?iei Regionale de Stat Cern?u?i īn num?r de peste 400 de persoane pentru a-?i ap?ra de ucrainizare, īn mod pa?nic, civilizat ?i democratic, ?colile cu limba romān? de predare, protestānd vehement fa?? de articolul 7 al noii legi a educa?iei ce limiteaz? dreptul minorit??ilor na?ionale la īnv???mānt īn limba matern?, practic, īn cazul nostru, pune cruce pe īnv???māntul īn limba romān?, se crea impresia c? romānii din ?inut sunt cei mai ap?ra?i ?i ocroti?i de poli?ia cern?u?ean?, c?ci pān? la locul manifest?rii trebuia s? treci cāteva redute. Īi p?zeau bine pe reprezentan?ii „Corpului na?ional", care au ocupat intrarea īn cl?direa cu lei cu mult maiLimba romān? in Ucraina 2 īnainte de a se aduna romānii ?i care au īncercat, de cāteva ori, s?-i provoace pe protestatarii veni?i s?-?i apere graiul, scandānd: „Statul nostru, legile noastre", „Ia aminte, romāne, e?ti cet??ean al Ucrainei!", „Fra?i romāni, determina?i-v?, sunte?i cu Ucraina ori cu Putin?". Nu īn?elegem pozi?ia „activi?tilor" ucraineni: ce leg?tur? are Putin cu faptul c? ne ap?r?m graiul ?i neamul? Or, atunci, cānd am fost „elibera?i", deporta?i, masacra?i, omorā?i prin foamete ?i munci silnice īn lag?rele mor?ii de sovietici, ne-a īntrebat cineva dac? dorim? Ca ?i acum, cānd ne lipsesc de limba matern?? Tr?ind īntr-o ?ar? democratic? ?i civilizat? precum pretinde a fi Ucraina, nu mai avem dreptul la propria opinie,la graiul str?mo?ilor ?i identitate na?ional?? Or, din nou se īncearc? s? ne īnvinuiasc? pe noi, romānii, cet??eni toleran?i ai statului īn care tr?im, de separatism, c? suntem du?mani ai ucrainenilor?

Chiar pān? a īncepe manifestarea, Oksana Paliiciuk, ?efa Departamentului Īnv???mānt ?i ?tiin?? a A.R.S., a ?inut s? lini?teasc? spiritele aprinse ale romānilor prin faptul c? cei de la conducerea regiunii sunt oricānd gata de dialog: „a?tept?m expertiza comisiei vene?iene, īns? Legea e lege ?i trebuie s-o īndeplinim". Ce-i drept, dialogul trebuia īnceput īnc? pān? la adoptarea ?i promulgarea legii. Dac? eram auzi?i, īn?ele?i, drasticul articol nr.7 era modificat sau exclus, nu se ajungea la proteste ?i indignarea opiniei minorit??ilor na?ionale. Cuvintele conduc?torului īnv???māntului din regiune au trezit revolta protestatarilor, care au īnceput s? scandeze: „??????!" („Ru?ine!").

Nu avem experien??, nu suntem instrui?i īn ale protestelor de tot felul a?a cum sunt activi?tii ucraineni. I-am v?zut cāt de organiza?i ?i cāt de uni?i sunt īntru ura fa?? de b??tina?ii romāni din ?inutul Cern?u?iului ?i fa?? de romāni īn genere, la pichetarea Consulatului General al Romāniei la Cern?u?i, īn ziua de 27 septembrie a.c. Atunci, b?rba?ii din Corul „Drago? Vod?", care veniser? s? demonstreze c? limba romān? nu este singur? īn fa?a unor slogane ostile, au fost pofti?i politicos s? se retrag? cāt mai departe de incinta Consulatului, rug?minte pe care au īndeplinit-o cu loialitate. Cu totul alta a fost situa?ia la pichetarea Administra?iei Regionale de Stat de c?tre comunitatea romāneasc? īn semn de protest fa?? de art. 7 al legii īnv???māntului, prin care limba romān? este scoas? din ?coli.

Oare atāt de mult se teme puterea executiv? de romāni, īncāt ?i-a asigurat un scut din for?ele na?ionaliste, care fluturau steagurile de stat, ?ineau pancarte cu lozinci sfid?toare la adresa romānilor, vociferau provoc?tor?! Poli?i?tii, datori s? asigure ordinea, n-au avut nici o preten?ie fa?? de ace?tia, nu i-au īndep?rtat, dimpotriv?, i-au l?sat īn u?a Casei cu Lei, cl?direa Administra?iei, (de parc? romānii s-ar fi preg?tit s-o ia cu asalt), īncurajāndu-i īn cerin?a lor de a fi īnl?turate drapelele tricolore.

Corec?i ?i pa?nici īn ac?iunea de ap?rare a graiului matern, sus?inu?i de rug?ciunile ?i cānt?rile duhovnice?ti ale celor peste 30 de preo?i din cele patru raioane romānofone din ?inut, īn frunte cu protopopii, oamenii no?tri, totu?i, n-au cedat, ap?rāndu-?i dreptul la simbolul na?ional, la Tricolor. Nu ne amintim ca īn ultimul timp īn Ucraina s? fi fost o manifestare de protest mai pa?nic?, de un imperativ spiritual mai mare. P?cat doar c? dolean?ele noastre, exprimate public cu mare īntārziere, nici de data aceasta n-au fost auzite. Dorin?a de a ne instrui copiii īn limba matern? a fost īntoars? pe dos de ?efa īnv???māntului, imputāndu-ne c? nu dorim s? īnv???m, s? vorbim limba de stat, c? uit?m
c?rui stat apar?inem...

„Suntem un popor pa?nic, īns? pa?nic nu īnseamn? ?i fricos, ci īn?elept" (Dumitru Caulea, dirijorul Corului „Drago? Vod?").

Protestatarii, dimpotriv?, au ie?it īn strad? s? demonstreze c? sunt cet??eni ucraineni ?i, deoarece tr?iesc īn Ucraina, servesc acestei ??ri, dar cer s? li se respecte drepturile garantate de Constitu?ie, cer s? fie respecta?i ca cet??eni egali īn drepturi cu na?iunea titular?. ?i-apoi cum pot fi īnvinui?i c? servesc lui Putin copiii de la Lunca Her?ei, localitate īn apropierea c?reia au fost īmpu?ca?i de „eliberatorii" de la R?s?rit sute de romāni! Ar fi trebuit s? ne adun?m mai mul?i la acest īntārziat protest, c?ci revolta clocote?te īn inimile mult mai multor romāni decāt au fost la 17 octombrie īn fa?a A.R.S. Dar ?i cei cā?i am avut curaj, am ar?tat c? ne pas?, c? ne doare, ne alarmeaz? for?atul proces de asimilare a etniei noastre. Au fost copii de la Centrul de art? pentru conservarea ?i promovarea culturii tradi?ionale romāne?ti, condus de Iurie Levcic, au fost micu?i adu?i de p?rin?ii care, īntr-adev?r, se īngrijesc de viitorul lor, au ap?rat Tricolorul b?rba?ii corului „Drago? Vod?" cu dirijor Dumitru Caulea. Am v?zut mul?i romāni de la Ro?a, Crasna, Ciudei, Voloca, Boian, Culiceni, Ige?ti, profesori ?i p?rin?i ai elevilor de la Gimnaziul nr. 6, profesori de la Ropcea, romāni din satele raionului Noua Suli??, īn care procesul ucrainiz?rii ?colilor a īnceput cu mul?i ani īnainte de aceast? lege.

De la Chi?in?u a sosit s? ne īncurajeze profesorul, autorul albumelor fotografice ale romānilor de pretutindeni, Vasile ?oimaru. Īn fruntea protestatarilor se aflau ?i studen?i de la Catedra de Filologie Romān? ?i Clasic? a Universit??ii Cern?u?ene ?i elevi din raionul Her?a. Nu-i vom nominaliza pentru a nu abate nepl?ceri asupra lor. Īns? romāni ca Gheorghe Moraru din B?nceni, Eleonora Bizovi, Florin Dārda, Vasile Bot?, Eleonora Sfecl? din Boian, Adrian Iliu?, Gheorghe Motrescu din Ciudei, Nicolae Mintencu, Marin Penteleiciuc din Voloca, Nicolae Paulencu ?i Ionic? Semeniuc din Hru??u?i, chiar ne-au rugat s? le scriem numele, declarānd c? nu se tem de nimic. Bibliotecara de la Molni?a, Ludmila Alazaroae (cu mam? ucraineanc?), ne-a m?rturisit c? fiul ei, student la Universitatea din Cern?u?i, a īnsu?it cu u?urin?? limbi str?ine, avānd o baz? bun? de acas?, datorit? cunoa?terii limbii romāne.

Organizatorii pichet?rii modera?i de Vasile T?rā?eanu, pre?edintele Centrului Cultural Romān „Eudoxiu Hurmuzachi" , lideri de societ??i, care au semnat peti?ia c?tre organele de stat, au exprimat īn lu?rile de cuvānt dorin?a īntregii comunit??i, dezideratele fiind īnscrise ?i pe pancartele purtate de protestatari. Dna Aurica Bojescu, secretara Uniunii interregionale „Comunitatea Romāneasc? din Ucraina", a vorbit atotcuprinz?tor, īn romān? ?i ucrainean?, despre cerin?ele legitime ale romānilor la īnv???māntul īn limba matern?, cerin?e sus?inute ?i de structurile europene. Acelea?i imperative ?i īndemn la treaza ra?iune c?tre autorit??i au īnaintat īn lu?rile de cuvānt Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Romāne, Dumitru Caulea, Iurie Levcic, Vasile Bācu, pre?edintele Societ??ii „Mihai Eminescu", Elena Nandri?, primarul comunei Mahala, poetul Ilie T. Zegrea, pre?edintele Uniunii Scriitorilor Romāni din Cern?u?i, Valentina Cārciu, mam? a doi copii de la gimnaziul nr. 6. Micu?a Veronica Andrie?, din grupa romāneasc? a gr?dini?ei nr. 1 din Cern?u?i, ?i-a exprimat īn versuri duioase dorin?a de a īnv??a īn limba p?rin?ilor ?i bunicilor ei.

De?i slab? ne este speran?a c? protestul nostru va schimba art. 7 sau c? vor fi luate īn considera?ie obiec?iile instan?elor europene, totu?i am demonstrat c? nu suntem o turm? bun? de dus la abator, c? nu ne vom l?sa īngropa?i de vii. Acest protest a ar?tat c? suntem ap?i s? ne ap?r?m drepturile, s? opunem cu demnitate rezisten?? valului feroce de nimicire a identit??ii noastre.

Discu?ii bilaterale pe tema Legii īnv???māntului din Ucraina

Ministrul pentru Romānii de Pretutindeni, Andreea P?stīrnac, a avut o īntrevedere cu ministrul de externe al Ucrainei, Pavlo Klimkin, īn marja vizitei de lucru pe care ?eful diploma?iei de la Kiev o desf??oar? īn Romānia.

Aplicarea noii Legi a Īnv???māntului din Ucraina ?i efectele pe care aceasta le produce asupra comunit??ii romāne?ti ?i educa?iei īn limba matern? īn ?ara vecin? au fost principalele subiecte de discu?ie pe agenda de lucru. Īn acest context, ministrul romān a reiterat preocuparea fa?? de textul noii Legi a Īnv???māntului ?i a solicitat autorit??ilor ucrainene s? adopte toate m?surile necesare pentru a asigura dreptul persoanelor care īnva?? īn limba romān? īn Ucraina. Oficialul romān a ar?tat c? a primit numeroase semnale din partea comunit??ii romāne?ti din Ucraina privind impactul negativ al noii Legi a īnv???māntului, care poate conduce la pierderea treptat? a identit??ii lingvistice a etnicilor romāni. Totodat?, demnitarul romān a subliniat faptul c? nivelul ?i calitatea īnv???māntului īn limba romān? nu trebuie s? fie afectate de reforma administrativ? din statul vecin.

Ministrul romān a prezentat lacunele procedurale ale modului īn care a fost adoptat? noua lege, subliniind c? procesul de adoptare a exclus dezbaterea public?, fiind astfel eliminat? posibilitatea comunit??ii romāne?ti din Ucraina de a transmite observa?ii ?i propuneri privind īnv???māntul īn limba matern?. De asemenea, ministrul a discutat despre identificarea de solu?ii pentru a men?ine drepturile educa?ionale ale etnicilor romāni de a studia īn limba romān?. M?surile propuse de Ministerul pentru Romānii de Pretutindeni vizeaz? dou? dimensiuni: sprijinirea elevilor care īnva?? īn limba romān? īn Ucraina ?i sus?inerea profesorilor care predau īn limba romān?. Partea romān? a mai propus ?i acordarea unor dona?ii de carte romāneasc? comunit??ii din Odesa, cu sprijinul autorit??ilor ucrainene. Ministrul a prezentat ?i faptul c? procedurile pentru deschiderea Centrului de Informare al Romāniei din Solotvino/Slatina, proiect realizat de Ministerul pentru Romānii de Pretutindeni si Ministerul Afacerilor Externe, īn parteneriat cu autorit??ile ucrainene, sunt īn curs de finalizare.

Īn cadrul discu?iilor au fost reluate aspecte legate de renovarea Casei Memoriale „Aron Pumnul" din Cern?u?i, precum ?i identificarea cadrului juridic bilateral care s? faciliteze acest demers. Ministrul de externe ucrainean a dat asigur?ri c? statul vecin prezint? un interes deosebit īn men?inerea rela?iilor bilaterale ?i īn respectarea identit??ii lingvistice a minorit??ii na?ionale romāne?ti. Pavlo Klimkin a subliniat faptul c? va transmite c?tre Ministerul Educa?iei ?i Ministerul Culturii din Ucraina mesajul p?r?ii romāne[1].

Foto - „Zorile Bucovinei"

-------------------------------------------------------
[1] http://www.zorilebucovinei.com/news/24/

footer